Linkuri accesibilitate

Relansare post-pandemie: între promisiuni electorale și nevoi reale


Imagine generică
Imagine generică

Comisia Europeană a aprobat săptămâna aceasta primele două planuri naționale, ale Spaniei și Portugaliei, de redresare în urma crizei de coronavirus. Planurile țară cu țară sunt finanțate dintr-un imens fond european în valoare de 750 de miliarde de euro. Uniunea Europeană a promis ajutoare financiare pentru redresarea economică post-pandemie și unor țări vecine ca R. Moldova. La Chișinău însă planurile guvernamentale legate de ieșirea din criza de coronavirus, care ar putea fi finanțate din fonduri europene, aceste planuri lipsesc pentru că a fost și criză politică, sunt alegeri. Dar ce propuneri au în platformele lor partidele intrate în cursă? Stagiara noastră, Olga Soroceanu, le-a studiat iar apoi le-a dezbătut cu câțiva economiști.

Relansare post-pandemie: între promisiuni electorale și nevoi reale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:39 0:00
Link direct

Simplificarea regulilor în afaceri, miliarde pentru dezvoltarea rurală, oprirea schemelor de corupție și atragerea de fonduri europene - sunt câteva din promisiunile economice cu care s-a lansat în campanie Partidul Acțiune și Solidaritate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor pune accent pe măsuri sociale, iar la promisiunile economice și-a trecut platforme industriale la sate, sisteme de apeduct și canalizare, dar și un Fond Funciar ce ar interzice vânzarea de pământuri străinilor.

Formațiunea politică a lui Ilan Șor propune crearea de fabrici în localități rurale și monopoluri de stat la importul de alcool, petrol sau tutun. În același timp, propunerile blocului Renato Usatîi sunt revizuirea privatizărilor și concesiunilor, deschiderea de piețe pentru produs locale și revenirea la controlul de stat asupra calității.

În viziunea economiștilor, însă, ceea ce de ce ar avea nevoie R. Moldova în primul rând acum, pentru a-și relansa economia urmare a crizei Covid, e un set de instrumente economice generatoare de resurse interne.

Unul dintre ei, Viorel Gîrbu, numește, printre exemple, stimulentele financiare, politicile fiscale și comerciale și un sprijin substanțial întreprinderilor mici și mijlocii:

,,În linii mari, programele noastre electorale sunt axate pe susținerea externă. Deci, pe suportul venit din exterior și mai puțin pe anumite instrumente care să vizeze dezvoltarea capacităților interne, de proprie inițiativă. Momentan, eu nu văd niciun temei pentru a crede că se vor produce schimbări de esență în realitățile din țară”.

Adrian Lupușor, economistul care conduce Centrul de analiză economică Expert Grup de la Chișinău, crede, la rândul lui, că fără a abordare ca cea descrisă mai sus, relansarea economică va fi inertă și nu va reuși să se răsfrângă asupra bunăstării populației:

,,Partidele (marea lor majoritate) au venit cu promisiuni să susțină economia în contextul pandemiei, dar mai puține partide au venit cu instrumente, soluții practice de acest fel.

Mai puține partide au venit cu instrumente...

Cu siguranță, R. Moldova la moment se află în situația în care avem nevoie de un guvern pro-activ, care să poate la modul practic pe de o parte să implementeze un pachet amplu și costisitor de măsuri de suport pentru firme și populație, și în același timp să poată să promoveze acele reforme structurale despre care vorbim foarte mult, dar care nu pot fi implementate - fie din cauza slăbiciunii guvernului, fie din cauza de lipsei de voință politică”.

Într-un an de criză, economia R. Moldova a devenit și mai slabă și vulnerabilă: transporturile au scăzut de 17 ori, HoReCa s-a redus la jumătate, iar prejudiciul din automotivele – domeniu ce abia luase avânt – a urcat la peste 100 de milioane de dolari.

Agricultura, la rândul ei, a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii de 70 de ani, estimează economistul de la IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță:

„Guvernul nostru cu mare efort a reușit să găsească un miliard și jumătate, nu suplimentar, dar a luat de la unii și a dat la alții. De fapt, în realitate, guvernul nu a găsit niciun bănuț, decât a reușit să taie de la anumite cheltuieli strict necesare și să dea mici programe de sprijin. [21:43] Deci, prima ce trebuie să facă guvernul e să întreprindă acțiuni legislative. Nu dați vina pe Consiliul Concurenței, nu dați vina pe ANRE, toată problema și toată durerea de cap pe care o are Republica Moldova este un cadru legislativ - care iată în mod intenționat favorizează monopolurile să omoare concurența, și să permită unuia care e protejat de către instituțiile statului și de către funcționarii corupți să abuzeze pe piață, să avem prețuiri incorecte și de aici avem omorârea și stagnarea economiei noastre”.

După 7% pierderi anul trecut, creșterea pe care poate conta R. Moldova în 2021 e de 3,5%, cum a estimat recent Banca Mondială într-un raport despre relansarea post-pandemie în lume. Chișinăul are șanse de revenire la nivelul pre-criză abia la sfârșitul lui 2022, mai estimează raportul, dar redresarea economică va fi constrânsă, mai spune BM, de incertitudinea legată de ce politici vor fi aplicate după alegerile parlamentare.

,,Această prognoză pentru anul curent, în jur de patru la sută, poate asigura o creștere economică marginală, temporară și foarte vulnerabilă altor șocuri care ar putea surveni”, este, pe de altă parte, previziunea lui Adrian Lupușor, economistul de la Expert Grup.

Un plan de redresare economică, cu o finanțare europeană de 600 de milioane de euro - o parte granturi, o parte împrumuturi – a promis, pe de altă parte, Chișinăului Uniunea Europeană. Banii europeni, cred experții, pot oferi o șansă de recuperare după pandemie R. Moldova, dar o condiție pe care o pune Comisia Europeană în fața programului e un parlament și guvern capabile să reformeze justiția și să combată corupția.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția IREX Europe.

Previous Next

XS
SM
MD
LG