Natalia Gavrilița, premiera desemnată căreia președinta Maia Sandu i-a încredințat misiunea formării noului guvern, a depus astăzi la secretariatul Parlamentului componența viitorului executiv. Acesta include programul de guvernare și lista membrilor noului cabinet. Ce au așteptări au observatorii vieții politice de la Chișinău de la noua garnitură guvernamentală? Un posibil răspuns de la Diana Răileanu.
Imediat ce a fost clar că Nataliei Gravrilița îi revine sarcina să desemneze viitorul cabinet de miniștri, comentatori moldoveni lăsau să se înțeleagă că osatura executivului va fi un prim test pentru noua guvernare. Îndemnul multora era să se evite numirea în funcții doar a membrilor de partid. Politologul Ion Tăbîrță observă că despre o treime din cei desemnați se știe că reprezintă PAS. E vorba de premierul desemnat Natalia Gavrilița, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu; Sergiu Litvinenco, candidat la funcția de ministru al Justiției; Ala Nemerenco de la Sănătate și Ana Revenco, care anterior a deținut funcția de consilier prezidențial al Maiei Sandu. Ion Tăbîrță salută atragerea în garnitura guvernamentală a specialiștilor din mediul asociativ, însă anticipează și anumite provocări:
„La prima impresie, lista arată bine, sunt persoane cunoscute drept specialiste în domeniul lor. Alta este problema că la prima vedere, pare echipa puțin ne-experimentată anume în domeniul experienței guvernamentale. Sunt persoane cunoscute în domeniul lor, însă nu prea au lucrat o bună parte, în anumite structuri de stat, să ocupe anumite funcții sau să aibă loc acel proces de creare a unei memorii instituționale. În această listă noi vedem persoane care au consilieri prezidențiali ai Dnei președinte Maia Sandu.”
Cel puțin patru ministere ce au fost comasate în cadrul unei ample reforme din 2017, ar urma să fie separate în guvernul Gavrilița. E vorba de ministerul Sănătății, separat de cel al Muncii și protecției Sociale, care va fi condus de Marcel Spatari, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, condus de Viorel Gherciu a fost separat de cel al Mediului, ce va fi condus de Iuliana Cantaragiu, Ministerul Culturii în fruntea căruia este propus Sergiu Prodan, a fost separat de cel al Educației și Cercetării pe care îl va reprezenta Anatolie Topală și Ministerul Economiei în frunte cu Sergiu Gaibu a fost separat de cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ce va fi condus de Andrei Spînu, care va deține și funcția de vice-prim ministru. Jurnalistul specializat pe teme economice, Ion Preașcă, spune că divizarea anumitor ministere era așteptată de specialiștii din mai multe domenii, doar că e puțin probabil ca această schimbare să aibă rezultate imediate:
„Desigur, mutatul dintr-o parte în alta nu-i întotdeauna cea mai bună soluție. Iarăși, trebuie să schimbi structura, organigramele și asta duce la ceea că are loc o perioadă mai mare de tranziție. Să separi un minister, procedurile pot dura și jumătate de an sau chiar mai mult. Nu cred că trebuie să ne așteptăm imediat la rezultate notabile. Depinde ce situație vor găsi în ministere: în doi ani au fost guvernul Sandu, guvernul Chicu, apoi un guvern interimar care nu era clar cum funcționează.”
Natalia Gavrilița va avea și patru vice-prim miniștri: pe lângă Andrei Spânu, de la Infrastructură, e vorba de Vladislav Kulminski, responsabil de domeniul Reintegrării, Iurie Țurcanu de Digitalizare și Nicu Popescu – propus la funcția de ministru de Externe. Ministerul Apărării va fi condus de Anatolie Nosatîi, cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale.
