Noul Parlament, ales în anticipatele din 11 iulie, se întrunește luni, 26 iulie pentru prima dată. O ședință care marchează multe premiere: pentru prima dată, un partid de dreapta are majoritatea; pentru prima data, un partid relativ nou cum este PAS - născut dintr-o mișcare de protest - deține majoritatea și poate face singur guvernul; pentru prima dată, partidele tradiționale de stânga, astăzi reunite în Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, nu mai au un cuvânt decisiv de spus. Decât în cazul unor schimbări care cer majoritatea de două-treimi. Așteptările electoratului sunt mari, pe măsura acestor „premiere”, poate exagerate când vine vorba de viteza și amploarea schimbărilor pe care le poate face PAS.
Confruntat cu nenumărate provocări, care nu așteaptă amânare, partidul pro-prezidențial are nevoie de cât mai mult sprijin extern, începând cu România. În ajunul ședinței de constituire a noului Parlament, Europa Liberă a stat de vorbă cu analistul Vlad Țurcanu, fost consilier prezidențial.
Vlad Țurcanu: „Ministrul român de externe a venit să transmită un mesaj consolidat din partea puterii de la București, care îl cuprinde, în primul rând, pe președintele Iohannis, o figură centrală în politica de la București, și anume că autoritățile române sunt pe deplin deschise cooperării pe toate liniile cu guvernarea care se instalează în aceste zile la Chișinău. Dl Aurescu a spus că se contează pe o cooperare reînnoită și a exemplificat prin câteva proiecte prioritare și în acea apariție alături de Maia Sandu, dar și după aceea într-un interviu pe care l-a acordat Televiziunii Române.
Mesajul pe care l-a adus cu sine dl Aurescu este, bineînțeles, în primul rând, simbolic, având în vedere toate sensibilitățile unice dintre cele două maluri ale Prutului, dar și concret, cum spuneam, sub forma acelor proiecte pe care le-a enumerat dl Aurescu – de ordin energetic, comercial, social, cultural ș.a.m.d. –, care, a spus dl Aurescu, trebuie accelerate și multiplicate. Și aceasta este una din liniile de cooperare, cealaltă este pe dimensiunea europeană și e important să se înțeleagă la Chișinău că, fără România, agenda europeană a Republicii Moldova ar fi, în primul rând, de neimaginat și incompletă.
Poate nu toată lumea știe, dar atunci când noi am primit un regim liberalizat de vize, înainte ca să semnăm Acordul de Asociere, ceea ce în sine a fost un fapt nemaiîntâlnit, s-a datorat lobby-ului României, pentru că acum un deceniu toți diplomații și politicienii români primiseră ordin să promoveze peste tot cauza Republicii Moldova.
Citește și: Radiografia influenței românești în instituțiile europene
Revenind, aș spune că Bucureștiul sugerează, presupun, că nu are nicio rezervă față de noua guvernare de la Chișinău, așa cum în ultimele două săptămâni, poate și mai devreme, au insinuat unii editorialiști și de la Chișinău, și de la București, în minoritate totuși aceștia, în același timp, emisarul român a subliniat și așteptările pe care le are de la guvernarea de la Chișinău.
În rândul al doilea se înțelege că emisarul român, care e unul dintre cei mai buni cunoscători ai realităților politice moldovenești, a transmis cu text deschis, nu știu dacă și subliminal, că acei exponenți ai PAS care încă privesc cu neîncredere relația dintre București și Chișinău ar trebui să aibă o judecată pragmatică, să nu se lase dominați de anumite reflexe geopolitice, să le numim așa, antiromânești. Cu alte cuvinte, Bucureștiul vrea să arate și a demonstrat până acum, prin lobby-ul pe care îl face la Bruxelles și în alte puncte grele ale politicii mondiale, prin tot ce a oferit până acum Republicii Moldova, că vrea să ajute, și acel jumătate de milion de vaccinuri anti-COVID dat Republicii Moldova în vremuri grele ale pandemiei s-a reținut, cred, de către populația noastră ca un gest de mare caracter și de altruism din partea României.”
Europa Liberă: A folosit aproape ostentativ șeful diplomației române cuvântul „încredere” și aș vrea să înțeleg de ce. De ce a vrut să se înțeleagă că există această încredere deplină la București? Se îndoiește cineva?
Vlad Țurcanu: „Tocmai din cauza unor lucruri care s-au spus în public în ultima vreme, dl Aurescu a vrut să arate că nimic din toate acestea nu este adevărat și că nu contează, de fapt, ce a fost în trecut și nu contează percepțiile pe care le au unii sau alții, contează ceea ce urmează și ambele părți sunt conștiente de posibilitățile uriașe de cooperare în noile condiții politice de la Chișinău, și asta în ciuda acelor voci care au întrevăzut, de exemplu, în echilibrul afișat al Maiei Sandu prea puțin românism...”
Europa Liberă: ...sau chiar antiromânism. Ați văzut și Dvs., unii îi reproșează lucrul acesta.
Vlad Țurcanu: „Da. Și asta spuneam că nu contează. Ce contează este că toate acele obstacole care îngreunau relația moldo-română până acum, acele bariere artificiale de care a vorbit vineri dl Aurescu și pe care, ne amintim, le-a pomenit, în treacăt, și șeful PAS, Igor Grosu, ar trebui ridicate.
Se are în vedere reaua-voință arătată la răstimpuri de autoritățile de la Chișinău în ceea ce privește anumite proiecte comune, unele strict tehnice, cum este podul rutier de la Ungheni, despre care se vorbește de un deceniu și n-a fost făcut încă sau când în urmă cu aproape 20 de ani, ne amintim cu toții, la Chișinău se stabilea un Centru comun de vize europene la Ambasada Ungariei, gest conceput ca să fie un afront la adresa României. Toate lucrurile acestea, dacă au și existat, ele sunt de domeniul trecutului și toate posibilitățile care au intervenit acum trebuie fortificate, pentru ca cetățenii, votanții celor doi parteneri de discuții de acum să fie mulțumiți.
Și, din fericire, avem în persoana dlui Aurescu un personaj politic care nu se lasă ușor entuziasmat și are o abordare foarte pragmatică și de aceea, probabil, este și pe gustul acelor votanți și sprijinitori ai PAS care, fiind europeni, nu neapărat sunt și proromâni deschiși, să spunem așa, ceea ce contribuie la o relație stabilă, pe care însă toată lumea și-o imaginează în creștere, nu una strict pragmatică, așa cum le-a plăcut politicienilor să spună până acum.
Din momentul în care încă o dată au dispărut barierele artificiale, trebuie ca această relație să fie umplută de conținut, de cât mai mult conținut, pentru ca să se recupereze timpii pierduți din ultimii 4-5 ani, când administrația lui Dodon a încetinit cu rea-voință, după cum spuneam, anumite proiecte care erau necesare, în primul rând, cetățenilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Celor care totuși întrevăd în poziția Maiei Sandu, în poziția formațiunii pe care a fondat-o și, iată, acum a câștigat alegerile, note antiromânești, că nu ar fi unioniști, că nu ar fi nu știu cum, ce le-ați spune? Cum vedeți Dvs. aceste reproșuri?
Vlad Țurcanu: „În primul rând, ar trebui să punctăm faptul că zeci de mii, poate că chiar sute de mii de cetățeni cu vederi proromânești au votat-o pe Maia Sandu. Aceștia având, așadar, încredere în capacitatea președintei și a partidului pe care aceasta îl gestionează de la distanță nu știu cum, de a umple de conținut relația moldo-română, ceea ce n-au reușit în trecut nici unele partide care se creditau ca fiind unioniste. Ar trebui, din punctul de vedere al taberei Maiei Sandu, să ne vedem interesele, în primul rând, și după aceea să vorbim mai mult și mai cu multă emfază. E adevărat că niciodată aceste două tabere nu vor fi împăcate până la urmă, mă refer, în primul rând, la acei care percep cu inima relația cu România și mă refer la acei cetățeni mai moderați, pentru care contează lucrurile practice.
Ce aș spune eu în această situație, este că aceia care percep cu inima relația cu România ar trebui să înțeleagă că nu mai există obstacole pentru ca ei să pună în aplicare sau să pună presiune pe administrația nouă de la Chișinău ca să existe acele proiecte de suflet care contează pentru cetățenii moldoveni, pentru ca ei să se simtă la Chișinău ca în România, pentru că asta este una dintre frustrările pe care le au românii de la Chișinău, că aici este altfel, că ei sunt țistuiți sau că nu au aceeași senzație deplină de a se simți români ca atunci când trec Prutul.
Acestea sunt lucruri sentimentale care însă, așa cum spuneam, pot fi îmbunătățite, și nu neapărat acest lucru ar fi posibil dacă în parlament și la președinție, și la guvern ar fi politicieni care să se exprime în termenii aceștia romantici și sentimentali, cum și-ar dori, poate, unii.”
Europa Liberă: Aveți impresia că momentul în care putea să existe neîncredere și din partea Chișinăului, și din partea Bucureștiului să fi fost depășit, se pornește la această reînnoire fără niciun sentiment de ăsta de neîncredere? Cum vedeți lucrurile, că au existat și față de București anumite percepții, că Bucureștiului ar fi sprijinit prea mult regimul Plahotniuc altădată?
Vlad Țurcanu: „Da, în același timp, Partidul Acțiune și Solidaritate și Maia Sandu personal au avut o relație foarte bună cu unul din partidele de guvernământ de primă mărime din România, Partidul Național Liberal, personal cu dl Ludovic Orban, Maia Sandu, Andrei Năstase și alți lideri ai fostei opoziții de la Chișinău au avut o relație foarte bună. Deci, vă spuneam că lucrurile acestea, dacă au și existat, ele nu contează și relația dintre Chișinău și București nu aparține politicienilor, ci cetățenilor Republicii Moldova și, respectiv, ce trebuie făcut se va face, se întoarce foaia și se scrie istoria de mai departe, indiferent de ce gust amar au lăsat în trecut anumite decizii.
Așa înțeleg eu întâlnirea de vineri dintre Maia Sandu și ministrul de externe român și n-am nicio îndoială că, pe măsură ce se va înainta în proiectele pe care le are în vedere Maia Sandu, România va fi un partener care nu va putea fi exclus, așa cum în urmă cu un deceniu au încercat unii politicieni proeuropeni să facă înțelegeri cu Berlinul sau cu Bruxelles-ul peste capetele celor de la București. Și asta nu se poate, după cum s-a văzut, asta nu funcționează în felul acesta și va trebui să se aibă în vedere.
Și ceea ce trebuie să știm este că, la nivelul Uniunii Europene, România este privită ca țara care înțelege cel mai bine spiritul din Republica Moldova și este prima chemată să ajute Republica Moldova, după cum am văzut, și în ceea ce privește vaccinurile – nu-i așa? –, asta pe de o parte, pe de altă parte, am văzut cu toții demersul unui grup de parlamentari europeni din România care au cerut primii ca Republicii Moldova să i se ofere o perspectivă clară de integrare europeană.
Și mai departe, europarlamentarii români și demnitarii români vor fi primii aceia care vor stărui asupra beneficiilor pe care trebuie să le aibă Republica Moldova din cooperarea ei cu Uniunea Europeană. Deci, ar trebui să încetăm să-i privim, pe de o parte, pe politicienii români și, pe de altă parte, pe politicienii de la Bruxelles, pentru că, deseori, ei sunt unii și aceiași. Deci, ce va trebui să facă noua guvernare de la Chișinău, este să elimine această optică moștenită din perioada sovietică, care-i delimitează pe politicienii români de politicienii europeni, pentru că România este și ea Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Strict pragmatic, ce așteaptă Chișinăul de la București – sprijin, ajutor, în ce lucruri concrete?
Vlad Țurcanu: „Sunt foarte multe domenii în care România are expertiză și unul din acestea este domeniul justiției. Și chiar și în perioada în care PAS se afla în opoziție, am văzut că au existat vizite ale unor experți români în această materie care au ajutat Chișinăului să seteze anumite proceduri și anumite abordări foarte importante pentru ca să se pună ordine în acest domeniu. Consultanții români din zona aceasta pe care o pomeneam, din zona businessului, a diferitlor altor domenii vor fi la mare căutare în perioada următoare, pentru că la Chișinău vor trebui făcute foarte multe lucruri ca să se livreze rezultate și faptul că vorbim aceeași limbă este extrem de important. Un auditoriu care va asculta un expert român va fi mult mai apropiat de acesta decât de unul care va vorbi limba franceză sau engleză, cu tot respectul pentru aceste limbi de circulație internațională.”
Europa Liberă: Schimbăm fila, dle Țurcanu. Astăzi se întrunește parlamentul în prima ședință. Care pentru Dvs. personal este intriga acestui început?
Vlad Țurcanu: „În primul rând, va fi o ședință istorică. Practic, pentru prima dată după momentul 27 august 1991, Ziua Independenței Republicii Moldova, forțele neosovietice privesc dintr-o parte, de pe margine evenimentele, fără să fie implicate direct, fără să dețină drept de veto asupra deciziilor politice majore ale vârfurilor de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, de România ș.a.m.d. E important, în același timp, ca solemnitatea firească a acestui eveniment să fie completată și de conținut.
Totul despre alegeri și rezultatele scrutinului anticipate din 11 iulie 2021
Politicienii noi care ies acum în față trebuie să fie merituoși, adică să-și merite locul și să aibă mai departe grijă să respecte și blazonul parlamentului, cum se spune în asemenea cazuri, să sfințească locul. Și asta se referă și la ce garnitură guvernamentală va genera această majoritate parlamentară care se instalează mâine, care va trebui să fie una perfectă și să nu dea motive pentru prea multe interpretări. Una peste alta, este o situație absolut nouă, reușită datorită unei fermități ieșite din comun de care a dat dovadă președinta Maia Sandu, în primul rând, care a crezut în schimbarea garniturii parlamentului și în toți aceia care au crezut în steaua Republicii Moldova, ca la un moment dat să putem să discutăm în liniște, fără să asistăm la idei perimate de niște profitori, indiferent pe ce au parazitat aceștia, pe idei unioniste sau pe idei pro-sovietice sau pro-rusești.”
Europa Liberă: Parcă toată lumea înțelege că, fiind cu victoria în mână, cumva, cei din PAS ar trebui să aibă prima șansă și la numiri în guvern, iar pe de altă parte, toată lumea înțelege că e o formațiune fără experiență administrativă și există temerea, așteptarea aceasta că de aici ar putea veni primele dificultăți. Dvs. cum priviți, iată, toată această dezbatere, dispută?
Vlad Țurcanu: „Eu privesc această dezbatere ca pe una care-mi este caracteristică. Dacă vă amintiți, Ion Creangă avea o poveste în care se vorbea despre probabilitatea, posibilitatea să cadă o oală cu ceva ca să omoare copilul. Deci, în mod normal ar trebui să-i acordăm credit de încredere Partidului Acțiune și Solidaritate înainte ca să avem îndoieli cu privire la capacitatea acestor politicieni de tip nou de a realiza schimbările pe care le așteaptă populația.
Mai ales că observăm că printre acei care pun la îndoială această capacitate se numără personaje care au făcut parte din guvernări anterioare și care n-au reușit. De ce ar trebui să îi credem pe aceștia?
Deci, eu cred că este prematur să ne îngrijorăm din momentul în care oportunitățile sunt mari, deschiderea de care a beneficiat această guvernare din partea Uniunii Europene și a altor parteneri internaționali este maximă, practic, discuția între Chișinău, pe de o parte, și Bruxelles, Berlin, Washington, pe de altă parte, este una fără impedimente și asta este extraordinar pentru ceea ce urmează, așa că ar trebui să fim încrezători și, mai ales, să coparticipăm la ceea ce această putere ar urma să facă, pentru că fără cetățeni, deci nu putem să ne percepem ca fiind noi dintr-o parte și puterea undeva plasată de noi într-o anumită zonă în care ar trebui să facă treabă. Nu așa funcționează lucrurile, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor decurge absolut ideal, vor fi multe poticneli, vom asista în timp, n-am nicio îndoială, la anumite remanieri în cazul unora care nu vor da randament ș.a.m.d.
Este un proces politic și unul administrativ firesc, dar această atitudine defetistă pe care am urmărit-o și eu în aceste două săptămâni de la alegeri nu-și are rostul, nu are niciun sens câtă vreme e mai important ca toată lumea să înțeleagă situația respectivă ca pe o oportunitate și să înceapă a face ceva pentru ca lucrurile să se miște din loc.”