Miza apropiatului scrutin parlamentar din Republica Moldova este, dincolo de toate, și despre posibilitatea ca dezinformarea, propaganda și ingerințele externe în procesul electoral să nu mai fie, cel puțin, în viitor, atât de copleșitoare ca acum.
O convorbire pe ceastă temă cu Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, unul dintre participanții la o dezbatere organizată în ajun de deputatul în Parlamentul European, Eugen Tomac, membru al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene.
Europa Liberă: Așadar, Petru Macovei, ați participat la o dezbatere inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac cu tema Dezinformarea și ingerințele externe în procesului electoral din Republica Moldova. Trebuie să înțelegem dacă mai este necesar că în sezon electoral și mai ales în R. Moldova fenomenele respective intră într-o fază acută?
Petru Macovei: „Da, tradițional așa se întâmplă și nu doar în campaniile electorale, doar că în aceste perioade bineînțeles că mizele fiind foarte mari în contextul evoluțiilor politice din țara noastră, această confruntare geopolitică rezultă și prin influențe și chiar imersiuni electorale indirecte din partea altor țări, în special din partea Federației Ruse, pentru că despre influența rusească asupra procesului electoral s-a vorbit mai mult la această conferință și eu chiar sunt convins că este vorba de implicare directă a Federației Ruse în influențarea rezultatelor viitoarelor alegeri.”
Europa Liberă: Cum se manifestă, pornind de la cazul Republicii Moldova și în baza unui exemplu sau două, eventual, dezinformarea cuplată sau identică cu ingerințele externe în procesul electoral?
piața mediatică din R. Moldova este acaparată practic de persoane din Federația Rusă.
Petru Macovei: „Nu este pentru nimeni secret că piața mediatică din R. Moldova este acaparată practic de persoane din Federația Rusă, care sunt parte a unor scheme prin care mai importante, mă rog, poate nu atât de importante din punct de vedere al audienței, dar foarte multe posturi de televiziune sunt în proprietatea unor persoane din Federația Rusă sau cu afilieri proruse de aici, din R. Moldova. Doar cazul Primului în Moldova este unul simptomatic, după mine, deținut prin anumite scheme de către fratele fostului Președinte Dodon și unul din feciorii fostului Procuror general al Federației Ruse, care sigur este o platformă propagandistică rusească în R. Moldova și prin intermediul căreia are loc intoxicarea informațională a cetățenilor acestei țări. Or, consumatorii de media din țara noastră, în special cei care privesc acest post de televiziune sunt dublu expuși propagandei.
Pe de o parte, privesc emisiunile de știri de la Pervâi canal care nu este altceva decât o portavoce a Kremlinului și tot tacâmul propagandistic al Kremlinului este prezent în aceste buletine de știri, care în loc să fie buletine de știri scurte, de fapt sunt foarte mari, în care se spune despre ce a spus Puțin într-un caz sau altul și cu poziția Rusiei și cu acuzații în raport cu Occidentul și tot felul de teorii de ale conspirație care sunt promovate în aceste buletine de știri.
Deci, și în afara acestor buletine de știri, telespectatorii acestui post de televiziune sunt și victime ale unor buletine de știri locale, care sunt pline de propagandă și agitație directă din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova și în cazul de față, și agitație directă și indirectă pentru blocul comuniștilor și socialiștilor.”
Europa Liberă: Am putea vorbi în acest caz despre un mod, cum să-i zic, geopolitic de a privi presa, libertatea presei, adică există o deosebire între modul în care este văzut rolul presei la Bruxelles, de exemplu, și la Moscova, bunăoară?
Nu știu dacă mai există vreo instituție media independentă pe teritoriul Federației Ruse.
Petru Macovei: „Da, bineînțeles, Kremlinul a înțeles demult că instituțiile mass-media sunt instrumentele prin intermediul cărora poate avea loc manipularea opiniei publice și cu succes le utilizează în țara lor. Nu știu dacă mai există vreo instituție media independentă pe teritoriul Federației Ruse care să funcționeze liber, fără restricții, fără controale și interogatorii a jurnaliștilor care își fac treaba. În fiecare zi practic auzim știri despre tot felul de situații absolut penibile în care apar jurnaliștii din această țară care sunt persecutați pentru materialele jurnalistice pe care le fac. Deci rușii au înțeles acest lucru foarte bine și după aceeași metodă încearcă să utilizeze în unele țări pe care le pot controla mass-media în scopuri propagandistice, inclusiv în Federația Rusă.
În situația Republicii Moldova care, din păcate, nu are un Consiliu al Audiovizualului potent, or, acesta este un instrument în mâinile socialiștilor, iar ultima ședință a acestuia doar a demonstrat faptul că utilitatea publică a acestei structuri plătite din banii noștri, ai tuturor contribuabililor din această țară este egală cu zero. Deci ei în niciun caz, în niciun fel nu sancționează propaganda și știrile distorsionate de la televiziunile din Republica Moldova.
Ei nu fac lucrul acesta din simplul motiv că nu doresc să-i sancționeze pe ai lor, ai lor fiind televiziunile controlate de Igor Dodon, Partidul Socialiștilor și Ilan Șor. Și ca să nu-i pedepsească pe aceștia, atunci au ales politica struțului, deci nu pedepsesc pe nimeni pe piața audiovizualului din R. Moldova, ceea ce este absolut scandalos din punctul meu de vedere.”
Europa Liberă: În peisajul mediatic moldovenesc, ce prevalează totuși, domnule Macovei, la această oră? Entitățile mediatice care sun folosite ca instrumente de dezinformare și propagandă sau cele care respectă, ca să zicem așa, canoanele deontologice?
Consumatorul de produse media din R. Moldova a devenit mai priceput.
Petru Macovei: „Dacă e să vorbim numeric, atunci sunt mai multe instituții media, care, din păcate, nu respectă normele deontologiei profesionale, dar dacă e să vorbim din punct de vedere al audienței, acum, după epoca Plahotniuc și după ce a pierdut Igor Dodon alegerile prezidențiale, acum observăm un tablou al audienței în media în Moldova mai obiectiv, iar el arată că posturile de televiziune independente care respectă în mare normele deontologiei profesionale devin tot mai populare. Asta înseamnă că consumatorul de produse media din R. Moldova a devenit mai priceput și are o mai mare abilitate în a alege știrile obiective, și acest lucru bucură.”
Europa Liberă: Totuși nu se întâmplă, în această situație, că în fața valului de dezinformări , băieții buni, ca să spunem așa, se pomenesc într-un fel de defensivă constantă și nu au forțele necesare să facă față pe măsura necesităților?
Petru Macovei: „Așa este și așa se întâmplă nu doar în R. Moldova. În toată lumea este mai greu să faci presă de calitate. Aceasta nu înseamnă că chiar dacă avem această situație când televiziunile controlate politic, în genere jurnaliștii, dacă îi mai putem numi astfel pe acești jurnaliști controlați politic, manipulează, distorsionează și transmit tot felul de știri false în special în campanii electorale și iată că nu sunt sancționați pentru că nu funcționează Consiliul audiovizualului.
Ascultați și podcastul electoral al Lilianei Barbăroșie, RElectorala.
Deci asta se întâmplă, s-a întâmplat și mai înainte și cu siguranță se va mai întâmpla multă vreme de acum încolo. Însă asta nu înseamnă că jurnaliștii care își înțeleg corect misiunea de a informa obiectiv publicul ar trebui să dea înapoi și să admită și ei diferite încălcări deontologice. Nu, tocmai asta face diferența, calitatea produsului jurnalistic.
Cum spuneam mai devreme, publicul din R. Moldova puțin câte puțin începe să aibă o gândire mai critică și începe să facă tot mai mult și mai mult diferența dintre propagandă și jurnalism obiectiv. Rezultatele alegerilor, apropo, vor arăta dacă am eu dreptate sau nu.”
Europa Liberă: Cu riscul de a mă repeta, totuși, în condiția în care șefii holdingurilor și angajații lor docili râd pur și simplu de coduri deontologice, de onestitate, acuratețe profesională, ce este de făcut în mod eficient la această oră?
Petru Macovei: „Domnule Canțâr, v-ați repetat Dvs., mă repet și eu: sondajele arată că lucrurile nu sunt atât de triste, publicul devine mai priceput în consum de media. Chiar dacă la sigur că avem un impact nociv al media on-line, în special, dar și al rețelelor de socializare în ultima perioadă.
Ce este de făcut? Trebuie să mizăm mai mult pe educația mediatică, să vorbim mai mult cu oamenii, să le explicăm care este deosebirea între o informație obiectivă și una părtinitoare și cu siguranță, în timp, lucrurile se vor schimba, la fel cum s-a întâmplat în multe alte țări. Dacă e să vorbim despre Finlanda, care este considerată cu un nivel foarte ridicat al consumului critic de media, nici acolo lucrurile nu s-au schimbat peste noapte.
Trebuie să investim în dezvoltarea gândirii critice a cetățenilor, inclusiv prin emisiunile pe care le fac jurnaliștii buni și sunt convins că la următorul ciclu electoral situația va fi diferită de ceea ce este acum.”
Europa Liberă: Și instituțiile statului? Ce ar fi putut face instituțiile statului și nu fac pentru a diminua cel puțin dezinformarea, manipularea?
Trebuie politicieni în sensul european al cuvântului, care înțeleg că media este instrument de informare, nu de manipulare.
Petru Macovei: „ Mi-e teamă să vorbesc despre rolul instituțiilor statului în contracararea propagandei și dezinformării în condițiile în care, cel puțin până acum, acestea sunt capturate de politicieni care au interese de a manipula opinia publică . Și atunci să te aștepți de la statul nostru să contracareze fenomenul propagandei în situația în care cei de la conducerea acestui stat sunt beneficiarii direcți ai propagandei, mi se pare o chestie foarte naivă. Trebuie să se schimbe clasa politică, să avem politicieni în sensul european al cuvântului, care înțeleg că media este instrument de informare, și nu de manipulare. Atunci am putea vorbi în termen mediu, din punctul meu de vedere, despre elaborarea unor strategii concrete de combatere a propagandei în țara noastră.”
Europa Liberă: Dacă se mențin cu atâta vigoare sursele de dezinformare, de intoxicare, înseamnă că este profitabil pentru cineva. Ce se poate contrapune în această situație?
Petru Macovei: „ Cu siguranță, nu este profitabil economic, pentru că pe o piață media atât de mică cum este Republica Moldova, dar cu atâtea televiziuni, majoritatea sunt întreținute artificial, cu injectări financiare făcute de aceiași politicieni, grupuri de interese politice sau semicriminale. Ce s-ar putea contrapune?
Trebuie să se investească în continuare în jurnalismul de calitate și aici, iarăși, instrumentariul de soluții nu este atât de mare.
Repet, trebuie să lucrăm cu publicul, care trebuie să fie obișnuit să susțină jurnalismul de calitate, inclusiv prin donații, lucru care s-a făcut și se face în continuare în alte țări. Lucrul acesta nu este fezabil în acest moment, dar este important totuși, dacă vom avea o altă guvernare, cu o altă viziune și percepție a rolului mass-media în societate .
Este important ca să existe suport din banii publici (pentru presa de calitate).
care sunt bani ai tuturor cetățenilor, și nu a celor care sunt în guvern sau în Parlament. Deci trebuie să existe mecanisme de suport din banii publici a jurnalismului de calitate, așa cum e în Letonia, de exemplu, unde este un asemenea sistem, pe care noi vom insista să-l preluăm.
La această etapă, jurnalismul de calitate în R. Moldova nu poate supraviețui decât prin ajutorul partenerilor de dezvoltare, lucru care se întâmplă, dar care nu e tocmai firesc pentru o piață sănătoasă din media. Este o soluție pentru moment, însă pe termen îndelungat mass-media trebuie să aibă acces la alte surse de finanțare, trebuie să învețe să câștige mai mulți bani, iar publicul trebuie să învețe să-și susțină jurnaliștii care muncesc în interesul cetățenilor, deci ei sunt servitorii publicului. Iar ca să avem pe cineva care să ne informeze obiectiv, este corect și bine ca să și-l plătim corespunzător.”
Europa Liberă: La finalul acestei convorbiri, pentru care Vă mulțumesc, domnule Macovei, în eventualitatea unor schimbări spre bine, să zicem, la nivel de putere legislativă, ce s-ar impune cu necesitate prioritară să se facă pentru a schimba starea de lucruri observată până acum?
se impune o reformă radicală a Consiliului audiovizualului.
Petru Macovei: „Știu că unii colegi din organizațiile neguvernamentale de media mă vor critica pentru această opinia a mea, dar eu cred că se impune o reformă radicală a Consiliului audiovizualului. În forma în care este acum această structură de ea nu avem nevoie la modul practic. Oamenii care sunt acolo iau anumite decizii sau evită să ia alte decizii din interes conjunctural politic. Nu văd de ce noi, contribuabilii, ar trebui să subvenționăm niște persoane care parazitează pe banii noștri și evită să-și îndeplinească munca pentru care ei sunt plătiți de către noi, toți. Deci cred că se impune o reformă radicală a felului în care este selectată componența acestui consiliu.
Să facem odată și odată regulă pe piața publicității din R. Moldova.
Al doilea lucru important este să facem odată și odată regulă pe piața publicității din R. Moldova. Vă reamintesc că există o lege care se prăfuiește în Parlament de prin 2017-2018 . Majoritatea socialiștilor nu a dorit s-o promoveze sub nicio formă. Este cazul să revenim la această lege.
În plus, sunt câteva alte legi prioritare, cum ar fi legea accesului la informație care trebuie modificată, în sensul în care informația de interes public să fie accesibilă pentru jurnaliști, și nu numai pentru ei.
De asemenea este nevoie să înlăturăm barierele care stau în fața accesului la informație în Legea privind datele cu caracter personal sau în Legea privind secretul de stat și multe alte bariere artificiale care s-au cam adunat de-a lungul anilor în R. Moldova. Noi mai insistăm în implementarea în țara noastră, așa cum spuneam mai devreme, a unui sistem de susținere a mass-media de importanță socială, nu a tuturor tipurilor de media, căci noi avem tot felul de media, inclusiv media propagandistică a Federației Ruse, cu filiale aici, la Chișinău, cum ar fi Sputnik și alte de felul acesta. Deci ar trebui identificate niște criterii de media de importanță socială și acestea să fie susținute din surse publice inclusiv. Și bineînțeles că jurnaliștii, colectivele trebuie să învețe să acceseze piața prin noile tehnologii , prin intermediul spațiului virtual, să învețe să-și diversifice sursele de finanțare, să nu depindă de administrațiile naționale sau locale sau de politicieni.”
