Cristina Melnic, cercetător asociat proiectului LARICS, publică pe blogurile Adevărul o analiză despre cum privesc românii problema unirii cu Republica Moldova, după ce s-a observat o creștere rapidă a interesului moldovenilor pentru subiect.
Metoda folosită aici este analiza sondajelor de opinie din România care au avut printre întrebări și unele referitoare la unire. Ce se constată: procentul susținerii românilor față de unire a rămas constant: în medie, două treimi o susțin. Însă, spun sondajele, românii vor unirea, dar sunt sceptici faţă de momentul realizării ei : cei care ar dori-o se cifrează la 70%, cei care chiar cred că se va face, cam 43%. Motivele acestora din urmă ar putea fi neîncrederea că și moldovenii vor unirea, sau lipsa subiectului de pe agenda oamenilor politici, contextul internaţional etc.
Se declară favorabili unirii cu precădere cei peste 45 de ani
Cam 53% dintre români consideră că România ar deveni mai puternică prin unirea cu Republica Moldova, în timp ce 30% o văd mai vulnerabilă, iar 10% - mai săracă. Profilul demografic al adepților unirii pare să fie însă cheia: se declară favorabili cu precădere cei peste 45 de ani, de unde se vede că românii îi acordă mai ales o valoare simbolică, reparatorie. Reversul este că, în dreapta Prutului, se cunosc prea puține lucruri despre situația reală din Republica Moldova. Și cum populația mai vârstnică își diminuează în mod natural ponderea, e de așteptat ca generațiile mai tinere să fie mai pragmatice și să calculeze nu atât valoarea simbolică cât costurile eventualei uniri. Cristina Melnic crede însă că lucrurile se pot precipita dacă în Moldova legislativele din iulie ar aduce o majoritate pro-europeană, cu componentă pro-România.
Site-ul ziare.com publică rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Avangarde, care contrazice elemente din percepția publică privind soarta alegerilor interne de la liberali. Ludovic Orban, actualul lider al PNL, e clasat cu prima șansă, detașat. Pe locul doi ar fi primarul Clujului, Emil Boc, și abia pe locul al treilea actualul premier, Florin Cîțu.
Un interviu acordat de Cristian Pârvulescu lui Dan Duca în publicația Libertatea aduce unele posibile explicații tari. Florin Cîțu apare sprijinit de multe personalități cunoscute din PNL, dar Ludovic Orban, se știe, deține un mult mai bun control al rețelelor din teritoriu. De ce rețele ar urma să se folosească nou intratul în politică Florin Cîțu? Pârvulescu spune că de cele ale fostului PDL (Partidul Democrat Liberal), ceea ce ar aduce o notă de „trumpism” în linia partidului. Adică liberalism în sens american, de stânga, neo-liberalism, zdravăn susținut de un lobby baptist/penticostal. Mai mulți dintre susținătorii lui Cîțu sunt adepții acestui cult, care ajunsese foarte influent în PDL, spune Pârvulescu, în ultima perioadă sub Traian Băsescu (cu alte cuvinte, rețeta de rea faimă a președintelui brazilian Bolsonaro). Congres de alegeri au și cei de la USRPLUS, tot cu competiție internă serioasă, drept care, declară politologul Cristian Pârvulescu, social-democrații ar avea motive să stea liniștiți în opoziție: soluția lor pentru prezidențiale – o personalitate venită dinspre societatea civilă, eventual președintele actual al Academiei, Ioan Aurel Pop.
Pe republica.ro, Cătălina Moisescu face un apel acut către politicieni să treacă deîndată la reformarea sistemului electoral, pentru a nu mai discrimina nici diaspora față de cei din țară și nici invers. Sistemul electoral trebuie unificat. Pentru asta e nevoie de o comisie care să lucreze de pe acum și care trebuie urgent înființată.
