Cotidianul elvețian Tages-Anzeiger anunțase deja că mult așteptata întâlnire Biden-Putin va avea loc, în cele din urmă, în Geneva. Acum a venit și confirmarea oficială de la Casa Albă, precum și data exactă: miercuri 16 iunie.
Administrația lui Putin a confirmat la rândul său data întâlnirii, pe site-ul Kremlinului. Presa rusă, precum Kommersant, scrie că întâlnirea va avea loc „din inițiativa părții americane”. Izvestia o citează pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a spus într-o conferință de presă că se așteaptă la «discuții dificile». (Transcrierea conferinței de presă se poate găsi pe contul Twitter al Casei Albe.)
În alte vremuri, știrea ar fi generat poate un blues, precum minunatul President Kennedy Blues al lui Champion Jack Dupree, unde întâlnim următoarele versuri despre prima inițiativă politică internațională, în 1961, a lui JF Kennedy:
He sent Mr. Khrushchev a letter, said: – Meet me in Geneva town,
Then we can get together, talk peace, talk peace, to settle down.”
(„I-a scris lui Hrușciov și i-a spus: – Hai să ne vedem în Geneva,
Să ne-așezăm, să discutăm de pace și nu va fi degeaba.”)
Acelea erau însă alte vremuri, când muzica populară era politizată, pe deasupra nu este sigur că Putin ascultă astăzi blues, iar Geneva a fost aleasă pentru că e sediul european al ONU, iar țara este neutră.
Libération, în Franța, amintește că întâlnirea va avea loc la jumătatea lunii viitoare, 16 iunie, imediat după ce Biden va fi participat la summitul G-7 în Anglia (11-13 iunie) și la reuniunea la vârf anuală a NATO, de la Bruxelles (14 iunie). Un adevărat maraton pentru Biden, așadar, în primul său turneu peste ocean de când e președinte. (În schimb, dat fiind că Biden se află oricum în Bruxelles pe 14 iunie, nu e limpede când ar putea avea loc summitul SUA-UE, primul de acest tip din 2014.)
La Geneva, Biden și Putin vor discuta nu doar despre Bielorusia și Ucraina, dar și despre controlul armamentului. În februarie, SUA și Rusia au prelungit cu cinci ani tratatul de dezarmare New Start. Semnat în 2010, acordul limitează arsenalul fiecăreia din cele două țări la maximum 1 550 ogive desfășurate, altfel zis o reducere de aproape 30 % față de plafonul precedent fixat în 2002.
BBC anticipează că va fi o conversație „bizară” (awkward). Vor fi tensiuni mari, mai ales după ce într-un interviu, în martie, Biden l-a numit pe Putin un „asasin” (killer). Putin și-a retras mai întâi ambasadorul de la Washington, înainte de a-i ura lui Biden, misterios, „multă sănătate” (good health).
Totuși, recent Biden a anunțat că renunță la a mai impune sancțiuni firmelor europene care participă la construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2, menit să aducă gaz în Germania, dar ocolind în mod dorit țările baltice, Ucraina și Polonia.
Vor mai fi discutate, la Geneva, programele nucleare ale Iranului și Coreei de Nord, Arctica, schimbările climaterice și Siria. Și, desigur, Bielorusia.
Sancțiunile cu două tăișuri
Tot Libération scrie că sancțiunile impuse Bielorusiei se vor dovedi o armă „cu două tăișuri”. Europa și-a închis începând de ieri spațiul aerian pentru zborurile bieloruse, izolând practic regimul lui Aleksandr Lukașenka. Le Monde, în Franța, anunță că nu doar companiile aeriene europene nu mai zboară prin spațiul aerian bielorus, dar și importante companii asiatice precum Singapore Airlines au decis să-și modifice traseul pentru a nu mai trece prin spațiul aerian controlat de Lukașenka. Washington Post oferă o explicație detaliată a implicațiilor pentru Belarus a acestor sancțiuni încrucișate și combinate. (Detalii mai sunt aduse și de Financial Times.)
Libération atrage însă atenția că legăturile aeriene cu Europa ofereau opozanților amenințați de regim o portiță de scăpare din țara lor, lucru cu atât mai prețios, cu cât frontierele terestre ale Bielorusiei sunt închise încă din decembrie. Acum, că nu doar Europa, dar și Ucraina și-a suprimat legăturile aeriene cu Minsk, singura ieșire pentru cei care vor să fugă din țară este spre Rusia... o perspectivă nu foarte liniștitoare pentru cei care se opun regimului.
De altfel, Le Soir, la Bruxelles, scrie despre cât de șocată și descurajată este acum disparata opoziție bielorusă, destrămată în urma numărului foarte mare de arestări.
Opoziția bielorusă, „fragmentată și disparată”
The Times, la Londra, are un portret al tânărului jurnalist Roman Protasevici, în vârstă de 26 de ani, care fugise în Polonia încă de acum doi ani, în 2019, din teama de a fi arestat. Protasevici a fost unul din fondatorii și administratorii contului Nexta-Live de pe platforma Telegram, care a relatat pe larg despre protestele de după alegerile prezidențiale din august anul trecut, alegeri despre care opoziția și Occidentul insistă că au fost fraudate.
Un portret îi face și El Pais, în Spania, care scrie că Protasevici era un rebel încă din adolescență și că poate fi văzut în fotografii cum era arestat de KGB-ul bielorus încă de când avea 16 ani. Dar guvernul a calificat încă din noiembrie Nexta Live (cu mai bine de două milioane de abonați!) drept “organizație extremistă”. Interesant este, scrie El Pais, că Protasevici vine dintr-o familie de militari și că tatăl său este locotenent-colonel, iar mama profesoară de matematică la academia militară.
Acum, scrie același The Times, după ce coșmarul lui Protasevici, cel de-a fi arestat, s-a îndeplinit în condițiile cele mai neașteptate, apropiații săi, și mai ales tatăl lui, spun, privind acel video difuzat de televiziunea bielorusă de stat, că apare limpede că el a fost torturat pentru a i se smulge acea „confesiune”.
Cât despre Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, el se află la putere de 27 de ani (altfel zis de când tânărul dizident Protasevici nici nu se născuse). Acest fost șef colhoz, ajuns la putere în 1994, a păstrat toate vechile apucături comuniste, notează The Times. Sub el, în Bielorusia, serviciile secrete represive și-au păstrat denumirea de KGB, iar aniversarea revoluției bolșevice din 1917 încă este o sărbătoare națională.
„O întreagă țară ținută ostatecă”, scrie la München Süddeutsche Zeitung. Bielorusia, țară de mai puțin de 10 milioane de oameni, supraviețuiește mai ales grație importurilor ieftine de petrol rus, din care o parte e revândută mai scump în străinătate.
La Repubblica, în Italia, are un interviu cu Stepan Putilo, unul dintre co-fondatorii contului Nexta-Live, iar același cotidian belgian Le Soir transmite apelul către Occident al colaboratorului lui Protasevici Stepan Svetlov, și el fondator și administrator al Nexta, care cere boicotarea și izolarea totală a Bielorusiei, spunând în același timp că se teme că el va fi următoarea victimă. Ba chiar, el spune că se teme pentru viața sa și a colaboratorilor săi.
În schimb, la Moscova, Kommersant anunță că diplomați ruși în post la Minsk au putut s-o viziteze pe Sofia Sapega, iubita lui Protasevici, reținută împreună cu el duminică în avionul Ryanair și care are cetățenia rusă. Diplomații au precizat că nu este încă limpede ce i se va imputa acesteia în mod legal.
Mitul coexistenței în Israel
În acest timp, aflat într-o vizită de trei zile în Israel și teritoriile palestiniene, secretarul de stat SUA Antony Blinken a promis, cum o scrie Washington Post, zeci de milioane de dolari ca sprijin pentru reconstruirea infrastructurilor distruse din Gaza.
Blinken a mai spus că va redeschide consulatul SUA din Ierusalim, răsturnând astfel decizia lui Donald Trump, care îl închisese și, din nou contrar politicii administrației Trump, el a anunțat că SUA sprijină iarăși soluția „celor două state” (two-state solution). The New York Times publică de altfel un comentariu al unei activiste palestiniene, Diana Buttu, despre Mitul coexistenței în Israel.
În sfârșit, pentru a reveni la refrenul de blues „Meet me in Geneva town”, Hrușciov nu a agreat atunci Elveția, așa încât întâlnirea celebră cu Kennedy a avut loc în final în Viena („Mr. Khrushchev agreed, said: – It’ll have to be in Vienna town”), în iunie 1961, cu exact 60 de ani înainte de cea iminentă dintre Biden și Putin.
Întâlnirea Kennedy-Hrușciov nu a dus însă la nimic, ba chiar a marcat începutul fazei acute a Războiului Rece. Două luni mai târziu începea construirea Zidului Berlinului.
