Ameninţările trimise sâmbătă, 27 martie, actriţei Maia Morgenstern, au stârnit un val de reacţii.
Într-un mesaj electronic, o persoană ascunsă sub pseudonimul „Andrei Ilarie” a ameninţat-o cu moartea pe directoarea Teatrului Evreiesc din Bucureşti, semnând mesajul în numele Partidului naţionalist-autoritar AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor).
Într-o reacţie promptă a Reprezentantului Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, Alexandru Muraru, acesta a condamnat atacul. Totodată, a cerut ca poliția „să ancheteze de urgență cazul atacului antisemit (...) și să ia în considerare că parlamentari ai AUR elogiază criminali de război de la tribuna Parlamentului încurajând astfel acțiunile antisemite”. Dintr-un comunicat citat luni de mai multe ziare din România s-a putut desprinde că cel care a amenințat-o pe Maia Morgenstern a fost identificat şi că ar fi vorba despre un tînăr cu probleme psihice din București. S-a mai precizat că la depistarea autorului ar fi participat nu numai poliţia ci şi Serviciul Român de Informații (SRI). Deoarece luni textul original al comunicatului amintit nu era accesibil pe internet, am cerut oficial purtătorului de cuvânt al SRI să ni-l pună la dispoziţie. La această solicitarea nu am primit niciun răspuns. În schimb, Inspectoratul General al Poliţiei Române a publicat luni, spre seară,
un comunicat în care se vorbeşte despre „plângerea unei femei” „privind un mesaj cu caracter antisemit ce cuprindea amenințări cu moartea”. În acelaşi comunicat se mai anunţă că „polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul I.G.P.R. au efectuat cercetări în cadrul unui dosar penal”, că procuratura „a admis propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale și a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar, pentru 60 de zile, față de cel în cauză” pentru „săvîrșirea infracțiunii de „amenințare a unei persoane”. Totodată, persoana a încălcat prevederile Ordonanţei de Urgenţă (O.U.G. 31/2002) „privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.
Ciudat este faptul că în acel prim comunicat, citat de presa din România, pe care nu l-am văzut în original, deşi l-am cerut, se vorbeşte despre un tînăr cu probleme psihice.
Această explicaţie seamănă cu multe altele care au fost date publicităţii în ultimii ani cînd au fost semnalate incidente antisemite similare. Asupra acestei paralelism atrage atenţia şi directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR-EW), Alexandru Florian, care ne-a declarat marţi că şi în 2018, cînd „pe casa memorială Elie Wiesel din Sighet au fost înscrise însemne antisemite”, autorul au fost calificat drept „o persoană cu dizabilităţi psihice venită tocmai de la Râmnicu Valcea, special pentru aceasta operaţiune”.
Explicaţii minimalizatoare au fost lansate şi după ce în 2019 a fost devastat cimitirul evreiesc din Huşi. Atunci s-a vorbit despre acţiunea unor minori iresponsabili.
Vandalizări, profanări, mîzgăliri cu inscripţii antisemite, legionare şi fasciste, negaţionismul agresiv, explozia limbajului rasist pe internet şi în rubricile unor ziare, destinate cititorilor nu sunt o noutate. De asemenea nu e nicio noutate că autorităţile au tratat, în ultimii 30 de ani, astfel de incidente cu indulgenţă sau pur şi simplu le-au ignorat.
A-i declara pe autorii acestor incidente drept nişte simpli dezaxaţi se află în contradicţie cu sondajele publicate în ultimii ani din care se desprinde că antisemitismul şi rasismul sunt fenomene îngrijorătoare care nu au dispărut, nici din România, nici din Uniunea Europeană şi nici din Republica Moldova.
Dintr-un sondaj efectuat la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (publicat în urmă cu trei ani) rezultă că în România există „un teren extrem de fertil pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice”. Astfel, 46 la sută dintre români au declarat că nu au încredere în evrei. 21 la sută nu acceptă să fie rude cu evrei, 14 la sută nu acceptă să le fie prieteni. Procentajul este şi mai ridicat în cazul romilor.
Condamnarea recentă cu suspendarea pedepsei de 13 luni a lui Vasile Zărnescu pentru negaţionism şi anchetarea tânărului care a ameninţat-o pe Maia Morgenstern pare a fi un semnal că autorităţile sunt dispuse să nu mai tolereze derapajele antisemite agresive, neolegionarismul şi negaţionismul.
Ilustraţie:
Antisemitism în spaţiul public (colaj: William Totok)
