„Promisiunile politicienilor sunt ca și prognozele meteo”

Prognozele și promisiunile politicienilor sunt ca și prognozele meteo – s-ar putea să se adeverească sau s-ar putea să nu. Despre asta discutăm noi astăzi. Ce așteptări au alegătorii și ce le promit politicienii? Cât de sinceri sunt, asta se vede mai târziu. Iar acum, în plină campanie, cât de mult se apropie sau se despart aceste două șuvoaie? Despre asta discutăm cu sociologul Vasile Cantarji și jurnalistul, telejurnalistul Vitalie Călugăreanu.

Europa Liberă: O să încep de la o întrebare simplă – în campanie, politicienii află ceva nou sau ei știu foarte bine ce vrea lumea, că, în mod teoretic, ei trebuie să-și facă programele, pe de o parte a ceea ce vor oamenii, iar pe de altă parte, ei totuși trebuie să tracteze lumea, să aibă viziuni? Se întâmplă asta sau nu, dl Cantarji?

Vasile Cantarji: „În mod teoretic, lucrurile sunt mai complexe, ar trebui să fie, dar la noi în practică se întâmplă lucrurile mult mai diferit. Evident că depinde și de la partid la partid, depinde cât de pregătită este lumea, depinde de resursele de care dispun, dar ceea ce este cert – percepțiile noastre că partidele trebuie să vină cu programe bine argumentate, bazate pe studii și analize, ar fi cumva exagerate. La noi partidele au programe doar mai mult de formă, copiate de la o campanie la alta. La rândul lor, alegătorii nu mai fac diferența și puțini sunt cei care se uită în acele programe, politicienii cunosc acest lucru și atunci încearcă să vină cu oferte mai emotive, dar care prind mai bine la public, cu tot felul de populisme și idei false.”

Europa Liberă: De exemplu, drumuri bune, becuri...

Vasile Cantarji: „Drumuri bune în satele Moldovei, iluminat stradal. Bine, acestea încă sunt lozinci bune, dar gen: 30 de mii de sirieni sau salvăm orașul românesc și înecăm câteva sate de pe malul Prutului moldovenesc, acestea sunt exemple de idei gogonate care, din păcate, la timpul lor au prins și mai prind la public.”

Europa Liberă: Vitalie, dumneata care urmărești campaniile cu lanterna jurnalistică, se pupă aceste două dimensiuni ale vieții politice sau nu?

Vitalie Călugăreanu: „Bine, sunt politicieni care, cel puțin, mimează elaborarea acestor programe pe care le propun. E adevărat, puțini dintre alegători le citesc și încearcă să înțeleagă ce scriu ei acolo. O altă categorie de politicieni în Republica Moldova mai degrabă merg pe sperietori – pe sperietoarea cu jandarmul român, pentru că asta s-a dovedit în timp că prinde și cu NATO, și cu nu cedăm țara străinilor. Iarăși există un segment de electorat care este cumva sensibil la aceste lozinci și această divizare a societății la care noi am asistat deja aproape trei decenii își face cumva efectul în electorale anume datorită acestor mesaje care dezbină, promovate de anumiți politicieni și, din păcate, da, în Republica Moldova ele prind, pentru că în Republica Moldova avem oameni care nu prea au îndeletnicirea de a pune mâna pe carte și de a citi, nu au nici măcar îndeletnicirea de a gândi analitic, de a gândi critic și cred în horoscop, și cred în antene 5G, și cad pradă la tot felul de falsuri propulsate în spațiul public. Acest segment de electorat există. Ceea ce am observat cumva specific în această campanie electorală este că numărul acestor oameni este mai mic și aceasta mă bucură. Am văzut oameni care încep dă discearnă aceste minciuni, să le treacă cumva printr-un filtru și este un fapt îmbucurător. Cred că va fi această campanie o bună lecție pentru politicienii care s-au obișnuit să vină cu aceste mesaje populiste care dezbină societatea. Eu cred că această campanie electorală și rezultatul alegerilor din 11 iulie va fi o lecție pentru mulți politicieni de la noi.”

Europa Liberă: Și în această campanie sunt două curente divergente, ca cei doi berbeci, nu știu dacă i-ați avut voi în abecedare, dar eu când învățam în școală...

Vitalie Călugăreanu: „Și la noi tot, da...”

Europa Liberă: I-ați avut, da? Berbecii de pe punte – Est sau Vest? Vasile, când se vorbește în sondaje despre populația Moldovei, acesta ca și când e parametrul definitoriu – încolo sau încoace? Când se măsoară, sociologul Cantarji e curios să vadă, adică comanditarul sondajului, în primul rând, dar sociologul – de ce, pe ce se bazează dorința oamenilor de a se duce spre Est sau spre Vest, sau Moldova să se orienteze cu fața la Răsărit sau la Asfințit? Dinamica aceasta, mai ales, a ajuns odată la fifty-fifty și-apoi după asta a luat-o razna o cifră și alta. Cum se explică, de ce se mută?

Vasile Cantarji: „Aici sunt multe aspecte interesante de discutat, dar primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că aceste convingeri foarte emotiv uneori exprimate - pro-Est, pro-Vest - nu au o bază conceptuală în mintea cetățeanului în mediul statistic, foarte bine detectabilă și dezvoltată.”

Europa Liberă: Adică poate să fie din cauza vecinei care la fântână i-a spus că, iaca, acolo pensia îi mai mare, dar poate să fie și îndemnul lui Voronin: Drang nach Osten?

Vasile Cantarji: „Sunt câteva clișee. Dacă încercăm să întrebăm la concret – dar ce beneficii vedeți de la integrarea în Uniunea Europeană sau în Uniunea Euroasiatică? –, o să vedeți că oamenii nu au prea mult ce vă spune. Uniunea Europeană este asociată cu posibilitatea de a te deplasa fără mari probleme și aceasta în scopul de a te angaja la un loc de muncă mai bun. Asta e tot ce știm noi despre Uniunea Europeană și spun același lucru și despre Rusia – posibilitatea de a munci în Rusia și gaz mai ieftin. Atât. Acestea-s, practic, beneficiile pe care oamenii le percep. Lumea nu gândește foarte complex despre ce ar însemna una sau alta. Și aici ajungem a ne da foarte bine seama că vorbim, de fapt, despre niște construcții false, impuse – sperietori, manipulări, aceste divizări care conceptual există, care în dezbateri, în mentalul colectiv există, iar culmea este când încercăm să analizăm comportamentul real, adecvat al fiecărui cetățean în parte ne dăm bine seama că nici pe departe acest comportament nu este legat de emotivitatea acestora și dezbinarea aceasta Est-Vest. Și cred că nu găsim mai bun exemplu decât zecile sau chiar sutele de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de etnie minoritară care dețin sau sunt în proces de dobândire a cetățeniei române, inclusiv cei din stânga Nistrului, cât se poate de clar ilustrează cât de falsă este această dezbinare și această contrapunere în politica din Republica Moldova a acestor doi vectori externi.”

Europa Liberă: Și atunci când politicienii se bucură: ia uite, a mai crescut cu 5%, timp de 5 ani orientarea X sau orientarea Y, oare ei nu-și dau seama că exact e șubredă temelia pentru așa ceva, ca și casa de paie a lui Nif-Nif?

Vasile Cantarji: „Când își dau, când nu-și dau, eu vă dau un exemplu. Adică, de fapt, aceste mișcări ale trendurilor sociologice au uneori niște fluxuri mai mari din cauza a ce se întâmplă în afara hotarelor Republicii Moldova, decât aici, în Republica Moldova. Aici am fi avut exemplul atitudinii minorităților etnice față de integrarea în Uniunea Europeană. Să știți că au fost perioade în care 70-80 la sută din cetățenii Republicii Moldova în sondaje se declarau pro-UE, inclusiv minoritățile etnice.”

Europa Liberă: În ce an a fost asta?

Vasile Cantarji: „Aceasta a fost la începutul anilor 2000. Haideți să ne gândim ce conjunctură regională aveam noi atunci, bine, situația din Republica Moldova o cunoaștem, dar pe atunci Federația Rusă era percepută ca fiind una slabă, asociată cu regimul, cu guvernarea lui Boris Elțin încă. Imediat ce a început a crește popularitatea lui Vladimir Putin personal...”

Europa Liberă: Россия встала с колен... (Rusia s-a ridicat din genunchi...)

Vasile Cantarji: „Da, și Federația Rusă a început să emane imagini despre sine ca și o forță care renaște, minoritățile automat s-au reorientat spre Est. Și acest lucru s-a datorat mai mult acestor mișcări decât schimbărilor de retorică a guvernării de pe atunci din Republica Moldova, când la guvernare se afla Partidul Comuniștilor.”

Europa Liberă: Și atunci, iarăși, vreau să te întreb pe dumneata, sociologul, ce rost are întrebarea pe care noi o cităm imediat în relatările despre sondaje: „Se mișcă oare Republica Moldova pe o direcție bună, greșită sau nu?”, adică nu neapărat, încotro, dar direcția este bună sau nu? Iarăși, Dvs. îi întrebați pe oameni care habar nu au ce-i asta, ce mâncare de pește e orientarea și încă mai ales să rezolve ei merge trenul unde trebuie sau nu.

Vasile Cantarji: „Deseori în consumul rezultatelor studiilor sociologice se face greșeala de a interpreta mult prea literalmente răspunsul oamenilor la o întrebare sau procentajul răspunsurilor la o întrebare sau alta. Trebuie să înțelegem întotdeauna că în spatele unuia și aceluiași răspuns dat de două persoane diferite motivațiile răspunsului pot fi mult prea diferite. Și atunci, dacă acceptăm acest lucru, începem a privi și a utiliza un pic altfel cifrele furnizate de sondaje. Această întrebare tradițional utilizată, noi o numim „termometru social”. Or, eu când bag termometrul cu scopul de a vedea dacă am sau nu am febră, nu mă aștept el să-mi spună de ce am febră, da? Mai întâi aflu că am febră și-apoi încep a căuta care este cauza. Cam același lucru e și cu această întrebare. Acolo când 70 la sută din cetățeni spun că mergem în rău, trebuie să-ți dai seama că lucrurile nu stau tocmai bine și să începi a căuta care este acest rău.”

Europa Liberă: Și afli?

Vasile Cantarji: „Mai mult sau mai puțin, la diferite etape diferit, dar...”

Vitalie Călugăreanu: „Oamenii când răspund la această întrebare, că mergem într-o direcție greșită, ei se uită, în primul rând, în buzunarul lor și țin cont...”

Vasile Cantarji: „Să știți că nu neapărat...”

Vitalie Călugăreanu: „Nu? Nu știu, senzația pe care o am...”

Europa Liberă: Cel puțin, dumneata așa faci când răspunzi la întrebarea asta.

Vitalie Călugăreanu: „Eu mă gândesc dacă starea în care mă aflu în momentul acesta este suficient de bună, astfel încât să spun că lucrurile în țara mea merg într-o direcție corectă și compar ceea ce am acum cu ceea ce am avut la o anumită altă etapă și, în funcție de asta, bifez acolo răspunsul pe care vreau să-l dau. Nu știu dacă ține neapărat de opțiunea mea geopolitică răspunsul acesta, de asta zic că cred că este mai degrabă o chestie bazată pe raționamente sociale, pe bunăstarea omului în momentul în care este întrebat dacă lucrurile merg într-o direcție corectă sau greșită.”

Europa Liberă: Să facem aici o paranteză. Tocmai și dl Cantarji poate din cauza asta a vrut să intervină. Eu, de exemplu, am auzit istorii de genul ăsta că nevasta tocmai îl întreabă: „N-ai bani, dar vecinul de ce are?” – „Păi, că vecinul fură”. – „Păi, fură și tu, dle!” Stăm într-un stat și într-o vreme când, iată, vecinul a furat și are, du-te și fură și tu. Și aici apare întrebarea: se desparte cetățeanul cu mulți sau cu puțini bani în buzunar de stat, nu se identifică cu direcția statului, nu se identifică cu promisiunile partidului, dar fiecare începe să-și rezolve problema lui? Și eu, de exemplu, când spune dl Cantarji că afli temperatura corpului, eu aș vedea și chestiunea asta – omul nemulțumit nu este solidar cu statul, nu este solidar cu obiectivele strategice ale statului, el prinde a-și face propria fântână.

Vitalie Călugăreanu: „Da, și în situații de genul acesta apare votul de protest, ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când oamenii s-au săturat de Voronin, de politica pe care a dus-o Voronin...”

Europa Liberă: Pro-europeană, într-o vreme...

Vitalie Călugăreanu: „El a alternat, așa, dar nici nu s-a mai gândit în felul acesta atunci când au ieșit oamenii în stradă în aprilie 2009, atunci, dacă vă amintiți, era pe val bancul cela cu: „În țara asta doar Oleg Voronin muncește”, s-a încetățenit cumva situația că cei de la guvernare, controlați de Vladimir Voronin, fură țara de rup și trebuie să votăm împotriva acestui personaj politic pentru ca să ne eliberăm și noi și să mergem în lumea civilizată, în Uniunea Europeană. Cam așa se gândea atunci, în 2009, și pe fundalul acela a venit partida pro-europeană la guvernare, urmare a alegerilor anticipate din 2010. Deci, a venit nu din mare dragoste a cetățenilor care reprezentau în acel moment partidele pro-europene, ci ca un vot de protest împotriva lui Vladimir Voronin și a Partidului Comuniștilor. Și cam asta s-a întâmplat tot timpul. Să ne ducem încă mai în urmă și să ne amintim ce s-a întâmplat după Lucinschi, cum a ajuns Vladimir Voronin președinte pentru prima dată în Republica Moldova...”

Europa Liberă: În 2001...

Vitalie Călugăreanu: „Da. Și acea majoritate parlamentară...”

Europa Liberă: ...zdrobitoare...

Vitalie Călugăreanu: „...constituțională pe care au avut-o Voronin și Partidul Comuniștilor în parlament, iarăși pe fundalul unei dezamăgiri profunde a oamenilor în politica pe care a dus-o Lucinschi și toată povestea cu corupția care a existat atunci. Cetățenii au crezut că, votând oamenii trecutului, generalii sovietici, se vor alege cu o țară curată de corupție, pentru că asta este în mare durerea tuturor oamenilor din țara asta, pentru că în țara asta permanent s-a furat și s-a furat tare, și s-a furat foarte mult. Și această alternanță pe care noi am văzut-o în ultimii ani la guvernare, ea nu s-a datorat neapărat acestui criteriu geopolitic. Lucrurile acestea sunt jucate din punct de vedere electoral foarte bine și foarte abil în Republica Moldova, pentru că pentru oameni este foarte ușor să știe – ori Rusia, ori Uniunea Europeană. Atât, da? Și politicienii jonglează cu lucrurile acestea pentru a câștiga capital politic și pentru a intra mai ușor în capetele oamenilor, dar eu cred că treptat societatea moldovenească se schimbă și ceea ce văd în ultima vreme, această schimbare am impresia că se produce inclusiv datorită internetului. Oamenii nu mai sunt atât de ușor de manipulat, oamenii au început să caute adevărul...”

Europa Liberă: Deși pe internet chiftește falsul...

Vitalie Călugăreanu: „E adevărat, sunt foarte multe portaluri care diseminează informații false și tot felul de sirieni pe acolo, inclusiv în zilele acestea, dar oamenii s-au ars cu minciunile, acum oamenii sunt mult mai abili, sunt mult mai determinați să caute în mai multe surse informațiile și să pună întrebări.”

Europa Liberă: Și atunci când Voronin vine și spune, de exemplu, că „nu ne trebuie nouă NATO, că au să se nască copii smoliți aici”, cum a reacționat societatea aceasta? Pe ce a contat el?

Vitalie Călugăreanu: „Iată la aceste trucuri pe care le folosesc politicienii, inclusiv Vladimir Voronin în această campanie electorală, o să vedem pe 11 iulie cum reacționează oamenii. Eu sunt convins că...”

Europa Liberă: Cea mai proaspătă e cu merele, Dodon zice: „Dacă ne certăm cu Rusia, ceea ce vor adversarii mei, apoi merele au să rămână în copaci”.

Vitalie Călugăreanu: „O anumită categorie... Eu știu cui îi sunt adresate, eu îl înțeleg pe Dodon, îl înțeleg și pe Voronin, înțeleg cui trimit ei aceste mesaje.”

Europa Liberă: Adică are clienți pentru așa ceva?

Vitalie Călugăreanu: „Încă mai are, dar acești clienți, cum îi numiți Dvs., ei nu au mai rămas foarte mulți. Problema lui Voronin și a lui Dodon este că oamenii sau electoratul lor, oricât ar suna de cinic, moare fizic și dacă merg în continuare cu această retorică care cândva i-a adus la guvernare și ei mizează că această retorică va funcționa încă o dată pe 11 iulie o să vadă cât de tare se ard.”

Europa Liberă: Mai este o chestie. Bunica asta pe care contează Dodon sau Voronin are o fiică, de regulă, în străinătate, are niște nepoți și în momentul în care ajunge inevitabil să discute chestia asta, eu cred că meciul îl câștigă nepoții. Și aici vreau să-l întreb pe dl Cantarji, spuneați că construcțiile astea sunt foarte șubrede, eu am îndrăznit să le compar cu Nif-Nif, eventual, Nuf-Nuf, dar nicidecum nu-s de piatră căsuțele astea. Deci, ele tot așa se doboară foarte ușor? Construcțiile astea de genul „o să avem copii smoliți”, ele se distrug, se cariază în timp, mai ales de la o campanie la alta?

Vasile Cantarji: „Vitalie are perfectă dreptate când spune că, datorită accesului sporit la informație, lucrurile se schimbă, în genere, viața asta este un proces, asta nu este ceva fix, la moment. Și iată, noi, dacă privim în urmă cu câteva cicluri electorale, tocmai s-a produs revoluția informațională, când în foarte scurt timp peste 90 la sută din cetățenii Republicii Moldova au nimerit în internet, adică ni s-a deschis internetul, putem să urmărim câte fenomene de atunci au parvenit încă. În primul rând, reacția politicului a fost abundența falsurilor, bombardament prin fals și el imediat a arătat cât de vulnerabili suntem noi ca și popor, ca și populație la a fi manipulați prin falsuri. La noi au fost pierdute alegeri din cauza falsurilor, au fost înghețate referendumuri din cauza falsurilor, dar a trecut nu foarte mult timp...”

Europa Liberă: La care vă referiți?

Vasile Cantarji: „La încercarea din 2010. Dacă vă amintiți, referendumul din septembrie a fost doborât cu câteva falsuri, oricât de nebunatice păreau, dar abil plasate. Acum procesele au continuat și lucrurile s-au schimbat, oamenii au început să opereze diferit cu informația, putem să nu fim absolut de acord – mă refer la mine și Vitalie – cu calitatea acestor transformări, eu aș fi de părere că mai mult din cauza abundenței informațiilor false oamenii au început să creadă mai puțin în orice informație, atât false, cât și adevărate.”

Vitalie Călugăreanu: „Și asta-i bine...”

Europa Liberă: Adică, suflă în iaurt?

Vasile Cantarji: „Da. Și acest lucru deja se simte, se simte în electorale. Eu țin minte, o colegă de-a Dvs. m-a telefonat după primul tur al prezidențialelor din anul trecut și-mi povestea mirată că, uite, când punem alături numărul de voturi obținut de diferiți candidați și banii pe care aceștia au declarat la CEC că i-au cheltuit pentru promovare pe platforma digitală nu există niciun fel de corelație. Asta despre ce vorbește? Asta vorbește despre faptul că nu există deja nicio eficiență.”

Europa Liberă: Adică, costurile voturilor...

Vasile Cantarji: „Da, asta nu dă niciun impact asupra populației. Deci, s-a erodat cu timpul puterea mașinăriei informaționale anume din cauză că e povestea ciobănașului care striga că vin lupii, când a trebuit, lupul chiar a venit.”

Europa Liberă: Bine, dar un Dodon cu Putin sau cu Zinaida Greceanîi funcționează?

Vasile Cantarji: „El a funcționat, dar imaginați-vă care a fost impactul pe atunci și care va fi impactul unei eventuale asemenea fotografii, Dodon cu Putin, acum. Eu cred că ar fi în detrimentul lui Putin, fiindcă tot în timp se erodează anumite lucruri. Apropo de Dodon și Putin, eu cred că primul este unul dintre factorii care a făcut pentru prima dată în țara noastră astfel că Putin nu mai este cel mai popular politician, cel puțin în barometrul din februarie, Putin scăzuse sub 50 la sută încredere.”

Europa Liberă: L-a tras în jos Dodon?

Vasile Cantarji: „În mare parte cred că da, în plus și evenimentele...”

Vitalie Călugăreanu: „...sau evenimentele din Ucraina.”

Vasile Cantarji: „Din Rusia, fiindcă din Ucraina impactul demult trebuia să fie, dar n-a fost.”

Europa Liberă: Și atunci pe omul acesta sceptic și sătul de falsuri, și neîncrezător, cu ce poți să-l mai iei?

Vasile Cantarji: „Deja începem a conștientiza că acest om încet-încet, dar probabil se transformă într-un alegător mai rațional, care trebuie cumpărat cu dezbateri, cu analize, cu argumente, cu viziuni și tot așa, dar, iarăși, să nu fim mult prea optimiști, acest lucru durează, va dura foarte mult timp, transformarea din homo sovieticus într-un cetățean occidental nu se produce peste noapte și va merge încet.”

Europa Liberă: Aici vreau să vă întreb - a apărut, urmare a acestor schimbări și fluctuații, dorința sau obișnuința de a cere socoteală, de a vedea analitic, critic ce au făcut partidele. Or, de fapt, acesta-i criteriul de bază – îl votezi pe cel care și-a onorat niște promisiuni, a făcut ceva. A apărut dorința asta la oameni?

Vasile Cantarji: „Păi, ea cumva permanent exista această dorință, altceva e aparatul sau posesia metodelor de a face o asemenea analiză, un cetățean se descurcă mai bine, altul mult mai simplist și tot așa, cred că e mult prea simplist să ne așteptăm că la toți peste noapte se trezește un oarecare spirit civic și calități politice extraordinare.”

Vitalie Călugăreanu: „Nu, barometrul în cazul acesta, pentru mine, ca un utilizator înrăit al rețelelor de socializare, este internetul și aceste rețele de socializare unde oamenii își spun deschis oful, unde oamenii critică, care mai diplomatic, care mai puțin diplomatic, dar oamenii văd și simt lucrurile, mai ales lucrurile care au fost promise și nu au fost făcute. În sensul acesta, eu cred că această deschidere a spațiului public pentru oamenii simpli, aceste rețele de socializare au un impact foarte mare în context electoral.”

Europa Liberă: Hai să vorbim pe exemple. Iată, noi acum am avut ocazia să călătorim cu colegii din echipă de-a curmezișul și am văzut ce înseamnă drumuri bune. Și atunci când politicienii, iată în campanie sau spun despre trecut că noi v-am făcut programul drumuri bune, cu gândul că asta-i ca și halvaua, zici halva și ți-i dulce în gură, dar oamenii doar merg, pe o porțiune de șase kilometri el își omoară mașina și rinichii, și atunci toată construcția asta și fizionomia omului care spune: noi doar v-am dat drumuri bune, ea să năruiește. Tot așa-i cu chestiunea cu apa, cu gazul, cu lucruri foarte concrete sau, iată, eu stau la Albișoara și azi am publicat o poză cu un înveliș acolo de asfalt care se ridică, toți au sărit, logic, dacă acum un an s-a tăiat panglică, s-a făcut tam-tam, s-a curățat nămolul în Bâcioc ș.a.m.d. și iată a venit vara și de-amu s-a răzuit o bucată de drum. După asta cum poți să ieși în fața oamenilor și să spui că noi suntem manageri buni?

Vitalie Călugăreanu: „Bun, noi vedem că, în campania la care asistăm astăzi, ei nu mai utilizează aceste flăgulețe electorale, ei au încălecat în campania asta sperietorile, pentru că sunt conștienți că proasta guvernare de care au dat dovadă atunci când au fost la butoane o să le joace festa. Și atunci nu mai merg pe varianta aceasta cu drumurile bune sau că au tras gaz într-un sat, sau apă în alt sat, pentru că, până la urmă, acestea au fost făcute pe proiecte finanțate tot din Uniunea Europeană în mare parte, dar merg pe aceste sperietori care divizează, pentru că asta este mult mai ușor și mai simplu, și pe înțelesul omului.”

Europa Liberă: Aici vreau pe Vasile să-l întreb. Dl Cantarji, iată genul acesta de a speria oamenii nu induce o stare de anxietate și de frică în general? Așa cum tinerii și-au trăit viața și pe vreme de război, aveau o oareșicare fericire firească și fiziologică, și biologică, și psihică, sunt oameni care în virtutea vârstei sunt fericiți și partidele vin și spun: «Родина в опасности!» (Patria e în pericol), nu o dăm pe mâna străinilor, voi trăiți rău, trăiți foarte rău, și mai rău o să trăiți dacă nu venim noi la putere. Cu ce se ocupă dar?

Vasile Cantarji: „O paranteză numai...”

Vitalie Călugăreanu: „Eu am văzut reacția unor oameni când zilele acestea le-a adus cineva aceste pliante ale blocului acesta al comuniștilor și socialiștilor cu „jandarmul român nu va fi la noi stăpân”, eu am văzut reacția unor oameni care cândva...”

Europa Liberă: Este așa un slogan la ei?

Vitalie Călugăreanu: „Da, au apărut acum teancuri întregi, am văzut într-un sat foi volante de genul acesta care erau împărțite de un agitator electoral al acestui bloc unor băbuțe la o piață din raionul meu de baștină. Și reacția acestor oameni știți care a fost? „Duceți-vă de aici cu aceste foi volante, noi știm cine ne-a ajutat cu vaccin, noi știm cine ne-a ajutat cu bani atunci când țara asta murea și noi știm cine și-a bătut joc de țara asta”. Deci, reacția oamenilor care nu au rețele de socializare, nu au internet, oameni de la țară. Mesajul pe care România și Uniunea Europeană au încercat foarte mult și greu să-l trimită în societatea moldovenească, în sfârșit, a ajuns la oamenii de la țară, oamenii simpli, în general. Și asta bucură foarte mult, pentru că oamenii prin acest sprijin pe care România și Uniunea Europeană l-au oferit Republicii Moldova, oamenii au înțeles cine sunt adevărații prieteni ai țării.”

Europa Liberă: Cineva mi-a spus: efectul elicopterului SMURD, trimiți un elicopter și el funcționează mai bine ca Soloviov și Kiseliov. Deci, genul acesta de a speria societatea nu-i bumerang?

Vasile Cantarji: „Cumva și da, și nu. Votul e tot un produs, până la urmă. Dacă privim din această perspectivă, el își are costul său și o anumită perioadă aplicarea metodelor de manipulare pentru a obține vot îți oferea voturi la un preț destul de ieftin, dar problema este că, cum se spunea, că poți minți un om mai mult timp, un popor o dată, nu poți un popor întreg mereu să-l minți, erodează, și apelarea la aceste sperietori care nu sunt altceva decât niște minciuni, o dată dă efect, a doua oară, dar până la urmă erodează și ajungi să fii luat în derâdere. Eu unul refuz să cred că tehnologii care stau în spațiile campaniei electorale a acestui bloc sunt atât de prost pregătiți încât să construiască asemenea campanii în speranța să câștige alegerile. Dacă privim din perspectiva intenției de a-ți conserva o anumită cantitate de alegători, atunci pare destul de logic de ce recurgi iarăși la aceste sperietori. Dacă din anumite motive aceste partide au crezut că nu au șansa să câștige alegerile, doar îmi imaginez, nu au șansa să câștige alegerile și atunci aplică o strategie de a-și conserva cantitatea lor minimă de alegători, pare a fi logic.”

Vitalie Călugăreanu: „În cazul acesta apare o întrebare foarte interesantă, dacă este așa cum spuneți, deci, ei și-ar conserva...”

Vasile Cantarji: „Eu doar admit.”

Vitalie Călugăreanu: „OK, dar cine asimilează, în cazul acesta, electoratul care tradițional vota pentru ei și dacă mergem pe ipoteza Dvs. acum acel segment de electorat s-a cam dezamăgit și nu i-ar mai vota. OK, cine îi asimilează? Asta ar fi interesant!”

Vasile Cantarji: „Păi, haideți să ne referim la electoratul tradițional care i-a votat, mie îmi pare că asemenea sperietori sunt direcționate tocmai spre acest electorat tradițional, fiindcă dacă privim profilul votanților, cel mai elocvent exemplu, nu, bine, lucrul acesta este foarte evident în toate sondajele de prin 2000 încoace, profilul tradițional al alegătorului de stânga, convențional pro-rus, a fost PCRM – Voronin, Dodon – PSRM. Astăzi sunt cine? Persoanele mai în vârstă, cu un nivel de studii mai scăzut, din mediul rural, cu nivel socio-economic mai scăzut și în proporție mai mare minoritățile etnice.”

Europa Liberă: Dar foarte disciplinat, matinal și trezit...

Vasile Cantarji: „Foarte disciplinat în sensul participării, dar electorat care accesează sau consumă în volum mai mic informația cotidiană și care rămâne încă după vârstă, compoziția etnico-lingvistică, care rămâne încă sensibil la anumiți marcheri legați de trecutul nostru sovietic și sperietoarea românească și tot așa. Eu cred că acesta este electoratul tradițional al marilor partide de stânga, convențional la noi și mi se pare că aceste răbufniri tocmai sunt îndreptate spre a mobiliza și a menține acest electorat, ar părea logic, altfel nu pot explica.”

Europa Liberă: Dar eu simplific întrebarea și insist. Vitalie, dumneata vezi o legătură între modul acesta de a construi și de a „manipula” sau a direcționa, a teleghida alegătorul și starea asta de anxietate și, pardon, cazurile de sinucidere, și toată atmosfera asta foarte lugubră, foarte tensionată? Noi vedem în interviurile pe care le adună Valentina Ursu în raioane, noi vedem nemulțumirile oamenilor, pentru că nu zic că oamenii ar crede altfel ca pe vremea sovietică, când ziarele le povesteau cât de bine ei trăiesc și ei nu știau asta, ei nu o să trăiască mai bine dacă de la televizor o să le spună asta, dar nici această aglomerare a panicii și a fricii, că unii au curajul să spună, „dle, nu suntem în Afganistan, slavă Domnului, nu suntem în Donețk”, există motive de optimism?

Vitalie Călugăreanu: „Genul acesta de retorică, ea funcționează pentru o anumită categorie de cetățeni, este exact nucleul electoral al lui Vladimir Voronin, nici măcar al lui Igor Dodon, al lui Igor Dodon erau, da, vorbitori de limbă rusă, dar ca vârstă era și populație mai tânără. Problema acestui bloc electoral în momentul acesta este că ei au fost la butoanele puterii, ei nu au prestat nimic, ei au lăsat țara de izbeliște, practic în plină pandemie au lăsat oamenii și agenții economici, companiile fără sprijin în această criză mondială în care suntem cu toții în continuare și ei nu au ce să arate. Și atunci nu au găsit altă cale decât să încerce măcar să conserve exact acest nucleu electoral pentru a nu se pomeni că nu mai ajung în Parlamentul Republicii Moldova. Inclusiv din acest motiv, cei doi lideri de pe stânga au decis să-și unească forțele, tocmai pentru că au simțit și unul, și celălalt că sunt vulnerabili și riscă să nu ajungă în parlament și atunci, probabil, au primit niște semnale și de la Moscova pentru a face această „nuntă electorală”. Dar aceste sperietori, dacă revenim, eu nu cred că ele sunt în măsură să încline balanța în favoarea lor în această campanie electorală, eu am foarte mare speranță că oamenii deja care s-au ars cu 30 de mii de sirieni, care au văzut povestea cu mitropolia la alegerile câștigate în 2016 de Igor Dodon, care s-au ars de multe ori cu minciunile și, slavă Domnului, Igor Dodon a avut grijă să ne spună minciuni după minciuni de mulți ani pentru ca populația să înțeleagă ce face omul acesta în general cu...”

Europa Liberă: De ce așa tare se tem de diasporă?

Vitalie Călugăreanu: „Pentru că acolo nu este electoratul lor și asta s-a văzut la alegerile prezidențiale, asta s-a văzut prin acea mobilizare fără precedent a oamenilor din diasporă...”

Europa Liberă: Dar măcar oleacă de dreptate au Dodon și Voronin când spun că să nu decidă ei soarta noastră, a ălora care stăm aici?

Vitalie Călugăreanu: „Dar cum poți să spui chestia asta?”

Vasile Cantarji: „Nici juridic, nici moral...”

Vitalie Călugăreanu: „Noi toți avem prieteni, rude în străinătate care vin acasă, care au casă aici, cum poți să spui că ei nu au dreptul să își dea un vot pentru țara lor?”

Europa Liberă: Dar Dodon n-are rude dincolo?

Vitalie Călugăreanu: „Spuneți că tehnologii politici care îi consultă cumva analizează foarte bine lucrurile, dacă ei merg pe ideea asta, pe mesajul acesta că cei din diasporă nu trebuie să voteze, ei fac un mare deserviciu propriei campanii electorale și joacă exact invers, în favoarea partidelor pro-europene. Eu nu știu de ce ei nu-și dau seama de lucrul acesta.”

Europa Liberă: Poate lucrează pe ascuns, vor să-i mobilizeze?

Vitalie Călugăreanu: „Poate lucrează pe ascuns pentru partida pro-europeană, nu știu.”