Despre blocurile electorale scrie Victor Pelin într-un editorial pentru IPN. Autorul scrie că în cazul PSRM constituirea unui bloc electoral nu pare a fi o opțiune fezabilă, mai degrabă invers. Exclusivismul de care dă dovadă PAS, atunci când se erijează apriori în postura de învingător al scrutinului parlamentar, îi poate juca festa, se menționează în articol. „Liderii partidelor unioniste ar face bine să-și depășească orgoliile pentru a le oferi alegătorilor opțiunea votării unui bloc unionist consolidat, cu un program bine închegat în baza unui scop clar formulat”, consideră Pelin.
Ziarul de Gardă scrie despre dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare, care de șapte luni se află în procedura de revizuire pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În articol se scrie că în această perioadă au avut loc peste 40 de ședințe de judecată, dosarul fiind examinat într-un ritm alert, abordare care nu este aplicată și pentru alte dosare de rezonanță. „În timp ce procurorul care gestionează dosarul declară că poziția acuzării pe marginea acestui dosar va fi expusă doar după cercetarea tuturor probelor, Veaceslav Platon pare să știe deja deznodământul final. Acesta susține că Procuratura a anunțat deja că este nevinovat și că în cererea de revizuire depusă a fost solicitată achitarea sa”, se explică în material.
Consecințele reuniunilor de familie din timpul sărbătorilor pascale se vor reflecta în statistici abia peste două săptămâni, afirmă șeful-adjunct al direcției Sănătate a mun. Chișinău, Boris Gîlca, citat de Radio Chișinău. „Este demonstrat că orice concentrație umană duce la creșterea numărului persoanelor infectate. Această creștere va fi insuficient influențată de vaccinare. Numărul persoanelor vaccinate este încă extrem de mic pentru a vorbi de o imunitate colectivă”, spune Gîlca.
Autoritatea Națională de Integritate publică doar două treimi din actele de constatare pe care le emit inspectorii de integritate, scrie portalul Mold-Street.com. Motivul invocat de instituție este faptul că ANI publică doar actele a căror recepționare de către subiectul controlului poate fi confirmată, se scrie în articol. „Dacă un funcționar nu vrea să fie făcute publice detalii despre abaterile constatate de inspectorii de integritate, acesta o poate face prin evitarea confirmării recepționării oficiale a actului de constatare”, se menționează în material. Experții citați de Mold-Street.com se arată contrariați de argumentele ANI și consideră că nepublicarea actelor de constatare este un abuz și o încălcare a legislației.
Acordul de Asociere și parteneriatul cu Uniunea Europeană reprezintă un cadru foarte important prin care Republica Moldova ar putea să asigure o reformare mai bună a instituțiilor și a procedurilor care există în țară, astfel încât să beneficieze de relații mai apropiate cu Uniunea Europeană, susține ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Angela Ganninger, citată de Radio Chișinău. În opinia sa, un sector foarte important este cel al justiției, unde sunt necesare mai multe reforme. „Aici, chiar dacă anumite legi s-au schimbat, implementarea lor este tardivă”, afirmă Ganninger.
Într-un articol de opinie pentru portalul Agora, Dionisie Smoleac, specialist în societate civilă, afirmă că capacitatea redusă a Consiliilor Elevilor de a obține beneficii pentru tineri este un factor primar care determină implicarea redusă a elevilor în guvernarea instituțiilor de învățământ. „Senatele nu au reușit să devină organe reprezentative ale elevilor”, afirmă autorul. În opinia sa, interesele elevilor nu sunt reflectate suficient în procesul de luare a deciziilor, iar elevii nu sunt motivați să se implice în guvernarea școlii.