Linkuri accesibilitate

Igor Belei: „Masa Bucuriei”, cea mai longevivă campanie de solidaritate socială din R. Moldova


Campania de Paşti „Masa Bucuriei”, aprilie 2019

Masa Bucuriei. Denumirea campaniei lansată și în acest an, al 12-lea consecutiv, de Misiunea „Diaconia” în ajunul sărbătorilor de Paști. Donațiile acumulate pe parcursul acestei campanii, care va culmina în sâmbăta Floriilor cu o colectă națională de produse alimentare neperisabile, vor însemna prânzuri calde sau pachete alimentare oferite pe parcursul anului în cantine sociale și alte tipuri de servicii de asistență pentru oamenii nevoiași. Un interviu cu Igor Belei, directorul executiv al acestei misiuni din cadrul Mitropoliei Basarabiei.

Interviu cu Igor Belei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:14 0:00

Igor Belei: „Campania „Masa Bucuriei” este cea mai longevivă campanie de solidaritate socială din Republica Moldova. De 12 ani suntem prezenți în sâmbăta lui Lazăr, practic, în toate rețelele naționale de supermarketuri din țară. Este un an special, ca și toate celelalte părți ale vieții noastre marcate de această situație de pandemie și restricție sanitară. Nu vom avea o prezență a voluntarilor, ca să nu-i supunem riscului, vor fi amplasate boxe în Chișinău și în 30 de localități din Republica Moldova, iar cei care vor să afle locațiile exacte ale boxelor galbene se pot informa pe pagina „Diaconiei”. În această zi așteptăm cei care vin în magazine să facă donații de produse neperisabile în boxe, în așa fel încât aceste produse să poată fi distribuite pe parcursul săptămânii ulterioare, în Săptămâna Patimilor, ca să putem să ducem bucurie în casa oamenilor în perioada pascală, dar și vor fi gestionate și oferite spre folosire cantinelor sociale, astfel că „Masa Bucuriei” va fi o masă caldă pe parcursul întregului an.”

Nu vom avea o prezență a voluntarilor, ca să nu-i supunem riscului, vor fi amplasate boxe în Chișinău și în 30 de localități...

Europa Liberă: Ca să oferim câteva detalii de acest context, în 2019 au fost implicați peste o mie de voluntari, ei au colectat circa 50 de tone de alimente în sprijinul oamenilor nevoiași, și anume voluntarii îndemnau oamenii să facă o donație. Sunteți îngrijorați că în acest an poate veți aduna mai puține ajutoare decât de obicei?

Igor Belei: „Nu ne așteptăm, să zicem, la rezultate în creștere, cum s-a întâmplat în toți ceilalți ani, în schimb mizăm foarte mult pe mobilizarea voluntarilor care au fost implicați pe parcursul anilor, și sunt de ordinul miilor, cei care vor îndemna în mijlocul familiei să vină să facă aceste donații, dar am dezvoltat mecanismul de prevenire a risipei de alimente, astfel că pe parcursul anului trecut, din 2019, am reușit să punem pe picioare Programul „Banca de Alimente”, care iată acum este o structură distinctă și care este partenerul acestei campanii, astfel reușim să suplimentăm și chiar să avem mult mai multe produse disponibile pentru servicii sociale. Deci, campania rămâne una care vine să sensibilizeze oamenii, publicul că există oameni care și astăzi duc foamete, oameni izolați și că e nevoie de solidaritate pentru a ajuta să aducem nemijlocit bucuria anumitor oameni, pe de o parte, pe de altă parte, să putem sensibiliza oamenii să fie mai deschiși către nevoia aproapelui. Iar când vorbesc de aproapele, nu vorbesc doar de beneficiarii „Diaconiei” sau ai programelor sociale, ci, poate, chiar și a vecinilor fiecăruia, fiindcă este important să fim cu ochii deschiși spre nevoia vecinului.”

Europa Liberă: De această dată, după cum ați menționat și Dvs., campania va fi realizată în parteneriat cu „Banca de Alimente”, primul program de prevenire a risipei de alimente și a foamei. De fapt, cum se prezintă, în general, lucrurile în această privință a risipei alimentare, cât de mult se suferă în continuare, poate, de foame?

Igor Belei: „Programul „Banca de Alimente” este un program care vine să sprijine serviciile sociale, este un model care există în toată Europa, Republica Moldova este printre puținele țări europene în care nu a existat până acum un program de prevenire a risipei. „Banca de Alimente” este formula prin care reușim să recuperăm produse pe tot lanțul valoric de procesare a produselor alimentare de la producător, depozitare, transportare, retailer, mai puțin în momentul acesta din consumul casnic, deși consumul casnic este cel mai risipitor, pentru că jumătate din produsele care se aruncă, se aruncă din frigiderele noastre.”

Europa Liberă: Un subiect deosebit de actual, mai ales de sărbători.

Igor Belei: „Și de sărbători, dar, din păcate, noi avem un comportament consumator și risipitor destul de evident, în special în zona urbană, unde nu putem să folosim, de exemplu, resturile produselor nefolosite spre consumul animalelor, cum se întâmplă, bunăoară, la țară. Și știm că cei din mediul rural tradițional au știut să facă o mai bună chiverniseală a produselor alimentare.”

Cei din mediul rural tradițional au știut să facă o mai bună chiverniseală a produselor alimentare...

Europa Liberă: Aici aș puncta că totuși unul dintre motivele acestei inventivități, să-i zic așa, este sărăcia și, frecvent, în regiunile rurale oamenii apelează la reciclare, la reutilizare mai mult de nevoie, decât de voie.

Igor Belei: „Da, există diferită motivație pe zona risipei, dar acum banca țintește stocurile, acolo unde e posibil să recuperăm produse care sunt sigure pentru consum, pentru că, în primul rând, vizăm siguranța consumatorului, a omului care consumă aceste produse și, în al doilea rând, înseși produsele în sine, pentru că, de exemplu, în situațiile unei produse expirate reușim să facem parteneriate cu azilurile pentru animale fără adăpost și în felul acesta reușim să dăm un sens acestor produse. Noi am reușit anul trecut încet-încet să aducem conceptul pe piață și dacă la început săptămânal aveam uneori produse, în special vegetale: varză, cartofi, ceapă, de la câteva sute de kilograme până la câteva tone de produse alimentare, am ajuns ca la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent să recuperăm zeci de tone de produse congelate. Vorbim de produse de genul plăcinte sau produse din brutărie înghețate, produse care sunt retur din rețelele de magazine, iarăși congelate, pe care reușim să le distribuim către prestatorii de servicii sociale și să devină prânzuri calde. Deci, pentru noi beneficiar ca și bancă sunt serviciile sociale, nu indivizii, pentru că, la rândul lor, aceste produse intră în procesare, suntem siguri că există o evidență a lanțului alimentar și, în primul rând, e legat de siguranța alimentelor. Iată un mecanism pe care l-a dezvoltat „Diaconia” alături de alte mecanisme, cum e, de exemplu, „Banca de Haine”, prin care demonstrăm că există suficiente resurse în Republica Moldova și printr-o bună organizare putem să le redirecționăm pentru a egala inechitatea socială, pentru că în continuare avem destul de multă și din ce în ce mai mult se aprofundează această inechitate socială, pe de o parte, un surplus de resurse, pe de altă parte, sunt foarte mulți oameni care nu au acces la ele.”

Igor Belei
Igor Belei

Europa Liberă: Este pentru al 12-lea an consecutiv când Misiunea „Diaconia” lansează în preajma Sfintelor Paști această campanie, „Masa Bucuriei”. De-a lungul acestor ani, cum au evoluat lucrurile în general, potrivit observațiilor Dvs.? De fiecare dată ajutați aceleași persoane sau sunt și cei care reușesc, totuși, să iasă din cercul sărăciei?

Igor Belei: „Programele țintesc diferit, pentru că, de exemplu, cantina socială vizează în special oamenii vârstnici, care, din păcate, nu au prea multe șanse de a ieși din starea de izolare și neputință. Din cauza situației fizice, ei nu mai pot să muncească și sunt dependenți de alocațiile sociale oferite de stat, care din ce în ce mai mult se devalorizează, de aceea, din păcate, soluții pentru astfel de categorii de persoane decât dezvoltarea serviciilor sociale, care vin să le sprijine și să le îmbunătățească calitatea vieții, nu există. Cantina socială nici pe departe nu răspunde la nevoia exhaustivă a omului în etate, în special cei din orașe, care nu au alte surse de existență, nu au grădină, de exemplu, să aibă niște produse din grădină. Tot ce le oferă statul se duce pe serviciile comunale și medicamente și ce mai economisesc la cantina mobilă ca să poată să nu cheltuiască pentru masă. De asta, din păcate, nu văd cum ar putea ieși din situația asta de imposibilitate, de a avea o viață decentă. E altă situație în cazul tinerilor care sunt veniți din medii social dezavantajate și aici avem modele de activități și de integrare socială în care putem să îi scoatem din starea de imposibilitate și sunt suficiente motive și bune exemple în care reușim să avem succese, pentru că, dacă intervenim la timp, atunci investițiile pe care le avem în acești tineri sunt costuri pe care ulterior statul nu le are pentru asistarea cazurilor sociale și încercăm asta să demonstrăm autorităților, dar, din păcate, și aici nu avem decât modele, dar nu putem acoperi toată nevoia. Noi încă suntem cei care culegem roadele instituționalizării în masă din perioada sovietică în care un răspuns la nevoia orfanilor de după război a continuat până la sfârșitul Uniunii Sovietice și avem generații de copii abandonați, pentru că acesta a fost modelul de creștere în familie și, de exemplu, în Centrul maternal 80 la sută din mamele care vor să-și abandoneze copiii sunt, la rândul lor, victime ale abandonului. Deci, încercăm să avem programe care redau capacitatea oamenilor să aibă o viață decentă și autonomă.”

Europa Liberă: Și presupun că în circumstanțe diferite altfel de programe ar fi fost puse pe roate de guvernanți?

Igor Belei: „Într-un sistem occidental există mai multe modele, statul acceptă prin acreditarea serviciilor ca prestatorii de servicii să-și dezvolte modele în sistem de concurență, să-și demonstreze capacitatea și succesul fiecărui program, iar statul sau serviciile sociale și bugetul de stat alocă resurse financiare în așa fel încât asistența oamenilor aflați în nevoie să fie prin intermediul serviciilor, nu alocații directe, care nu fac să crească capacitatea beneficiarului, pentru că de multe ori alocațiile directe, fără un mecanism de stimulare, nu aduc beneficii de lungă durată. Da, ele sunt foarte importante în situații de vulnerabilitate temporară, bunăoară, în cazul unei situații de boală sau în cazul de asistență temporară și care sunt la fel extrem de importante, dar și aici statul Republica Moldova nu le oferă soluții oamenilor pe care noi îi asistăm, mame minore sau orfani din familii destrămate.”

Europa Liberă: Ce se poate spune despre receptivitatea societății față de nefericirea acestor oameni? An de an sunt mai multe donații, mai puține?

Igor Belei: „Constatăm, totuși, că acum încet ne debarasăm de această prejudecată de tip sovietic că statul este obligat să facă totul, nu e treaba mea sau o să dau banii, dar nu știu ce o să se întâmple cu ei. Există din ce în ce mai multă încredere, probabil, generații de oameni care s-au implicat ca voluntari când erau tineri sau donatori și ulterior au văzut și au încredere în prestatorii de servicii sociale neguvernamentale sau cei ai bisericii și vin alături de noi în demersul nostru, cred, ne bucurăm că și companiile și-au dezvoltat mecanisme de responsabilitate socială, corporativă în care manifestarea cotidiană a businessului nu doar să producă beneficiu personal, ci să fie prezent pentru a oferi din beneficiul lor spre bunăstarea socială.

Ne bucurăm să avem parteneriate care devin modele...

Atunci când vor să facă asta profesionist, o fac în parteneriat cu structurile care fac asta în mod specializat, cum este „Diaconia”. Și atunci, o companie, de exemplu, reușește să aducă un beneficiu împreună cu un prestator de servicii sociale. Tocmai de aceea ne bucurăm să avem parteneriate care devin modele. O companie de construcție drumuri, de exemplu, a oferit asistența și acoperirea financiară pentru întreg Programul „Spre Independență”, chiar dacă legea fiscală din Republica Moldova nu avantajează donațiile, sprijinul, în continuare orișice formă de sprijin în afară de cele 2 la sută, care sunt extrem de mici ca valoare sau cele din donațiile din impozit pe profit la fel foarte mici, în continuare aceste forme din punctul de vedere al legii Republicii Moldova sunt văzute ca modalități de evaziune fiscală, ceea ce cred că ar trebui schimbat în mentalul legiuitorului nostru.”

Europa Liberă: În condiții de pandemie în care tot mai multă lume se confruntă cu dificultăți deosebite, cum și de către cine, în primul rând, poate fi încurajat, stimulat sentimentul de solidarizare socială?

Igor Belei: „Ca și în toate situațiile, modele de implicare personală, pentru că atunci când arătăm modele de implicare există această dorință de a face și eu, fiindcă în momentul în care nu fac eu, nu face nici vecinul, nici altă companie. Și vedem că aceste modele de succes de implicare sunt molipsitoare, și am văzut că au fost diferite modele de comportament, unii care s-au izolat așteptând ce se va întâmpla, și înțelegem acest comportament de a încerca să asigure bunăstarea celor apropiați, tot în aceeași perioadă am văzut oameni care s-au aruncat ca în război să ducă pachete bătrânilor, tineri, extrem de mulți tineri pe care i-am văzut din primele zile să vină și să spună: vrem să ducem pachete pentru oameni, chiar dacă credem că suntem supuși riscului. Iar acum suntem în faza în care toată lumea a obosit de izolare, s-a obișnuit că va trebui să avem o perioadă în care conviețuim cu acest virus, să avem comportament responsabil, dar viața trebuie să continue, să ieșim din izolare. Nu putem hrăni în online, în continuare trebuie să comunicăm și să învățăm comportamentul nou, dar trebuie să ajutăm, pentru că omul trebuie să mănânce, trebuie să fie ajutat și are nevoie de sprijinul nostru.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG