Țările cu aspirații europene ale Balcanilor de Vest s-au aliniat săptămâna trecută la deciziile Uniunii Europene de a interzice accesul în spațiul aerian și pe aeroporturile lor pentru avioanele din Belarus, după ce Minskul a adus forțat la sol un avion de pasageri european, arestând un disident aflat la bord. Au adoptat aceste politici Albania, Montenegro, Macedonia de Nord și Serbia. Republica Moldova cere de mulți ani Uniunii Europene să o trateze la pachet cu țările Balcanilor de Vest și să-i ofere și ei perspectiva aderării. Dar este ea pregătită să adopte decizii de politică externă dificile în mod solidar cu Uniunea Europeană? Mai ales că blocul comunitar a anunțat între timp și ample sancțiuni economice împotriva Republici Belarus, făcând ca Minskul să răspundă cu ruperea mai multor legături și ieșirea din Parteneriatul Estic. Ce poziție poate adopta Chișinăul și președinta Maia Sandu în această confruntare?
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a spus astăzi într-un mesaj pe Twitter că găsește „regretabilă” decizia Belarusului de a suspenda participarea sa la Parteneriatul Estic, întrucât este un parteneriat care „oferă beneficii cetățenilor”, iar statelor - „o bună platformă de cooperare”.
Dar în privința unei decizii ca cea a țărilor Balcanilor de Vest – care au interzis recent, la fel ca UE, avioanelor din Belarus să le survoleze spațiul aerian – externele moldovene nu au avut vreun comentariu.
Observatorii politici, pe de altă poarte, găsesc previzibilă această abținere. Între explicațiile pe care le invocă de exemplu Dionis Cenușă, unul dintre ei, se numără cea că Acordul de asociere, care tocmai a împlinit șapte ani de la semnarea lui de către R.Moldova și UE, deși presupune o oarecare convergență de poziții, nu obligă totuși Chișinăul să se alinieze la toate sancțiunile pe care le aplică UE:
„Chiar dacă UE este un promotor al drepturilor omului, al democrației, multe din acțiunile pe care și le asumă, ea le poate suporta, pe când R. Moldova, fiind un stat mic și dependent de asistență externă și de piețele regionale, nu-și poate permite să adopte decizii cu aceeași ușurință. Dar, în general, deciziile UE trebuie oricum măcar evaluate la nivel național,” spune Dionis Cenușă.
O altă explicație a expertului e că o dezbatere la Chișinău pe tema sancțiunilor contra Belarus acum, în prag de alegeri, ar putea dăuna electoral celor care ar declanșa-o, de aceea, crede el, politicienii se vor abține cel mai probabil s-o facă:
Din motive politice și electorale...
„Din motive politice și electorale... Dar dacă alegerile vor favoriza forțele pro-europene, atunci cred că vom avea o politică mai tăioasă la adresa regimurilor autocrate din Europa de Est. Și invers.”
În sfârșit, grație așezării sale geografice, Chișinăul nu are cum influența efectiv punerea în practică a unor sancțiuni ca cele aplicate acum față de Belarus, mai spune Dionis Cenușă, fie că R. Moldova s-ar alinia, fie că nu s-ar alinia la un astfel de demers:
„În condițiile date, nu are sens să-și asume mai multe riscuri decât poate suporta, având în vedere că oricum efectele sancțiunilor se fac resimțite, cu sau fără aderarea la ele a R. Moldova.”
Într-adevăr, grație vecinelor sale din Est și din Vest – deja aliniate la restricțiile de survolare a spațiului aerian dinspre Minsk - R. Moldova nu are cum primi nave belaruse, pentru că ele sunt oprite deja o dată în Ucraina sau România. Iar în ce ține de alte sancțiuni, cum ar fi cele economice, acestea din nou nu prea depind de decizia politică a Chișinăului, grație blocării de plăți anunțate mai devreme de anumite instituții bancare americane, unde își țin cele moldovene conturile corespondente.
„Dar dacă vrea prestigiu, vrea să demonstreze solidaritate, evident că R. Moldova trebuie să se alăture acestor sancțiuni”, mai spune Dionis Cenușă.
Nici în aprilie, când o bancă moldoveană își anunța prima dată clienții să-și încheie afacerile cu companii bieloruse incluse în liste de sancțiuni, nici acum, odată cu decizia țărilor balcanice de a se alinia sancțiunilor aeriene ale UE, administrația prezidențială de la Chișinău nu a avut vreo reacție, iar ceea ce se deduce de aici e că să crede că astfel de decizii le-ar reveni externelor, adică executivului. Asta nu a împiedicat însă oponenții socialiști ai președintei s-o avertizeze să nu riște relația cu Belarusul, implicându-se în ceea ce au numit un „scandal geopolitic internațional”.
Primăria municipiului Chișinău, pe de altă parte, condusă de un socialist, care a anunțat încă în aprilie că va cumpăra 100 de autobuze de producție bielorusă de la compania MAZ, aflată și ea sub sancțiuni, nu a revenit cu precizări dacă afacerea mai este valabilă, din cauza posibilelor dificultăți cu plățile semnalate de sistemul bancar.
