Încălcările drepturilor omului din regiunea transnistreană atrag tot mai mult atenția comunității internaționale, după ce la Tiraspol au devenit tot mai dese condamnările penale și persecuțiile vocilor incomode sau critice la adresa regimului condus de Vadim Krasnoselski. Sentințele vin în momentul în care în stânga Nistrului de facto a început campania electorală pentru așa-zisele alegeri prezidențiale. Nu se cunoaște încă dacă actualul lider Vadim Krasnoselski va avea vreun contracandidat, toți oponenții politici reali fiind eliminați de pe scena politică prin persecuții și dosare penale.
Orice critică la adresa autorităților, orice postare pe rețelele de socializare sau pe canale de mesagerie, sau chiar o manifestare culturală sau o opinie critică expusă într-o discuție privată, dar raportată ulterior la autorități, pot deveni în regiunea transnistreană motiv de deschidere a unui dosar penal cu acuzația de „extremism”, „jignirea unor demnitari” sau „contestarea rolului pozitiv al pacificatorilor ruși în Transnistria”.
Sunt articolele invocate cel mai des în ultimii doi ani, după ce administrația transnistreană a adoptat, pe model rusesc, un șir de legi restrictive la adresa vocilor incomode, legi care permit cu ușurință reducerea la tăcere a criticilor invocând lupta cu extremismul. De atunci, numărul dosarelor penale pornite se ridică la ordinul zecilor, iar cele mai cunoscute ajung să trezească ecouri și la nivel internațional.
Numărul dosarelor penale pornite se ridică la ordinul zecilor...
Primul astfel de dosar al fost deschis pe numele unei tinere scriitoare, Larisa Kalik, pentru o carte despre abuzurile la limita torturii din așa-numita armată transnistreană. Au urmat dosare penale pe numele unor reprezentanți ai opoziției, printre care deputatul comunist Alexandr Samonii și activista Irina Vasilakii. Ambii au fost nevoiți să fugă din regiune.
Iar recent, instanțele transnistrene au dat și primele două condamnări pe dosare de extremism. Prima viza declarațiile făcute de pensionarul de 70 de ani de la Tiraspol Mihail Ermurachi.
În materialele dosarului se spune că într-o discuție privată, Ermurachi, adresându-se portretului din cabinetul unui director de școală, l-a numit pe Krasnoselski „mercenar” și „marionetă”. În aceeași discuție, Mihail Ermurachi, citez, „a vorbit cu lipsă de respect despre la activitatea misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria”, negând rolul pozitiv al acesteia, și a spus că aflarea contingentului militar rusesc în regiunea transnistreană este „act de ocupație a unui teritoriu străin”, iar militarii ruși sunt niște „ocupanți”.
Pentru aceste afirmații, Mihail Ermurachi a fost amendat cu echivalentul a 550 de dolari...
A doua condamnare a adus un termen de detenție de trei ani și trei luni activismului Ghenadi Ciorba, acuzat de extremism pentru participarea la un miting spontan care a avut loc la Râbnița atunci când administrația transnistreană a închis podul peste Nistru, iar sute de oameni nu au mai putut merge la muncă sau la tratament pe malul drept al Nistrului. Activistului i se mai impută „jignirea președintelui Vadim Krasnoselski”, publicarea unor materiale critice pe Facebook și criticarea pretinsului ministru de interne de la acea vreme. Ciorba este în arest de mai bine de un an, din 3 iulie 2020.
O organizație de apărare a drepturilor omului de la Tiraspol, Centrul Apriori, a cerut luna trecută expertizarea a cel puțin 14 cazuri de încălcare a drepturilor omului, majoritatea pe criterii politice. Centrul Apriori a publicat un raport, numit „Libertate în izolare: o analiză a situației drepturilor omului în Transnistria în perioada 2017-2021”, în care a descris în amânunt aceste cazuri.
Unul dintre autorii raportului, avocatul Stepan Popovski, spune că oamenii de rând în regiunea transnistreană sunt complet neprotejați în fața oricărui abuz, iar instanțele de judecată nu oferă victimelor nicio perspectivă rezonabilă de a obține câștig de cauză.
Stepan Popovski: „Noi am făcut câteva declarații privind încălcarea drepturilor omului încă anul trecut. Și acest raport arată caracterul sistematic al acestor încălcări”.
Un alt autor al raportului, politologul Nikolai Kuzmin, semnalează că abuzurile administrației sunt printre motivele principale pentru care oamenii părăsesc regiunea transnistreană.
Nikolai Kuzmin: „Teoria mea în acest context este că autoritățile noastre au impresia că locuitorii Transnistriei pleacă pentru că nu au condiții economice suficiente – nu au venituri suficiente sau locuiri de muncă. Este o idee destul de răspândită, de altfel. Dar impresia mea este că acesta este mai degrabă un efect secundar.
Sistemul este neprietenos. Suficient de neprietenos pentru a-i motiva să plece din acest loc…
Eu cred că oamenii pleacă din Transnistria pentru că ei nu simt că ar avea puterea asupra propriei vieți. Da, o componentă este și bunăstarea economică, când omul este sigur că mâine va putea merge la magazin și cumpăra ce își dorește, că va putea călători undeva și așa mai departe.
Dar mie mi se pare că o parte inerentă a acestei probleme este sentimentul intern că ești protejat, că ai garantate inclusiv drepturi și libertăți și că nu există riscul ca mâine, din senin, să fii închis pentru orice ar fi, pentru vreun comentariu pe internet sau altceva de felul acesta. În timpul pandemiei, cel puțin unele din situațiile care au existat au avut acest efect asupra unor cetățeni – i-au făcut să înțeleagă că sistemul este neprietenos. Suficient de neprietenos pentru a-i motiva să plece din acest loc”.
Chişinăul a protestat împotriva celor doua sentințe penale și a semnalat cazul Misiunii OSCE în Republica Moldova.
Pe plan internațional, Canada și Statele Unite ale Americii au reacționat la aceste condamnări, prin vocea însărcinatei cu afaceri a SUA la OSCE, Courtney Austrian. Cele două țări au condamnat în plenul Consiliul permanent al OSCE de la Viena „încălcarea flagrantă continuă a drepturilor omului în regiunea transnistreană de către regimul secesionist” de la Tiraspol și au cerut încetarea abuzurilor și eliberarea deținuților politici.
„Statele Unite și Canada rămân profund preocupate de reprimarea continuă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiunea transnistreană a Moldovei. Autoritățile transnistrene de facto au făcut uz în mod repetat de strategia de combatere a extremismului pentru a-i urmări pe membrii opoziției, care și-au manifestat pașnic opiniile disidente”, se spune în declarația reprezentantei SUA la OSCE, care amintește inclusiv cazurile mai vechi ale deținuților politici Serghei Mirovici și Adrian Glijin și Oleg Horjan, liderul comuniștilor din regiunea transnistreană întemnițat al treilea an la Tiraspol.
O reacție la acest subiect a venit mai devreme și din partea Biroului pentru democrație și drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA. Într-o postare pe Twitter, care condamnă persecutarea penală pe motive politice de către administrația de facto din Transnistria, se spune că „exprimarea opiniilor nu este o crimă”.
