Linkuri accesibilitate

Comisia de la Veneția cere din nou Rusiei să renunțe la sintagma „agenți străini” din legislație


Иностранный агент, иллюстративное фото
Comisia de Veneția si legea rusă a agenților străini
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:45 0:00
Link direct

Jurnaliștii independenți și blogerii devin și ei ținta Legii agentilor străini din Rusia, ca urmare a ultimelor amendamente, spune într-un interviu cu Europa Liberă Angelika Nussberger, membră a Comisiei Veneția din partea Germaniei.

Prin noile amendamente, obligațiile, restricțiile și sancțiunile impuse asupra „agenților străini” sunt extinse, arată Comisia de la Veneția, într-un nou aviz asupra controversatei legi.

„Amendamentele introduse de Duma de Stat constituie încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv libertățile de asociere și de exprimare, dreptul la viață privată, dreptul de a participa în viața publică, și favorizează discriminarea”, subliniază Comisia de la Veneția.

Terminologia vagă din lege și sancțiunile prea dure ar putea conduce la îngreunarea exercitării libere a drepturilor civile și politice, care sunt vitale pentru o democrație eficientă, mai arată Comisia de la Veneția care recomandă autorităților ruse să renunțe la regimul special de înregistrare, la raportare și la alte cerințe impuse asociațiilor, mass-media și persoanelor care primesc „sprijin străin”, inclusiv la sancțiunile administrative și penale aferente.

În plus, Comisia de la Veneția solicită autorităților ruse să revizuiască în detaliu nu numai cele mai recente modificări, ci și întregul pachet de legislație privind „agenții străini”. Mai exact, noțiuni ca „activități politice” și „sprijin extern” ar trebui abandonate în favoarea unor indicatori care să urmărească formele inacceptabile de interferență străină.

În plus, eticheta de „agent străin” stigmatizantă și înșelătoare, ar trebui abandonată în favoarea unei denumiri mai neutre și corecte.

Aceasta este a doua opinie pregătită de Comisia de la Veneția cu privire la legislația „agenților străini” din Rusia. Încă de la primul aviz adoptat în iunie 2014, Comisia de la Veneția a criticat „Legea agenților străini” din 2012, recomandând abandonarea acestui termen. Corpul de experți în constituționalitate a spus atunci că „obiectivul legitim de a asigura transparența organizațiilor necomerciale care primesc finanțare din străinătate nu poate justifica măsuri care împiedică activitățile organizațiilor care activează în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept.”

Europa Liberă: Doamnă Nussberger, ce reproșează Comisia de la Veneția Legii agenților străini din Rusia și mai ales ultimelor amendamente asupra acestei legi?

Problema cu aceste amendamente este că ele violează libertatea de expresie și libertatea de întâlnire.

Angelika Nussberger: „Problema cu aceste amendamente este că ele violează libertatea de expresie și libertatea de întâlnire, iar asta datează, de fapt, de la adoptarea legii in 2012, când Comisia Veneția a adoptat o opinie, în care am arătat că definirea și etichetarea organizațiilor neguvernamentale drept „agenți străini” stigmatizează aceste organizații. Apoi, noțiuni ca „finanțare străină” sau „activități politice” sunt prea generale și ca atare este neclar ce activitate este catalogată ca fiind în afara legii, ceea ce face procesul de înregistrare a organizațiilor neguvernamentale deosebit de greoi. Noua lege țintește o categorie restrânsă de persoane, astfel că sub categoria de „agenți străini” avem acum și persoane fizice, precum jurnaliști independenți sau bloggeri. Sancțiunile au fost înăsprite, iar în cazul în care ceea ce și-a propus o organizație la înființare nu se realizează, organizația în cauza își pierde licența și trebuie desființată.

Un pachet de legi care merge fix în cealaltă direcție față de direcția recomandărilor Comisiei de la Veneția.

De asemenea, aceste organizații nu au acces la serviciile publice și sunt sancționate dur dacă nu își plătesc dările la stat sau nu se achită de obligațiile administrative. Discutăm de un pachet de legi care merge fix în cealaltă direcție față de direcția recomandărilor Comisiei de la Veneția.”

Europa Liberă: Un efect de răcire, de intimidare, spuneți în cea mai recentă opinie a Comisiei Veneția în acest caz…

Angelika Nussberger: „Da, cei care erau angajați în activități politice sau de angajament social și civic s-ar putea opri sau ar putea renunța, intimidați fiind de aceste noi limitări legislative. Autoritățile ruse subliniază însă că nu este vorba de interdicție, ci doar de etichetare, noi spunem însă că oamenii ar putea să se oprească din exercitatea acestor activități pentru că, iată, dacă facem o comparație cu șofatul, dacă la fiecare 10 kilometri trebuie să te oprești și să completezi prea multe formulare, la un moment dat o să renunți, mai ales dacă riști să plătești amenzi mari dacă nu completezi cum trebuie sau la timp aceste formulare, sau, mai rău, dacă riști chiar să faci închisoare din cauza asta. Exact așa se întâmplă și cu organizațiile neguvernamentale din Rusia: da, ele pot teoretic să își continue activitatea, dar povara administrativă și legală este atât de mare, încât sunt descurajate să își continue activitatea.”

Europa Liberă: Problema Comisiei Veneția, ca și a tuturor celorlalte organizații satelite ale Consiliului Europei este că recomandările sale nu sunt obligatorii. Ce instrumente de presiune aveți totuși pentru aplicarea recomandărilor care sunt foarte importante pentru majoritatea cetățenilor?

În deciziile sale CEDO poate să își argumenteze poziția cu opiniile noastre.

Angelika Nussberger: „Este adevărat, recomandările noastre nu sunt obligatorii, dar multe cazuri care reclamă aceste legi se află în discuție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În deciziile sale CEDO poate să își argumenteze poziția cu opiniile noastre, ca atare, decizia CEDO va face referire la opinia noastră, și se va baza, desigur, pe drepturile înscrise în Carta Europeană pentru Drepturile Omului. Interpretarea Convenției prin prisma opiniilor Comisiei de la Veneția este ceva ce se întâmplă destul de frecvent, iar aceasta este o marjă de manevră pe care, iată, o avem și noi pentru opiniile noastre, valoarea lor juridică și aplicarea lor de către statele semnatare.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG