Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Aneta Grosu scrie că în R. Moldova, partidele politice recurg la orice metode doar pentru a perpetua corupția în viața de zi cu zi. „Formează sau renasc partide, constituie blocuri electorale, elaborează legi dubioase, își supun justiția și procuratura”, scrie autoarea. Se tot vorbește despre distanțele mari dintre secțiile de votare, distanțe ce implică pierdere de timp și mari cheltuieli financiare, suportate de votanți, se vorbește și despre rândurile care se formează în ziua alegerilor, și despre riscul că ar putea fi un număr insuficient de buletine de vot, afirmă Grosu. „În realitate, toate acestea sunt o consecință a faptului că guvernările de până acum vor să controleze voturile nu doar a celor care locuiesc deocamdată în R. Moldova, dar și a celor plecați demult de acasă, dar pentru care mai contează baștina”, se scrie în articol. În opinia autoarei, acești oameni ar reveni, probabil, acasă, dacă nu ar avea frică de corupție, de „instituțiile” mitei, care funcționează în toate sferele, de faptul că riscă să piardă din banii câștigați prin munci grele, încercând să-i investească într-o Moldovă coruptă.
Într-un articol pentru Gazeta de Chișinău, Valeriu Cațer scrie decizia CEC de a deschide trei secții de votare în localități necontrolate efectiv de autoritățile constituționale – două la Bender și una la Corjova, raionul Dubăsari – camuflează intenția Rusiei de a frauda alegerile anticipate din R.Moldova în folosul favoriților săi socialisto-comuniști. În material se menționează că de această părere sunt mai mulți analiști și politicieni, care arată că un eventual acord al administrației separatiste de la Tiraspol de a accepta funcționarea unor secții acolo unde altă dată s-a opus categoric, inclusiv cu forța, trădează implicarea directă a Moscovei, singura în stare să determine o asemenea „bunăvoință”.
Jurnal.md tot publică un articol la subiectul majorării numărului secțiilor de vot în regiunea transnistreană. Expertul Watchdog, Valeriu Pașa, citat în material, consideră că Republica Moldova ar trebui să se conducă după regula Consiliului Europei și să nu deschidă secțiile de votare respective. „Mulți îi blamează pe cetățenii RM care locuiesc pe teritoriul transnistrean că vin să votează pentru că au fost cumpărați, dar ei au fost impuși de conducerea întreprinderilor la care lucrează, de instituțiile publice. Oamenii ăștia nu vin de bună voie, ei sunt forțați”, susține Valeriu Pașa. Deschiderea celor trei secții de votare pe teritoriul transnistrean reprezintă mai degrabă o „chestiune de manevră, decât una de substanță, pentru că celelalte rămân în picioare”, consideră comentatorul politic Vlad Țurcanu.
Într-un articol de pe portalul Mold-Street.com se scrie că compania unui consilier socialist a fost principalul furnizor de automobile pentru poliție. E vorba de 30 de automobile noi Dacia Duster, destinate consolidării capacităților de investigații din cadrul unităților teritoriale, precum și alte bunuri necesare gestionării mai eficiente a situației pandemice. În plus, se menționează în articol, achiziționarea a avut loc printr-un program susținut financiar de Uniunea Europeană. Compania face parte din grupul DAAC Hermes, controlat de milionarul Vasile Chirtoca, ales în 2019 în Consiliul Municipal Chișinău, pe lista socialiștilor.
Controlul exercitat de Autoritatea Națională de Integritate în privința președintei Curții Constituționale Domnica Manole la cererea unui deputat socialist este o solicitare cu influențe politice. De această părere este analistul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău, care crede că socialiștii știau din start că acțiunea lor nu se va solda cu vreun rezultat, deoarece ANI nu are competența de a verifica o procedură constituțională. El a comentat că această solicitare de control către ANI face parte din campania PSRM de discreditare a partidelor de dreapta în campania pentru alegerile parlamentare. „Socialiștii au avut mai multe campanii mediatice împotriva Curții Constituționale, spunând că de fapt este în buzunarul partidelor de dreapta, a puterilor străine, a organizațiilor nonguvernamentale. Din acest punct de vedere, ceea ce fac ei acum perfect se pliază pe acea campanie mediatică a socialiștilor de a discredita partidele de dreapta. Este, mai degrabă, o golănie juridică din partea socialiștilor și cu regret Autoritatea Națională de Integritate s-a lăsat atrasă în aceste jocuri electorale, în loc să verifice averile marilor demnitari, pentru că, de fapt, aceasta îi interesează pe cetățeni”, consideră Tăbârță.
Recenta întrevedere dintre președinta Maia Sandu și liderul Platformei DA, Andrei Năstase, deschide un culoar vital pentru păstrarea parcursului european al R. Moldova, afirmă analistul politic Anatol Țăranu, citat de portalul Deschide.md. Acesta a declarat că un dialog constructiv între PAS și Platforma DA ar conduce la obținerea unui număr suficient de mandate în viitorul Parlament, pentru a forma o guvernare autentică pro-europeană. Acesta a mai menționat că „această întâlnire vorbește despre faptul că Maia Sandu și Andrei Năstase sunt capabili să treacă peste niște frustrări personale și să pună în centrul atenției interesul național, care constă în necesitatea formării unei guvernări pro-europene care ar fi capabilă să aprofundeze reformele europene în R. Moldova și să înregistreze în următorul ciclu parlamentare succese notabile pe așteptarea marii majorități a alegătorilor și cetățenilor R. Moldova”. Totodată, Anatol Țăranu s-a arătat convins că „ambele partide au șanse bune să treacă în viitorul Parlament și să asigure o guvernare pro-europeană”.
Despre comitetul consultativ independent pentru combaterea corupției, creat de președinta Maia Sandu scrie Xenia Florea într-o analiză pentru portalul Noi.md. Autoarea menționează că ar fi o autoritate cu scopuri nobile, dar cu un statut dubios. Analistul economic Dumitru Barbălat, citat în articol, a declarat că dacă președinta Maia Sandu cu adevărat ar fi dorit să demonstreze seriozitatea intențiilor sale, ar fi mers pe altă cale. El afirmă că autoritățile moldovene, de comun acord cu Parlamentul european și Procuratura UE, ar putea iniția completări la acordul RM-UE din anul 2014, ca excepție, oferind Procuraturii europene împuterniciri de a investiga crimele penale inclusiv pe teritoriul Moldovei. „Străinii, așa cum arată practica veche de 30 de ani de însușire a banilor străini de către țara noastră și de state ca ale noastre, nu ne vor ajuta cu nimic, dacă nu vom acționa noi înșine”, conchide autoarea.
