Republica Moldova a intrat în stare de urgență pentru următoarele două luni, inclusiv de Paște. Decizia a fost luată de parlament în contextul în care numărul infectărilor este în continuă creștere, iar secțiile de terapie intensivă sunt supraaglomerate. Decizia a fost aprobată de 52 de deputați, în mare parte votul favorabil fiind al socialiștilor și al celor din Platforma „Pentru Moldova” și Partidul „Șor”. Opoziția prooccidentală și-a exprimat neîncrederea în această măsură, unii deputații ei spunând chiar că promotorii stării de urgență ar căuta, de fapt, să amâne alegerile anticipate. Ce cred simplii cetățeni despre instituirea stării de urgență? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat măsurile pe perioada stării de urgență stabilite joi de Comisia pentru Situații Excepționale și care vor fi aplicate începând cu ziua de 3 aprilie. Între aceste măsuri se află instituirea învățământului de la distanță în localitățile unde se înregistrează 100 de cazuri de infectări la suta de mii de locuitori. În municipiile Bălți și Chișinău se interzice circulația persoanelor între orele 23 și 5 dimineața, cu excepția celor care se deplasează în interes de serviciu, din cauze medicale ce nu pot fi amânate sau revin în Republica Moldova cu avionul. Toate aceste persoane trebuie să aibă asupra lor acte de identitate. Comisia pentru Situații Excepționale a mai decis că parcurile, locurile de joacă și de agrement vor fi închise. Europa Liberă a căutat să afle ce cred oamenii de la firul ierbii despre această hotărâre a deputaților. Popasul l-am făcut la Strășeni.

– „Am fost șocat când au introdus starea aceasta de urgență, fiindcă deja un an de zile practic a trecut după anunțarea primei stări de urgență și acum eu presupun că toate acestea au fost făcute nu în legătură cu lupta cu coronavirusul, cred că e ceva politic mai mult decât se gândesc la sănătatea oamenilor.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă „ceva politic”?

– „Păi nu putem dizolva parlamentul încă două luni de zile, dacă nu greșesc, până la 1 iunie a fost introdusă și două luni de zile nu putem dizolva parlamentul care nu face nimic pentru oameni.”

Europa Liberă: Contează dacă alegerile parlamentare anticipate ar avea loc în iunie sau în septembrie, în octombrie, în noiembrie?

– „Eu cred că cu cât mai repede o să facem acest pas, cu atât mia bine o să fie pentru toți cetățenii, că deja o să avem, sperăm că o să avem un guvern care într-adevăr o să fie guvern care o să lucreze, dar nu o să facă ficție.”

Europa Liberă: Se suprapun două crize – criza politică și cea pandemică. Acest număr crescând al celor infectați trebuie să vă pună pe gânduri?

– „Ne pune, dar ne pune deja mai mult de șase luni. Când o să avem un guvern care o să lucreze, atunci o să aibă și toate instrumentele ca să luptăm mai efectiv cu pandemia aceasta. Poliția trebuie să lucreze mai efectiv...”

Europa Liberă: Adică să fie amenzi mai dure?

– „Nu că amenzi, dar trebuie de luptat mai mult în piețe, în transportul public. Eu cred că nu cu teatrele și cu școlile trebuie să luptăm.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru autorități?

– „Să nu se joace cu sorțile oamenilor, trebuie de muncit, nu trebuie de făcut ficție.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Strășeni, după ce a fost instituită această stare de urgență. V-a luat prin surprindere acțiunea parlamentului sau nu?

– „Au făcut-o în folosul parlamentarilor, aceștia care se mai numesc acum „kuliokari”, ei joacă teatrul acesta, dar n-o să le meargă.”

Europa Liberă: Și totuși, comisia asta specială, personalul medical spun că spitalele sunt supraaglomerate, statisticile arată că e în creștere numărul celor infectați. Trebuiau întreprinse anumite măsuri?

– „Poate și există. Dar de ce nu se duc, iaca, la Vorniceni, este spitalul acela de nu știu câte mii de locuri? Să trateze pacienții acolo, au făcut reparație, au spălat bani, lasă-i să se ducă acolo.”

– „De mult trebuiau să aducă vaccinuri, să înceapă a vaccina oamenii din timp, nu să umble ei cu batjocurile astea prin parlament și unul pe altul să se..., că acela-i mai bun, că acela-i mai rău... Haideți deodată să lecuim oamenii și pe urmă faceți anticipate.”

Europa Liberă: De când a apărut vaccinul, e și această dispută...

– „Îi cu AstraZeneca de care alte țării s-au refuzat de dânsele, dar aici la noi la Moldova le-au dat și nu voia lumea să se vaccineze.”

Europa Liberă: Organizația Mondială a Sănătății a spus că toate vaccinurile sunt bune.

– „Îndeosebi AstraZeneca, am auzit că-i unul dintre cele mai bune de la oameni care s-au vaccinat prin Spania, prin Italia...”

– „Ar fi bine să fie și rusesc, și Pfizer, tot omul să se vaccineze, la urma urmei chiar să fie și o plată acolo, că au zis că nu costă mai mult de 200 de lei o vaccină, dar te-ai dus și ai făcut-o și știi că de-amu încetul cu încetul scăpăm de toate nevoile astea și de toată mizeria asta.”

Europa Liberă: Dar în societate există informație suficientă ca cetățeanului să-i fie clar ce trebuie să facă?

– „Oamenii se cam tem, se vede că lumea moare în toi, lumea se teme, trebuie de hotărât deodată problema asta pandemică, dar ei se ponegresc unul pe altul și nu mai găsești capătul. Asta-i la noi.”

Europa Liberă: Dar dreptatea, adevărul îl găsești?

– „Adevărul... Dar ce în Moldova a mai fost vreodată adevăr?”

Europa Liberă: Și cetățeanului îi vine greu să aleagă grâul de neghină?

– „Dar cum să nu-i vină greu? Eu sunt grupat, iaca șed la grupă, șed la birjă de vreo opt luni de zile, zic să-mi găsesc un locușor, așa, măcar peste o sutcă (o zi), eu mă duc acolo numai și mă iscălesc și mă alungă. Asta-i bătaie de joc aici, de-atâta și se duce lumea de aici, așteaptă, acum toți șed cu ciomadanele (valizele) la ușă, așteaptă să se mai mântuie din epidemia asta ca să se ducă prin Italia, prin Germania, pe unde se duce lumea, îndeosebi tineretul. O să rămânem numai noi și restul câți suntem? Un milion și jumătate, două milioane ot silî (cel mult), un milion și jumătate mai sunt oameni aici.”

Europa Liberă: Cine decide viitorul Republicii Moldova?

– „Dacă ar fi locuri de lucru, noi singuri am decide totul. Să te duci la un lucru, să întreții o familii, să ai resurse, să ai de mâncat și de trăit oleacă. Și cât îi trebuie la un om?”

Europa Liberă: V-a luat prin surprindere această decizie a deputaților?

– „Da, și foarte mult, că asta este o durere a noastră, anume ceea ce ține de HoReCa, la început de pandemie cu acele luni pe care le-am stat și nu știu pentru ce am stat acasă, am sărăcit, suntem în datorii foarte mari, avem de întors credite. Ne-au promis că trei luni de zile o să fim ajutați, dar nu că nu am fost ajutați, dar am fost impuși să plătim și mai mult pentru reținerile de trei luni de zile pe care nu le-am achitat la vreme. Ne-a afectat foarte, foarte mult pe noi, dar și pe angajații noștri, fiindcă la noi, la HoReCa, lucrează mai mult tinerii care au copii începând de la vârste preșcolare și am fost nevoiți să le dăm o mână de ajutor, cât de puțin, ca să simtă că suntem alături de ei. După trei luni de zile, am început activitatea foarte greu, ne era frică și de restricțiile impuse, protejam angajații să nu se molipsească de COVID, am lucrat o lună de zile după redeschidere numai cu livrarea la pachet. Când am auzit că iarăși se impune starea de urgență, s-a pus așa o întrebare: ce facem 60 de zile?”

Europa Liberă: Vă temeți să nu falimentați sau ce e la baza fricii?

– „Da, și asta este o problemă foarte mare, pentru că, uitați-vă, pe stradă nu se vede nimeni. Oamenii nu știu ce să facă cu banul acela, să vină aici să mănânce sau să-l păstreze pentru a achita pentru lumină.”

Europa Liberă: Deci, a scăzut puterea de cumpărare?

– „A scăzut enorm de mult, cred că 70 la sută a scăzut. Dar să știți că noi ținem piept, am păstrat toți angajații, nu am făcut nicio concediere, stăm împreună și așteptăm să vină clienții la noi.”

Europa Liberă: Dar dacă s-a redus numărul clienților, s-a redus și din taxele, din impozitele pe care achitați la stat?

– „Nu. Deci, taxele sunt aceleași și lucrăm în pierdere.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, sunteți conștienți și dvs. că acest număr mare al celor îmbolnăviți, acest număr mare al celor decedați cere anumite restricții, pentru că dacă e în creștere numărul celor infectați, atunci problemele vor fi și mai mari și de mai lungă durată?

– „Eu cred că aici este și greșeala populației, că nu respectă ceea ce ar trebui să fie respectat. Eu văd o problemă de cultură, chiar dacă le faci observație, nu înțeleg că, chiar dacă nu ești infectat, dar ești purtător și ai putea să infectezi alte persoane care sunt mai bolnave și au o imunitate slăbită.”

Europa Liberă: Ce ar putea face guvernanții pentru ca dvs., cei care sunteți reprezentanții HoReCa, să continuați activitatea în condiții bune?

– „Trebuie și, în primul rând, trebuie să dizolve parlamentul.”

Europa Liberă: De ce?

– „Nu vedeți că-i o manipulare? Din ce cauză ne-au pus nouă acum interdicția, care este motivul? Motivul e acesta ca să poată să mai stea la putere, că ei se țin cu mâinile și cu picioarele. Să dea Domnul să pornim odată și să fie viața asta așa cum o vedem în țările europene și să ne dea voie să lucrăm, să muncim, pentru că numai prin muncă noi o să putem depăși toate greutățile care sunt acum.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție aici, la Strășeni, și întrebăm cetățenii ce părere au despre instituirea acestei stări de urgență.

– „Aș vrea să ajungem la anticipate și să scăpăm de hoții ăștia din parlament, dar pe de altă parte, cu nivelul acesta al pandemiei din țară, nu știu dacă-i momentul de anticipate acum, nici nu știu ce să zic.”

Europa Liberă: Dacă se ajunge la anticipate, credeți că se va deosebi următoarea componență a parlamentului de actuala?

– „Să vă spun cinstit, tare-tare nu cred eu că mari schimbări au să fie, o să scăpăm de niște bandiți și au să vină alții. Eu așa înțeleg.”

Europa Liberă: Și atunci credeți că tot așa de greu va fi să fie creată o majoritate, să fie învestit un guvern?

– „Depinde, dacă s-ar găsi un partid care să ia măcar vreo 40-50%, mă gândesc că atunci ar fi mai ușor, adică dintre partidele de dreapta, dar îndeobște mă gândesc că câteva partide nu mai nimeresc în parlament.”

Europa Liberă: Care anume?

– „Pro Moldova cu Candu, Partidul Democrat, Platforma DA cred că aceștia de-amu vor rămâne în istorie...”

Europa Liberă: Dar, între timp, știți că au mai apărut niște formațiuni noi?

– „Nu, încă aiștia-i prea degrabă să ajungă în parlament. Viitorul lor e înainte, încă dacă vor ajunge îndeobște să nimerească în parlament.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că ar trebui un partid să ia măcar vreo 40 la sută din sufragii. Care ar fi acel partid?

– „PAS. La acest moment, noi alt partid nu avem, nimerește Usatîi în parlament, atunci încă poate..., dacă nu-și schimbă și acela viziunile, atunci poate scăpăm de șaica asta de dodoniști.”

Europa Liberă: Dar în aceste trei luni ați așteptat totuși să fie învestit un guvern?

– „Clar lucru că ar fi de dorit să fie învestit un guvern care să lucreze, dar dacă nu se primește, înseamnă că mergem la anticipate. Văd că Bulgaria merge la anticipate, mai sunt și alte țări, pur și simplu, lumea trebuie să aibă responsabilitate și să se păzească, să se protejeze de pandemia asta și se poate de făcut și anticipatele, mă gândesc eu.”

Europa Liberă: Ce lecție au învățat moldovenii din această criză pandemică?

– „E greu de spus. Moldoveanul nostru nu-l înțelegi ce fel de om este, că dacă ar fi lumea alta, cred că nici în țară nu ar fi bardakul (haosul) ista care este. Păcat de țara asta. Eu mari schimbări în țara asta nu văd, singura cale care poate să ne salveze asta-i ori unirea cu România, ori dacă într-adevăr vine un partid de dreapta și poate să facă oleacă de regulă în țară, îi bine, dacă nu, atunci numai unirea ne scapă de toată sărăcia asta și de toți bandiții iștia.”

Europa Liberă: V-a surprins decizia parlamentului de instituirea acestei stări de urgență?

– „Defel. Ei vor ca pentru dânșii să fie bine. În loc să caute de lume și să le aducă vaccinuri, dar ei ne îngroapă mai tare și dau vina pe conducătorul nostru, pe Maia Sandu. La dânșii și pentru buzunarul lor, dar n-au nevoie de lume, asta-i o șaică de bandiți.”

Europa Liberă: În general vă pune pe gânduri creșterea atât de rapidă a numărului celor infectați de COVID-19, a numărului mare al celor decedați?

– „Dacă conducerea se ocupa cu treburile acestea, nu avea să fie atâta mortalitate, lumea avea încredere într-înșii că ei au să ne lecuiască, dar ei n-au avut grijă de oameni. Dodon spunea că la noi toate celea este, dar noi încă nu aveam nimic, banii care trebuiau să fie pentru cumpărarea vaccinurilor nu i-au pus în buget, ei i-au pus în buzunarele lor.”

Europa Liberă: Dvs. respectați restricțiile pe care le impun autoritățile?

– „Da. Port mască, nu umblu unde-i lume multă și port dezinfectantul toată vremea.”

Europa Liberă: Așteptați vaccinul?

– „Toată lumea așteaptă. Oamenii vor să trăiască, nu vor să moară.”

Europa Liberă: Și alegerile anticipate le așteptați?

– „Da, le așteptăm, ca să alungăm toți bandiții.”

Europa Liberă: Și credeți că se vor deosebi următorii deputați de actualii?

– „Cred că da, avem încredere în conducerea care o să fie a Maiei Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate.”

Europa Liberă: Și încă?

– „Și care-or mai fi din partidul lui Năstase. Unioniștii, dacă se vor alinia cu aiștia, poate va fi ceva, dar așa, nu. În restul nu, nu avem încredere.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Strășeni, și întrebăm cetățenii dacă au fost luați prin surprindere de instituirea acestei stări de urgență pe parcursul a două luni.

– „Într-o oarecare măsură, da, dar starea asta de urgență a fost impusă nu pentru cetățeni, de fapt.”

Europa Liberă: Dar pentru cine? Patru ore au dezbătut acest subiect aleșii poporului.

– „Am înțeles că starea asta a fost impusă doar pentru a împinge alegerile anticipate.”

Europa Liberă: Dvs., alegătorii, așteptați scrutinul anticipat și contează dacă el va fi organizat în iunie sau în august, în septembrie, în octombrie?

– „Alegerile anticipate trebuie să fie cât mai repede.”

Europa Liberă: De ce?

– „Deoarece cu cât mai mult timp avem un guvern impotent care nu poate să facă nimic și nu se face nimic pentru cetățean, cum spun ei pentru toate ce fac ei, dar ei nu știu ce fac, noi nu vedem niciun fel de schimbări. Totodată, din cauză că nu avem un guvern bun, noi nu primim ajutoare din exterior, iar fără ele noi nu putem să ieșim din impasul în care suntem.”

Europa Liberă: Dar atunci când auziți, citiți informația că e în creștere numărul celor infectați cu COVID-19, că zeci de persoane își pierd viața în lupta cu această pandemie, la ce vă duce gândul?

– „Autoritățile trebuie să fie apte în situația dată și să întreprindă măsuri concrete, clare, benefice pentru cetățeni.”

Europa Liberă: Dar ce măsuri, în opinia Dvs., ar fi bune ca să fie aplicate?

– „Eu, ca simplu cetățean, consider că ar fi corect să fim vaccinați toți, că asta-i o soluție clară. Eu am fost bolnav și am văzut că nu-i atât de simplu, am urmări și până acum și voi avea în continuare.”

Europa Liberă: Dar mai este multă lume care nu crede în această boală?

– „Cred acei care au trecut și care au pierdut rude. Eu am pierdut rude din urma acestei boli și eu înțeleg asta și știu foarte bine. Părinții mei tot au fost bolnavi și eu am văzut că greu au trecut, alții au trecut mai ușor; știu situația reală cum e la spital, e foarte greu, fiindcă spitalele nu sunt dotate întocmai cum ar trebui, personalul medical e supraîncărcat și se vede asta după dânșii, că-s obosiți și nu au toate cele necesare pentru a lupta cu pandemia.”

Europa Liberă: Și așteptați parlamentarele, veți merge să votați?

– „Evident, evident! Dacă n-o să fie restricții și o să ne dea voie, o să mă duc și o să votez.”

Europa Liberă: Cu ce gânduri ați merge la urna de vot?

– „Sperăm să fie mai bine, că vedem ceea ce este, că se luptă toți pentru putere și lupta asta continuă care merge în defavoarea cetățenilor, dar în favoarea personală.”

Europa Liberă: Dar în disputa asta, în confruntarea asta dintre președinție și parlament, cine trebuie să câștige și de ce?

– „Moldova este o republică parlamentară, logic prim-ministrul ar trebui să fie persoana de bază în țară, dar noi nu avem un guvern cu împuterniciri depline și ceea ce fac nouă nu ne este clar ce fac și care este scopul și pentru ce se luptă pentru scaunul respectiv.”

Europa Liberă: Până pe 30 mai, pentru 60 de zile e instituită starea de urgență. Cum o să vă comportați în această perioadă?

– „Flămânzi acasă și fără lucru...”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la autorități?

– „Așteptările sunt foarte mari, să fie locuri de muncă și să nu ne fure ziua în amiaza mare.”

Europa Liberă: De trei luni de zile există această dispută între președinție și parlament. Cine are dreptate, cine nu are dreptate, vă este clar?

– „Cred că nu are nimeni dreptate acolo. Eu mă gândesc că acolo toți îs nedrepți, îi drept aista care șede și muncește, care se chinuie, dar nu acel care șede și care fură milioane ș-apoi vine și ți le dă cu țârâita pe la magazinele lui Șor și tot așa mai departe.”

Europa Liberă: Dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, o să mergeți să votați? Credeți că e nevoie de aceste alegeri?

– „Mă gândesc că da, ceva-ceva măcar trebuie de schimbat. Eu așa mă gândesc.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă „ceva-ceva”?

– „Să fie ceva înspre bine, înspre folosul cetățenilor, nu numai la acei care-s în parlament și guvern, nu numai ei să aibă de mâncare, dar să aibă de mâncare și pensionarul ista care are 600-700 de lei pensie, de exemplu.”

Europa Liberă: Și toți politicienii promit, promit bunăstare, promit dreptate, promit luptă împotriva sărăciei, împotriva corupției. Și Dvs., ce faceți, îi credeți pe care, pe cine?

– „Noi îi credem, dar la urmă când ajungem vedem că nu au crezare niciunul, toți ne duc cu bombonica și toți ne amăgesc. Și lumea pleacă din țară, pentru că nu-s locuri de lucru, chiar dacă să se deschidă aici, de exemplu, un loc de lucru, businessmenii ăștia mari îi mănâncă pe aiști mititei și nu le dă voie să se dezvolte defel. Asta-i, știi cum se spune, un fel de mafie care numai ei vând și numai ei cumpără și aiștilalți stau cu curechiul de 1 leu și 80 de bani kilogramul și nu pot să-l vândă, pentru că aduc poamă de 60 de lei kilogramul din Turcia, care șede la supermarket și într-adevăr la supermarket se vinde, iar la noi stau toate frigiderele pline cu marfă pe care lumea nu poate s-o vândă, cu anii stă în frigidere, pentru că se aduce din altă țară.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Strășeni, și întrebăm cetățenii ce părere au despre instituirea acestei stări de urgență.

– „Părerea este încă una neclară și foarte confuză, deoarece se pare că cineva a avut nevoie doar de sintagma de stare de urgență, pe care ne-au impus-o de la parlament.”

Europa Liberă: Dar știți până când este instituită această stare de urgență?

– „Până la 30 mai.”

Europa Liberă: Și ce ar însemna aceste două luni de stare de urgență pentru Dvs., cetățeanul?

– „Anumite restricții de circulație, de activitate.”

Europa Liberă: În ce domeniu activați?

– „În domeniul construcțiilor, renovărilor.”

Europa Liberă: Și ați avut de pierdut de când s-a declanșat pandemia?

– „Sigur că da, că deja de un an de zile nu ne mai putem dezvolta, adică nu mai este ceea ce a fost, nu sunt atâtea volume de executat, lumea nu mai are bani, nu dorește să mai investească, nu mai dorește să renoveze. Unica schimbare la ziua de azi față de ieri este că ne sună angajații și ne întreabă: astăzi muncim, lucrăm? Până când? Cum? Ieșim! Ieșim și până când muncim, și în fiecare seară așteptăm hotărârea Comisiei Excepționale, ei ne conduc țara acum.”

Europa Liberă: Dar această criză pandemică cum o treceți Dvs., v-a afectat, nu v-a afectat, au avut de pătimit rude, apropiați?

– „Au avut de pătimit rude și apropiați, dar, mulțumim lui Dumnezeu, s-au făcut bine.”

Europa Liberă: Cât de mult vă îngrijorează creșterea numărului celor infectați?

– „Ne îngrijorează mult, dar, iarăși, suntem un pic confuzi, cu toată informația, cu toate statisticile astea, vedem că numărul crește de infectați, dar o mulțime de lume nu mai vrea să meargă la medic, majoritatea se tratează pe acasă, există o frică și o panică în societate.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să scoată frica și panica?

– „Toți împreună și ghidați totuși de politicieni, că ei totuși ne hotărăsc...”

Europa Liberă: Se schimbă viața cetățeanului, ținând cont de această epidemie?

– „Se schimbă, dar nu spre bine.”

Europa Liberă: Adică?

– „Adică cu pași siguri și încet spre rău. Oamenii își pierd speranța, nu mai este motivarea aia de a te dezvolta, de a munci, deci, vă spun, iarăși am să mă repet, că este o panică și o confuzie mare pe un termen nedefinit. Când s-a întâmplat o calamitate naturală, omul se trezește a doua zi, știe ce are de făcut și cum să depășească, aici însă este o neclaritate.”

Europa Liberă: Dar bănuiesc că urmăriți informația de pe întreg mapamondul. Iată, în comparație cu alte state, cum vi se par acțiunile pe care le întreprind autoritățile moldovene?

– „Încetinite și activează în interesul nu știu al cui. Nu știu de ce politicienii noștri, bine, nu vor să ia un exemplu de la Europa...”

Europa Liberă: Cel puțin, autoritățile Republicii Moldova au promis că nu vor sista activitățile economice.

– „Toți arată cu degetul la virus și nimeni nu are nicio responsabilitate și nu-și asumă nicio responsabilitate pentru ziua de mâine.”

Europa Liberă: Sunteți tânăr, vaccinul îl așteptați? O să vă vaccinați?

– „Da, să știți că da.”

Europa Liberă: Contează de unde e adus?

– „Nu contează atâta, iarăși cred că și cu vaccinul ăsta e o politică mare.”

Europa Liberă: V-a luat prin surprindere această hotărâre a deputaților?

– „Nu m-a luat prin surprindere, dar nu-i văd rostul. Au schimbat numai de aceea că o să mai rabde încă două luni de zile cei care stau cu fundurile în parlament și adică nu o să fie alegeri anticipate. Nouă, la oamenii de rând, nu ne dă nimic asta.”

Europa Liberă: S-au suprapus aceste două crize, pandemică și politică, și trebuie de găsit soluții?

– „Da, sigur. Trebuia pur și simplu de fugărit tot parlamentul. Nu-i legătură nimic între pandemie și între politică prostească, hai să fim oameni serioși, maturi. Eu, slava Domnului, am trecut de 70, am văzut în viața mea multe.”

Europa Liberă: Dar aveți o explicație de ce crește numărul atât de vertiginos al celor infectați?

– „Dvs. sunteți sigură că peste o lună el o să scadă? Eu nu! Mai mult ca sigur că nu, că nu-i legat una cu alta. Ce are prostia cu boala? Doar de o numim și prostia tot boală – da, așa mai merge. Spuneți-mi, vă rog, prin ce se deosebește ziua de azi de ziua de ieri sau de cea de mâine?”

Europa Liberă: Dar cel puțin ar trebui să se deosebească cea de mâine de cea de azi?

– „Sunteți sigură că o să se deosebească?”

Europa Liberă: Asta ne-o dorim cu toții!

– „Dorința e bine să o ai. Ei, bine, la dorință nu știu ce o să avem. Oameni buni, ce chiar nu înțelegeți că asta-i fariseism și bătaie de joc de oameni?”

Europa Liberă: Dar iată, mai mult de trei luni de zile durează această dispută între instituția prezidențială și cea legislativă. Dvs. pe cine ați da să iasă învingător din această confruntare?

– „Dacă ar fi să dau eu și să rezolv eu, eu aș face tot posibilul să câștige oamenii.”

Europa Liberă: Cum?

– „În situația lui dna Maia nu-i chiar simplu să răspunzi cum, că dacă ar fi așa de simplu era demult răspuns. Sunt oameni care pricep cum nu trebuie să facă, știu că-i strașnică boala, dar mai mare boală avem noi în altă parte: în economie, dar mai ales în politică totul e putred, mai putred decât boala care a venit peste noi. Vanga spunea că o să mai fie în următorii 20 de ani încă cel puțin zece boli strașnice, cam de felul pandemiei prin care trecem, dar noi trebuie să trăim, trebuie să trecem prin asta, dar ceea ce se numește politică o să rămână tot așa, indiferent de numărul de boli, o să rămână tot una josnică și murdară, și mârșavă, și nu în folosul oamenilor nicidecum.”

Europa Liberă: În parlament vă este clar astăzi ce se întâmplă?

– „Ce am ales, aceea avem. Dar ce se întâmplă acolo? Procesul de putrezire continuă cu succes și nu știu dacă noi o să putem să salvăm ceva din ce a mai rămas din țărișoara asta.”

Europa Liberă: Curtea Constituțională trebuie să spună dacă s-au întrunit toate condițiile pentru a fi dizolvat parlamentul și în funcție de verdictul Curții Constituționale se va decide dizolvarea parlamentului. Așteptați alegerile anticipate?

– „Nu le aștept, ele demult trebuiau să fie, demult trebuia transformările, schimbările să fie. Să-i dea Dumnezeu putere și sănătate copilei astea care se luptă cu așa-numitul parlament ca să facă ceva măcar cât de cât. Maia Sandu, dar cum pot să-i spun, dacă e un copil?”

Europa Liberă: Ce vor schimba aceste alegeri parlamentare anticipate?

– „Asta și-i mai strașnic, nu numai eu, mai sunt și alte persoane care gândesc așa că e foarte, foarte posibil să dăm cu oiștea din nou în gard, că de unde o să luăm mai buni? Electoratul e același, dar politicienii o săptămână, o lună, două, mai poartă fesul cumva, dar mai departe tot acolo intră, că dacă te afli aproape de oala cu miere e imposibil cât de cât să nu-ți îndulcești botișorul, dar care au stat până acum pe acolo, care câte opt ani, care câte 12, care câte 15, care și câte 20, tot dulcișor au mâncat. Ursul care a purtat blană – tot blană o să poarte, dar maimuța care a fost cu fundul gol – tot cu fundul gol o să rămână.”

Europa Liberă: Clasa politică e oglinda societății.

– „Nu, nu, e oglinda numai nu știu a cui.”

* * *

Voci pe care Europa Liberă le-a adunat la Strășeni. „Republica Moldova are nevoie urgentă de ieșirea din criza sanitară și economică, de acțiuni reale împotriva hoților și curățarea instituțiilor de clanuri corupte și de crearea unor relații strânse cu partenerii internaționali, cu țările vecine, cooperare care să ajute la dezvoltare și modernizare”, a declarat președinta Maia Sandu în raportul său la 100 de zile de activitate. Anterior, șefa statului a spus că votul parlamentului prin care a fost instituită starea de urgență pentru 60 de zile denotă o acțiune disperată și goală de conținut menită doar să amâne alegerile anticipate. În continuare vă propun o discuție cu Vadim Brânzan, fost ministru al economiei în guvernul Sandu, pe care l-am întrebat cum va supraviețui economia națională pe timp de pandemie și, îndeosebi, ținând cont de această stare de urgență instituită pe o perioadă de 60 de zile.

Vadim Brânzan: „Un avantaj mare pe care îl are economia noastră națională în condițiile actuale este faptul că economia noastră și consumatorii nu sunt îndatorați, nu merg la bancă, ca să-și ia apartamente, mașini, deci un procent foarte mic de populație a apelat la credite bancare. Faptul că noi nu avem datorii ne-a permis să trăim din rezervele care au fost acumulate o perioadă mai îndelungată, însă aceste rezerve se închid și, dacă vă uitați, în fiecare zi, practic, se închid restaurante, se închid hoteluri, se închide businessul mic etc., etc.”

Europa Liberă: Și atunci nu vor fi vărsăminte la buget?

Vadim Brânzan: „Nu vor fi vărsăminte la buget, însă avem diaspora, care, iată, cu ritmuri-record trimite bani acasă, datorită cărora în mare măsură se menține consumul și datorită consumului...”

Europa Liberă: Dar cum explicați Dvs. faptul că a crescut atât de mult volumul remitențelor?

Vadim Brânzan: „Sunt două momente aici. Ceea ce numim noi remitențe, de fapt, pot să nu fie chiar remitențe. Explic: o bună parte din cetățenii Republicii Moldova care au lucrat peste hotare și-au pierdut locurile de lucru din cauza pandemiei și au decis să-și ridice veniturile pe care le păstrau acolo la bănci și să le aducă în Moldova. Deci, acesta nu este, de fapt, un transfer, deși pe conturile Băncii Naționale acești bani vin ca transfer bancar, ca remitențe, dar, de fapt, omul și-a luat cele 10 mii de euro pe care le avea acolo și le-a adus în Republica Moldova ca să trăiască aici până când se va termina pandemia și când se termină pandemia își ia ce i-a mai rămas și se duce înapoi în Italia, în Portugalia sau de unde a venit. Se adună, fiindcă cetățenii noștri care lucrează peste hotare, diaspora vede cât de rău stau lucrurile acasă și n-au încotro, în loc să trimită 100 de euro pe săptămână, acum au să trimită 120 de euro pe săptămână, dar au să trimită, pentru că s-au majorat prețurile la carburanți, pentru că s-au majorat prețurile la uleiuri și probabil că au să se mai scumpească și ei, pur și simplu, trimit puțin mai mulți bani acasă. În felul acesta, stimulează consumul intern, care duce la creșterea importurilor, ceea ce la rândul său duce la creșterea defalcărilor la buget prin intermediul vămilor.

Este acesta un proces sustenabil? Nu este un proces sustenabil. Putem să mizăm pe acest efect până la sfârșitul pandemiei, că oricum o să ieșim din pandemie, dacă nu anul acesta, la anul, dar o să ieșim? Nu putem! Deci trebuie alte metode, trebuie de adus un flux de capital de peste hotare instituțional de la Fondul Monetar Internațional, pentru asta trebuie să avem un guvern funcțional, nicio bancă investițională n-o să investească un cent pe seama unui guvern, chiar dacă guvernul are anumite atribuții pe care le-a primit în cazul situației excepționale.”

Europa Liberă: Trebuie să existe un acord pe care Republica Moldova să-l aibă cu Fondul Monetar Internațional?

Vadim Brânzan: „Da, când spuneți Republica Moldova, se are în vedere guvernul plenipotențiar pe care nu-l avem. Mai mult ca atât, iată, 68 de milioane de euro care puteau să fie ridicate din România, practic, într-un fel, n-aș zice că au dispărut, că banii nu dispar, există legea conservării mijloacelor bănești, cândva poate...”

Europa Liberă: A spus președinta Maia Sandu că ar putea să fie renegociate și că nu s-au pierdut în totalitate 68 de milioane de euro.

Vadim Brânzan: „Da, dar renegocierea durează, semnarea durează, aprobarea, ratificarea durează, pe când, dacă ieșim în stradă și întrebăm reprezentanții micului business, ei aveau nevoie de mijloace financiare încă acum un an. Pot să vă dau exemplu cum în Statele Unite ale Americii s-a făcut acest lucru și, da, poate nu-i chiar comparabil, că noi nu avem aparatul de printat dolari, dar acolo din prima zi s-au emis un trilion de dolari dintre care o parte le-a venit cetățenilor acasă în formă de cecuri, deci te duci la bancă și ridici 1.200 de dolari pe persoană, iar micului business i s-au oferit credite în mărime de până la 75 la sută. Practic, acesta-i grant, deci, prima tranșă a fost un grant pentru toate businessurile și suma grantului era de trei fonduri de salarizare lunare, cu condiția că 75 la sută din mijloace să se cheltuiască pentru salarizarea angajaților care stăteau de nevoie acasă. Acest credit este anulat, practic, el dispare din bilanțul contabil al întreprinderii, deci era un grant. Și acum iarăși li se oferă un nou grant, de aceeași natură, iarăși businessului mic și mijlociu pentru a le compensa cetățenilor care sunt nevoiți să stea acasă.”

Europa Liberă: Deci, statul Republica Moldova nu ar putea să ia acest exemplu de la americani?

Vadim Brânzan: „Nu ar putea, dar dacă noi ridicam acele 550 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional în luna ianuarie, lucru care ar fi fost posibil și explic de ce: anul trecut, în timpul pandemiei, Fondul Monetar Internațional, Consiliul de Directori s-a întrunit de 12 ori pentru a aproba diferite credite diferitelor instituții și diferitelor țări. Dacă noi la începutul lunii ianuarie am fi continuat procesul de negocieri cu Fondul Monetar Internațional, eu sunt sigur că până la sfârșitul lunii ianuarie noi am fi ridicat banii.”

Europa Liberă: Dacă era un guvern cu împuterniciri depline?

Vadim Brânzan: „Da. Și, da, într-adevăr, în luna decembrie parlamentul a primit acele legi, pe care după asta Curtea Constituțională le-a anulat și acesta a fost un impediment pentru Fondul Monetar Internațional, deci ele au fost anulate, până la sfârșitul lunii ianuarie noi am fi putut, eu sunt sigur, să ridicăm cele 550 de milioane.”

Europa Liberă: Cel mai grav este afectat micul business, ați spus și Dvs.

Vadim Brânzan: „Așa este.”

Europa Liberă: Problema celor din sectorul HoReCa este foarte mare.

Vadim Brânzan: „Absolut.”

Europa Liberă: În Republica Moldova era un segment mare unde erau antrenați în câmpul muncii cetățenii. Acum ce se va întâmpla? Am auzit o idee că ar trebui să se împrumute guvernul de la Banca Națională. Dvs. cum vedeți acest pas?

Vadim Brânzan: „În primul rând, nici legea, nici logica financiară nu permite efectuarea acestui lucru, legea interzice împrumuturile de la Banca Națională, guvernul poate să se împrumute doar de la băncile comerciale și doar prin mecanismele împrumuturilor de stat.”

Europa Liberă: Igor Dodon a lansat această idee.

Vadim Brânzan: „Dacă, de exemplu, eu aș fi șeful BNM-ului, aș zice că, în primul rând, modificați legea, după care discutăm. În al doilea rând, noi nu putem, căci ce înseamnă să împrumuți? Asta înseamnă că dacă vă împrumut, trebuie să emit această cantitate de mijloace bănești în economie, iar aceasta duce la inflație. Nu poți să iei bani, că devalizeze Banca Națională.”

Europa Liberă: Deci, un scenariu prost?

Vadim Brânzan: „Scenariul este binecunoscut, noi putem în continuare să mergem la sectorul financiar-bancar și să împrumutăm prin valorile mobiliare de stat, da, dar rata o să crească, de aceea că riscurile cresc.”

Europa Liberă: Și dacă crește rata...

Vadim Brânzan: „Noi, cetățenii, plătim, însă noi practic amânăm, noi cumpărăm timpul acesta de care avem nevoie acum, noi vom plăti, vom rambursa în viitor din veniturile noastre, însă la momentul actual noi avem nevoie de timp, avem nevoie să tragem un gât de aer, pentru ca să nu ne ducem cu totul la fund.”

Europa Liberă: Dar, între timp, vedeți că se scumpesc carburanții, se zice că ar putea să crească tariful și la energia electrică, cetățenii bani au la limită. Ce se va întâmpla, iată, în cazul acesta?

Vadim Brânzan: „Da, cetățenii au bani la limită.”

Europa Liberă: Și ce părere aveți despre majorările de tarife la carburanți, la energie?

Vadim Brânzan: „În orice țară a lumii există Consiliul Concurenței, aici ar putea fi o înțelegere de cartel și asta se pedepsește în toată lumea. Noi, din păcate, avem ceea ce avem, unii dau vina pe alții, iarăși nu-i un centru de control, de comandă și în genere putem să discutăm filosofic de ce toate astea se întâmplă, însă la momentul actual avem ceea ce avem, avem un organ care nu-și îndeplinește atribuțiile. Când eram ministru, am venit cu o inițiativă să introducem răspundere penală pentru declarare falsă a ultimului beneficiar, a beneficiarului final al oricărei afaceri, al oricărui cont bancar etc., etc. Dacă se făcea acest lucru, acum era tare simplu de văzut că din toate rețelele de benzinării, de exemplu, pe care noi le avem în Moldova, oricâte ar fi, de fapt, ele sunt controlate de două, maximum de trei persoane, deși poate să fie mult, tot așa cum se întâmplă, de exemplu, și în sectorul acesta de rețele de supermarketuri, dar și în multe alte sectoare. Când te uiți pe hârtie, da, acolo sunt diferiți proprietari din diferite țări, însă ultimul beneficiar tot timpul, să vedeți că sunt două-trei persoane care controlează aceste verticale și ei între ei se înțeleg foarte bine. Același lucru se întâmplă chiar și în construcția drumurilor, când se adună la licitație toți drumarii...”

Europa Liberă: Și câștigă unii și aceiași agenți.

Vadim Brânzan: „Da, că ei se înțeleg între ei din timp, cel mai probabil. Și asta nu se face că, uite, ne adunăm la o masă rotundă, ei, cum se face la noi, toată lumea se cunoaște, toți îs cumetri și neamuri unul cu altul.”

Europa Liberă: Dl Brânzan, dar în funcție de gradul de pauperizare al populației, crește sau descrește simpatia electoratului pentru un actor politic sau altul?

Vadim Brânzan: „Corect, și aici avem o problemă mare. Deci, această luptă, oamenii încep să obosească de ea, da, e un show frumos la televizor, da, avem aceleași două lumi paralele deja de 30 de ani: cetățenii Republicii Moldova și guvernanții. Cetățenii vin seara și se uită la show, pop-corn, și merg a doua zi și își caută de treabă, problema e că cetățenilor li se termină banii și atunci ei încep să-i penalizeze pe ambii jucători. Dar ce se întâmplă? Îi penalizăm pe aceștia de pe stânga, votanții lor de pe stânga, care sunt destul de disciplinați, ei pur și simplu fluidizează de la un partid politic de stânga la alt partid politic. De exemplu, au să apară noi actori politici în următorul...”

Europa Liberă: Păi au și apărut deja.

Vadim Brânzan: „Până la anticipate o să fie doar patru, poate cinci partide vor ajunge în parlament și noi deja le știm. Deci, pe stânga: Partidul Socialiștilor, Partidul „Șor” și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Acestea trei la sigur că nimeresc în următorul parlament, deci o să avem trei crai de la Răsărit. După aia avem din partea dreaptă, o să vină, evident, Partidul Acțiune și Solidaritate. Ce se întâmplă cu celelalte partide nu este clar, poate c-or trece de prag, poate că n-or trece de prag.”

Europa Liberă: Care din aceste două crize, politică și pandemică, va avea finalitate și când?

Vadim Brânzan: „Poporul nostru este foarte rezilient, noi am trecut prin greutăți foarte mari. Dacă vă amintiți anii ‘90, atunci PIB-ul în genere s-a înjumătățit și nu știu cum am supraviețuit noi, cu rezerve, cu bine, cu rău. Deci, noi suntem rezilienți, vom trece și de criza pandemică, și de criza politică, lucrurile vor merge spre bine, din păcate, nu atât de repede cum eu mi-aș fi dorit, de exemplu, în decurs de un an să se schimbe lucrurile, o să se schimbe în decurs de câțiva ani, dar se vor schimba și forțele, spun așa, binelui, cei care își doresc o schimbare în țară luptă veritabil cu corupția, care își doresc o economie modernă, locuri de muncă acasă – aceștia, până la urmă, vor învinge, că oamenii încep să înțeleagă și să aleagă grâul de neghină. Eu sunt optimist, rămân optimist.”