Ajungând la guvernare PAS a spus că Moldova este în pragul unei „mari și importante” reforme a pensiilor. Cetățenii a căror pensie este mai mică decât pensia minimă vor beneficia de un supliment de solidaritate, din partea statului. Parlamentarii au votat în ședința de joi, 30 septembrie, modificări ale legislației în acest sens, în lectură finală.
Noile reglementări presupun că suplimentul de solidaritate va permite majorarea pensiei minime până la 2000 de lei, începând cu 1 octombrie curent. Astfel, pensia minimă pentru persoanele cu stagiu complet de cotizare se va majora cu 812 lei, de la 1188 lei la 2000 de lei.
Conform estimărilor, supimentul de solidaritate, pentru anul 2021, o să coste guvernul peste 500 de mii de lei (512 712,1 lei), a declarat Europei Libere deputatul Dan Perciun (PAS), preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie.
Dan Perciun: „În Paramentul Republicii Moldova s-a votat acest proiect de lege care permite de la 1 octombrie plata unei pensii minime în valoare de 2 mii de lei.”
Europa Liberă: Cine va beneficia de o pensie de 2 mii de lei?
Dan Perciun: „Deci, de o pensie de 2 mii de lei vor beneficia toți cetățenii care au un stagiu complet de cotizare. Ce înseamnă stagiu complet de cotizare? Înseamnă că atunci când acele persoane s-au pensionat, legea prevedea un anumit număr de ani ca și stagiu complet. Iată acela este punctul de reper. Pentru majoritatea absolută a pensionarilor acesta este 30 de ani, acesta este punctul de referință, Deci, cei care au un stagiu complet de cotizare au să ajungă la o pensie de 2 mii de lei, persoanele care au un stagiu incomplet de cotizare vor vedea majorări semnificative ale pensiei, corespunzătoare stagiului realizat.”
Europa Liberă: Deci, 2 mii de lei cu un stagiu de cotizare de 30 de ani...
Dan Perciun: „Individual, eu nu aș vrea să zic că pentru toți este 30 de ani, pentru unii, care au ieșit la pensie, de exemplu, în anul ‘96 depinde cât era stagiul complet de cotizare, pentru că atunci s-ar putea să fi fost mai puțin de 30 de ani. Deci, este raportat la fiecare caz individual, ziceam de 30 de ani, pentru că din 2003 până prin 2017 a fost 30 de ani, adică marea parte a pensionarilor au să aibă anume 30 de ani ca punct de referință, dar pentru cineva care s-a pensionat mai înainte contează ce stagiu era în vigoare atunci. Aceste persoane care au stagiul complet au să aibă 2 mii de lei, ceilalți au să aibă o majorare corespunzătoare stagiului realizat.
Pensia minimă, bază pentru o serie de alte majorări
Acum, în medie, cei care au stagiul complet au să vadă o majorare de 396 de lei, cei cu stagiul incomplet - o majorare de 399 de lei, deci chiar un pic mai mare, dar asta este o majorare medie.
Asta este important de precizat, sunt 308 mii de pensionari care au să-și vadă pensiile majorate și în total – 428 de mii de persoane care au să vadă, în general, o creștere a veniturilor. În Republica Moldova de pensia minimă depind nu doar pensiile pentru limită de vârstă, depind și pensiile minime pentru dizabilitate, care la fel toate vor fi majorate destul de semnificativ.”
Europa Liberă: Cu cât?
Dan Perciun: „Cu 600 de lei pentru dizabilitate severă, este de 891 și crește la 1.500, pentru dizabilitate medie – de la 831 la 1.400 și pentru dizabilitate accentuată 1.000 de lei o să fie acum.
De asemenea, au să fie majorate alocațiile.
Alocațiile pentru persoanele în etate, acea plată pe care o face statul către acele persoane care nu au un stagiu minim necesar ca să beneficieze de pensii, nu au contribuit măcar 15 ani. Ei au ajuns la pensie, nu 15 ani contribuții, respectiv nu se califică pentru pensie și statul le plătește o alocație. Acum, alocația constituie 594 și dacă nu greșesc, ea o să fie majorată la 1.000 de lei. Pe lângă asta, toate alocațiile de dizabilitate depind de pensia minimă, depinde alocația pentru îngrijire și supraveghere, o plată dată de stat pentru persoanele cu dizabilități severe, pentru ca ele să-și procure servicii de îngrijire și aceasta o să ajungă la 1.600 de lei, în condițiile în care astăzi este 830. Deci, majorările sunt semnificative, dincolo de majorarea pensiei pentru cei care sunt la pensia pentru limită de vârstă.”
Europa Liberă: Totuși să vorbim despre aceste 2 mii de lei. Eu am întâlnit foarte multe persoane, bănuiesc că și Dvs. chiar ați discutat cu asemenea persoane care spun că au o pensie de 1.999 de lei sau de 2.002 lei, au cotizat peste 40 de ani la stat și pentru ei nimic nu se schimbă.
Dan Perciun: „Deci, de ce am luat ca punct de reper cifra aceasta de 2 mii? Noi am mers pe principiul că toți cei care au un stagiu complet de cotizare trebuie să aibă o pensie cel puțin la nivelul minimumului de existență. Aceasta este regula pe care noi vrem s-o punem la baza sistemului nostru de pensii. În condițiile Republicii Moldova, 75 la sută din toți pensionarii sunt sub acest plafon, deci undeva 75 la sută vor vedea această creștere. Este adevărat că ne întreabă și pe noi lumea: „Dacă eu am astăzi 2.002 lei, care este beneficiul pentru mine”? Deci, această categorie a beneficiat acum, la 1 octombrie, de o indexare de 3,86%, iar pe viitor noi...”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă „o indexare de 3,86 la sută”?
Dan Perciun: „Bine, nu înseamnă foarte mult, evident, e vorba de 80 de lei. E clar că nu e o sumă care să contribuie semnificativ la rezolvarea problemelor financiare pentru aceste persoane, dar este această indexare de la 1 octombrie, iar de anul viitor ceea ce vrem noi să schimbăm este, în general, formula de indexare a pensiei care îi va avantaja în mod special pe acei care nu și-au văzut pensiile majorate prin acest supliment de solidaritate pe care noi îl oferim.”
Europa Liberă: Adică, cum vor influența?
Dan Perciun: „Vă explic, dar e un pic tehnic.”
Europa Liberă: Explicați-ne...
Din 2022, creșterea economică se va reflecta în indexarea pensiilor
Dan Perciun: „Noi vrem să avem o formula de indexare care să depindă nu doar de creșterea prețurilor, pentru că în esență asta este indexarea, compensarea puterii de cumpărare, oamenii nu devin mai bogați. Și aici trebuie să fim tranșanți de la indexare, pentru că ea nu face nimic altceva decât să compenseze devalorizarea banilor.”
Europa Liberă: Absolut.
Dan Perciun: „Deci, noi de la anul viitor vrem ca pe lângă acest coeficient legat de inflație să avem și un supliment corelat cu creșterea economică și asta ar însemna că pe măsură ce se dezvoltă economia și noi avem creștere economică, noi întoarcem înapoi în pensiile oamenilor această creștere economică peste indexare, respectiv aceasta o să asigure o creștere reală a pensiilor, nu pur și simplu o compensare, ci o creștere reală.”
Europa Liberă: Deci, abia din anul viitor va simți omul ajuns la pensie ce înseamnă majorare?
Dan Perciun: „De la 1 aprilie 2022. Pentru că până acum indexările, începând cu 2017, au funcționat doar ca o compensare a pierderii puterii de cumpărare.”
Europa Liberă: Reproșul cetățenilor e că, chiar dacă, într-un fel, ar trebui să se bucure că cei care guvernează astăzi se gândesc și la cei mai triști ca alții, oricum se ridică prețurile, cresc tarifele și ce câștigă cetățeanul?
Dan Perciun: „Dacă ne referim la pensionari, majorările care s-au făcut acum sunt multe peste ceea ce vorbim noi despre majorarea prețurilor. Pensia minimă astăzi este 1.188 de lei, noi o majorăm la 2.000, e o majorare de 68 la sută. Vă ziceam de alocațiile de dizabilitate care cresc de la 861 la 1.500, de exemplu, da? Acestea sunt majorări mult peste ceea ce înseamnă anumite majorări ale prețurilor. Totodată, o să fie această indexare de 3,86 la sută care este legată de creșterea prețurilor și o compensează, iar de anul viitor o să avem o formulă și mai favorabilă de indexare. Pentru ceilalți cetățeni care nu sunt la pensie, eu aștept bugetul pentru anul 2022 și sper foarte mult, și sunt sigur că guvernul o să depună toate eforturile ca să asigure și o majorare a salariilor.”
Europa Liberă: Această indexare de peste 3 la sută, cu 80 de lei poți să cumperi 4 kilograme de hrișcă și, vă dați seama, cetățeanul ce zice? – Mulțumesc și pentru atâta, dar mai degrabă e tot o umilință în care o să-și continue existența?
Dan Perciun: „Sunt de acord, dar noi trebuie să tratăm ceea ce se întâmplă acum ca un pas înainte, însă asta nu este linia de finiș. Noi de aici începem, asta este o primă măsură și noi trebuie să continuăm în aceeași cheie. În același timp, trebuie să înțelegem că, pe de o parte, avem niște probleme structurale, demografice profunde, practic pentru fiecare pensionar astăzi în Republica Moldova este o singură persoană care contribuie, exodul populației n-a dispărut și el n-o să dispară peste noapte.”
Europa Liberă: Și povara crește și mai mult...
Dan Perciun: „Exact. Deci sunt niște probleme structurale pe care noi trebuie să le rezolvăm și care nu se rezolvă în 40 de zile, de când este această guvernare. Noi suntem conștienți de ele, noi avem, din punctul meu de vedere, o fereastră de oportunitate pentru a rezolva și aceste probleme enorme, pentru că beneficiem și o să continuăm să beneficiem de susținere masivă, inclusiv financiară, din partea Uniunii Europene, care trebuie valorificată cu cap, repede, pentru a asigura creșterea economică.
Criza demografică și „plăcinta” bugetului
Noi avem o „plăcintă”, pe care astăzi o împărțim. Atâta timp cât „plăcinta” această n-o să crească semnificativ, noi n-o să putem, cu regret, depăși majorări de 80 de lei la modul serios și să asigurăm, într-adevăr, o demnitate și o bătrânețe demnă pentru pensionari, și salarii decente. Deci, noi trebuie să asigurăm o creștere economică semnificativă. Acum, ca primă măsură, a fost această majorare a pensiei și această redistribuire, dacă doriți, această corectare a greșelilor istorice care s-au făcut în raport cu pensionarii. Și noi am pornit de aici, pentru că noi am zis așa: noi trebuie să luptăm cu sărăcia. În Republica Moldova, cea mai săracă categorie sunt pensionarii și prima măsură pe care trebuie s-o facem este aici și este o măsură eficientă de combatere a sărăciei, dar conceptual, pe termen mediu și lung, noi trebuie să asigurăm creșterea economică.”
Europa Liberă: Dar să mai facem o precizare – majorarea pensiei minime până la 2 mii de lei e de la 1 octombrie, dar abia în noiembrie o să ridice pensia majorată?
Dan Perciun: „Nu, deja de pe 1 octombrie au să ridice pensiile majorate. Legea a fost votată, a ajuns la președinție, la promulgare, ea o să fie promulgată, publicată în Monitorul Oficial, și lumea începând cu ziua de 1 octombrie o să-și poată ridica pensiile majorate.”
Europa Liberă: Bani sunt?
Dan Perciun: „Bani sunt...”
Europa Liberă: Este un efort financiar?
Dan Perciun: „Este un efort financiar semnificativ, dar eu zic în felul următor, și aici mă bucur că și ministrul finanțelor vede lucrurile la fel, dacă ceva este o prioritate, banii trebuie găsiți.”
Europa Liberă: Și banii îi luați din buget, pentru că am înțeles că nu apelați la donatori, la bani de peste hotare?
Dan Perciun: „Banii au să meargă din buget, a existat o creștere a veniturilor în bugetul de asigurări sociale peste ceea ce s-a planificat, respectiv bani sunt. Anul acesta o să ne coste 517 milioane de lei, dacă îmi aduc bine aminte, anul viitor o să fie 2,1 miliarde de lei.
E un efort semnificativ, raportat la toate cheltuielile pentru categoria asta de vârstnici din bugetul de asigurări sociale e mult, dar, repet, dacă noi considerăm că asta este o prioritate, noi banii trebuie să îi găsim. Totodată, această măsură trebuie să o vedem inclusiv prin prisma faptului că ea o să ofere un impuls economic. Banii aceștia urmează a fi cheltuiți, pensionarii, cu regret, sunt în situația în care să nu facă economii, ei au necesități, ei cumpără...”
Europa Liberă: Adică vor fi puși în circulație?
Dan Perciun: „Da, și astfel banii se vor întoarce înapoi în economie și au să se întoarcă, în special, în produse autohtone. Și banii se duc în mare parte în afara Chișinăului, ceea ce la fel este un lucru bun, pentru că o să stimuleze economia în raioane. Acolo, cu regret, sunt cei mai mulți pensionari cu pensii mici și efortul acesta o să meargă în special în raioane, stimulând și economia locală, deci banii au să se întoarcă în bugetul de stat prin impozitele indirecte care sunt.”
Europa Liberă: Adversarii dvs., opoziția se întreba dacă acest subiect figurează și în cadrul negocierilor pe care guvernul le are cu Fondul Monetar Internațional și dacă FMI dă undă verde acestor majorări?
Dan Perciun: „Este un fapt împlinit această majorare, ea a fost votată, de mâine au să înceapă plățile, deci este un fapt împlinit și deja evident că nu mai poate fi schimbat, renegociat, rectificat...”
Europa Liberă: Deci, asta înseamnă că și Fondul Monetar Internațional a căzut de acord ca să se purceadă la aceste majorări?
Dan Perciun: „În condițiile pandemice, în condițiile situației economice dificile, FMI a susținut în majoritatea țărilor măsuri de stimulare directă a puterii de cumpărare a cetățeanului, transferuri din bugetul de stat către cetățeni pentru a stimula economia, pentru a o menține. De asta, eu cred că aici pozițiile sunt aliniate.”
Europa Liberă: Ați mai anunțat că și participanții la război vor beneficia de indemnizații mai mari, și cei care au luptat pentru lichidarea avariei de la Cernobîl, sunt mai multe categorii care vor putea să beneficieze de un modest spor, să zic așa?
Dan Perciun: „Da, o să fie votat în a doua lectură și acest proiect de lege. El prevede o majorare a alocației pentru combatanți, pentru veterani de la 500 la 750 de lei, e o majorare de 50 la sută, deci depinde cum te uiți. În același timp, e clar că 250 de lei iarăși nu sunt neapărat acea sumă pe care noi ne-am fi dorit s-o putem da, dar, reieșind din realitățile care sunt și pentru că am considerat că este o prioritate, am găsit banii ca să facem și acest lucru. Anul acesta, întreg proiectul ne costă vreo 30 de milioane de lei, anul viitor o să ne coste 120 de milioane. În afară de veterani o să beneficieze și cei care au participat la evenimentele de la Cernobîl, și victimele represiunilor politice și, totodată, ce am făcut noi acum pentru veteranii care au o dizabilitate căpătată de pe urma participării la conflicte majorarea o să fie de 550, nu de 200 de lei.”
Europa Liberă: Unii dintre politicieni spun că ar trebui poate cumva să se facă o mai mare echitate, pentru că există pensii foarte-foarte mari în Republica Moldova și există pensii foarte-foarte mici. Dvs., până la urmă, ați reușit să aflați care e pensia cea mai mică și care e pensia cea mai mare?
Cea mai mică pensie astăzi este undeva de 500 de lei, cea mai mare pensie depășește 100 de mii de lei pe lună.
Dan Perciun: „Cea mai mică pensie astăzi este undeva de 500 de lei, cea mai mare pensie, nu cred că am ultimele date, dar ea depășește 100 de mii de lei pe lună, însă aici trebuie să facem o distincție între cei care bunăoară au lucrat la stat și au pensii foarte mari când ating vârsta de pensionare și n-au contribuit neapărat, și aici ne referim la categoriile precum procurori, judecători, deși, bine, ei nu au pensii de 100 de mii de lei, dar au în jur de 20-25 de mii de lei pensie și cineva care a avut salarii mari lucrând, de exemplu, în sectorul financiar-bancar și, respectiv, contribuind lunar o perioadă de timp lungă, ceea ce le și garantează o pensie mare. Acum, în ce măsură o să intervenim pentru a nivela lucrurile...”
Europa Liberă: Știu că Platforma Demnitate și Adevăr insistă ca totuși să se ia în calcul acest dezechilibru.
Dan Perciun: „Noi am avut un proiect de lege inclusiv în 2019, promovat și de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, atunci când era dna Nemerenco, care prevedea plafonarea pensiilor la 5 salarii medii pe economie, dar, în același timp, și plafonarea contribuțiilor, deci nici nu luăm bani, dar nici nu dăm bani, mai simplu spus. În ce măsură aceasta este o abordare bună urmează să mai analizăm, să mai vedem, pentru că sunt diferite moduri în care poate fi făcut acest lucru, putem avea o formulă de indexare diferită, care în timp să apropie acest decalaj, putem merge pe ideea plafonării, dar vă zic că așa cum este, de fapt, este în interesul statului – să ia mai mult, chiar cu prețul plății unei pensii mai mari, pentru că atât cât ia statul oricum în pensia ceea mai mare n-o să se întoarcă. Deci pentru buget este avantajos mai degrabă să luăm, chiar cu costul achitării acelei pensii mari, decât să nu percepem acea contribuție.”
Europa Liberă: A fost o dispută în societate despre vârsta de pensionare a celor care activează în structurile de forță. Ați ajuns la un numitor comun?
Dan Perciun: „A fost o declarație mai puțin reușită a mea, probabil, care a fost interpretată cu o doză de rea-voință de către anumiți comentatori și, probabil, n-a fost suficient de explicită pentru ca acei comentatori de bună-credință să înțeleagă ce am avut noi în vedere.
Nu există nicio intenție de majorare a vârstei de pensionare pentru cei din structurile de forță, am avut o discuție foarte bună cu reprezentanții sindicatelor din acele structuri, situația este dramatică pe partea de asigurare cu personal, sunt foarte multe locuri vacante în rândul celor care ar trebui să lucreze în penitenciare, în poliție, sistemele nu sunt atractive și primul lucru pe care ar trebui să-l facem ține de majorări salariale, pentru că asta ar atrage oamenii acolo.
Mie îmi ziceau cei din sindicate că astăzi la Penitenciarul nr. 13 noaptea rămân vreo 4 gardieni pe turn și vreo 4-5 oameni nemijlocit în corpul închisorii, care au grijă de 300-400 de deținuți. Vă dați seama că în asemenea condiții noi trebuie să punem accentul, înainte de toate, pe creșterea atractivității acestor profesii și asta este și ceea pe ce insistă și dl ministru al justiției, și dna ministru Revenco și din nou așteptăm să vedem în bugetul pentru 2022 dacă vor exista anumite măsuri mai curajoase la acest capitol.”
Europa Liberă: Până la urmă, vă este clar totuși ce înseamnă sărăcie în Republica Moldova?
Dan Perciun: „Noi am mers în Republica Moldova în lung și în lat și sărăcia este omniprezentă în țara noastră, mai ales în satele noastre. Situația este dramatică, tristă, supărătoare, enervantă, descurajantă, numiți-o cum vreți.”
Europa Liberă: Dar sărăcia asta vine în primul rând de la depopularea localităților, de la lipsa locurilor de muncă, de la lipsa investițiilor în infrastructură care trebuie făcute în mediul rural?
Dan Perciun: „Sărăcia aceasta este o consecință a celor 30 de ani în care țara a fost guvernată prost și în interese personale. Este adevărat că țara a trecut printr-o perioadă de tranziție foarte complicată, dar prin care au trecut și alte țări din regiune și care au parcurs-o într-un timp mult mai rapid și cu mult mai mult succes, pentru că au avut noroc de lideri politici care să fi văzut dincolo de adâncimea propriului buzunar.”
Europa Liberă: Și acum credeți că se apropie tranziția de final?
Dan Perciun: „Eu cred că finalul se va apropia cu pași mai rapizi decât s-ar fi apropiat până acum, dar din nou, noi ne confruntăm cu probleme structurale. Noi suntem o țară din care populația pleacă, populația rămasă este în vârstă...”
Despre migrație și îmbătrânirea populației
Europa Liberă: Dar tot sărăcia îi alungă peste hotare pe acei care iau calea pribegiei?
Dan Perciun: „Corect, dar ceea ce încerc să zic este că noi suntem într-o situație deosebit de dificilă, pentru că, pe de o parte, avem o populație care pleacă și cea rămasă îmbătrânește, iar pe altă parte, avem o rată de creștere economică foarte mică.
La noi, 25 la sută din populație în curând o să aibă o vârstă mai mare de 60 de ani.
Mai sunt țări sărace pe globul pământesc, doar că multe dintre ele au o populație foarte tânără, cu o medie de 30 de ani, de exemplu, în condițiile în care la noi 25 la sută din populație în curând o să aibă o vârstă mai mare de 60 de ani și, respectiv, ei au un potențial economic enorm. Da, și la ei situația e proastă astăzi, dar este acest potențial economic, pentru că este o populație tânără, pot fi create locuri de muncă, vin investiții ș.a.m.d. Noi suntem într-o situație mai dificilă, pentru că avem probleme pe ambele aspecte – și pe partea de creștere economică, și pe partea de structură demografică. De asta situația este complicată și nu neapărat poate fi rezolvată peste noapte și poate fi rezolvată în 40 de zile.”
Europa Liberă: Dar în 4 ani e cu putință să fie rezolvată?
Dan Perciun: „În 4 ani, noi putem vedea. Eu am certitudinea că noi o să vedem schimbări semnificative în nivelul de trai al populației în 4 ani de zile.”
Europa Liberă: Mulți experți, cunoscători ai scenei politice spun că o reformă teritorial-administrativă ar putea să fie un colac de salvare, iar printre prioritățile actualei guvernări se pare că nu se regăsește această reformă.
Dan Perciun: „Nu cred că există o baghetă magică cu care să zicem că o să facem doar A sau doar B și asta o să rezolve automat toate problemele cu care ne confruntăm. Reforma teritorial-administrativă este un subiect discutat de mult, care trebuie discutat pe larg, care trebuie să fie consultat și discutat în primul rând cu primarii și trebuie de avut o claritate dacă noi ne referim la nivelul doi sau la nivelul întâi și toate acestea depind de discuțiile care trebuie să aibă loc.
Eu cred că obiectivul reformei nu poate fi îndepărtarea serviciilor de la cetățean. Deci, primăria e primărie, ea oferă niște beneficii, niște servicii pentru cetățean, ele trebuie să fie aproape de el și, după părerea mea, este bine ca aceste servicii să rămână acolo. În ce măsură cele de nivelul doi, raioanele, consiliile raionale își fac bine treaba și justifică investițiile pe care noi le facem acolo sau cheltuielile aferente, asta este o altă discuție.”
Europa Liberă: Dar prea puțini cetățeni întâlnesc care să fie mulțumiți de calitatea serviciilor care li se oferă la nivelul administrației publice locale?
Dan Perciun: „Întrebarea este dacă soluția nu ar fi mai degrabă să creăm aceste condiții, să consolidăm aceste servicii, să finanțăm suplimentar aceste servicii și noi întotdeauna am spus că descentralizarea financiară este modelul pe care noi vrem să mergem în primul rând, să transferăm mai mulți bani către primării ca aceste servicii să fie de calitate, nu să le îndepărtăm de la cetățean.”
Europa Liberă: Da, dar se mai pune și altfel întrebarea: ce perspectivă poate să aibă o comunitate cu nicio mie de locuitori?
Dan Perciun: „Dar și în acea comunitate de o mie de locuitori sunt anumite servicii de care oamenii au nevoie și care trebuie prestate. Acolo trebuie să existe un inginer cadastral, trebuie să existe un primar, dar toate acestea sunt lucruri care trebuie discutate, analizate suplimentar și de avut un concept amplu și pe acest subiect. Eu nu m-aș hazarda să zic că e bine într-un fel sau altul, dar cred că noi trebuie să privim pragmatic această întrebare, fără prejudecăți și cu analiză, cifre și date, reieșind din interesul cetățeanului doar dintr-o abordare axată exclusiv pe eficiență și reducerea cheltuielilor.”
Europa Liberă: Totuși vreau să revin la pensii și să vă întreb: o reformă profundă a pensiei este pe ordinea de zi a parlamentului?
Dan Perciun: „Majorarea pensiei minime este o reformă importantă, la fel o să fie o reformă importantă și schimbarea formulei de indexare.
Obiectivul unei reforme de principiu ar fi majorarea pensiei medii.
Obiectivul unei reforme de principiu ar fi majorarea pensiei medii, deci creșterea valorii pensiilor. Noi am avut acum acest mecanism de majorare, o să avem această nouă formulă de indexare care o să asigure o majorare, în același timp, eu cred că există toată deschiderea și disponibilitatea când pe măsură ce noi reușim să asigurăm creșterea economică, fiindcă noi acum am operat așa o măsură dramatică de creștere prin pensia minimă, nimic nu ne oprește, noi în doi ani de zile, constatând că am făcut progrese semnificative în lupta cu corupția, avem o creștere economică bună, sunt venituri la bugetul de stat, să creștem pensia minimă, brusc, de la 2.000 la 2.500, de la 2.500 la 3.000 de lei ș.a.m.d.”
Reforma justiției = plecarea personajelor nocive și toxice din sistem
Europa Liberă: Dar efectele unei reforme adevărate în justiție când vor fi sesizabile?
Dan Perciun: „Noi discutam în campania electorală cu ministrul justiției că în 6 luni de zile ar trebui să vedem aceste efecte. Și după mine, primele efecte ar fi plecarea personajelor nocive și toxice din sistem, pe care noi cu toții le cunoaștem. Și noi le cunoaștem, și SIS-ul le cunoaște, și societatea le cunoaște, eu cred că o să ajungem în situația când o să întrebați oamenii pe stradă și ei au să poată numi numele a 5 judecători corupți.
Cred că nu suntem foarte departe de lucrul acestea și iată când au să plece aceste personaje pe care noi toți le știm, acesta o să fie primul semnal că, într-adevăr, se mișcă lucrurile bine. Și eu sper că asta o să se întâmple cât de curând.”
Europa Liberă: Până la Anul Nou?
Dan Perciun: „Sperăm să se întâmple cât mai curând.”
Europa Liberă: Și ați spus că vreți să relansați economia. Ca să fie relansată economia, lumea se întreabă - în baza investițiilor locale, străine, cum relansați economia?
Dan Perciun: „În primul rând, ceea ce se întâmplă acum, chiar azi (joi) a fost ședința guvernului și s-au votat niște măsuri suplimentare de suport pentru antreprenori, ținând cont de COVID și criza economică, măsuri care trebuiau votate, e adevărat, un an și jumătate în urmă, lucruri de genul: subvenționarea șomajului tehnic, acordarea din bugetul de stat a compensării în cazul în care cineva decide să se vaccineze ș.a.m.d. Deci, niște măsuri de stimulare economică, niște subvenții.
Dincolo de asta, din nou, în politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 și în bugetul pentru anul 2022 eu am certitudinea că o să se regăsească măsuri suplimentare de stimulare și noi trebuie să avem și această parte, bineînțeles că economia depinde și de reformele în justiție, ele sunt interconectate, și în același timp eu sper că vizita președintelui Germaniei, care a venit nu singur, dar cu investitori germani aici la un forum moldo-german, îmbunătățirea relațiilor internaționale, creșterea credibilității noastre ca țară pe plan internațional o să contribuie și la atragerea investițiilor străine.
Așa că toate aceste măsuri în complex, o politică mai clară, predictibilă a statului de susținere a businessului, pe de altă parte, am uitat să menționez, reducerea birocrației, care e foarte importantă, inclusiv din cauza aceasta noi am creat această funcție de vicepremier pe digitalizare, pentru ca să impulsionăm acest proces, să simplificăm relația între business și mediul de afaceri, și cetățeni – toate aceste măsuri împreună o să dea un impuls bun pentru a asigura o creștere economică care o să ne permită să majorăm și pensia minimă de la 2.000 de lei la 2.500, la 3.000 și să adoptăm și alte măsuri de protecție socială.”
Europa Liberă: Vorbiți despre majorarea pensiei, veți vorbi și despre majorarea salariilor?
Sunt bugetari care astăzi au salarii mai mici decât minimumul de existență.
Dan Perciun: „Și despre majorarea salariilor. În virtutea faptului că în ultima perioadă sunt foarte multe discuții despre pensii, vorbim în special despre pensii, dar bineînțeles că ele trebuie să meargă mână în mână cu majorarea salariilor, pentru că fără salarii mai mari să ne așteptăm că o să reușim să atragem cetățenii plecați peste hotare și să-i menținem pe cei care sunt aici astăzi, în special tineri, o să fie foarte greu.”
Europa Liberă: Apropo, cunoașteți că sunt și foarte mulți bugetari care au salarii destul de modeste, pornind de la bibliotecari?
Dan Perciun: „Sunt bugetari care astăzi au salarii mai mici decât minimumul de existență. Noi în sistemul public astăzi plătim un șofer sau o persoană care este îngrijător de încăperi cu 2.000 de lei net, în condițiile în care minimumul de existență e 2.080, dacă îmi aduc eu bine aminte.”
Europa Liberă: Știți ce mai aud eu deseori în mediul Moldovei profunde, că alocațiile sociale deseori favorizează parazitismul și foarte multă lume aptă de muncă mai degrabă contează pe aceste alocații sociale și renunță să muncească?
Dan Perciun: „Vreau să vă spun că noi am fost într-o vizită la Inspecția Socială, care este instituția responsabilă de a verifica cum se acordă ajutorul social, 80 la sută din toate cererile verificate de ei sunt cu încălcări.”
Europa Liberă: 80 la sută?...
Dan Perciun: „80 la sută și undeva 50-60 la sută din toate aceste încălcări au atras plăți nejustificate către beneficiari. Deci este un câmp foarte larg de lucru pentru a exclude, în primul rând, aspectul politic al acestor plăți.
Abuz și plăți sociale
Nu este un secret pentru nimeni că avem comunități în care primarii sau cineva din Consiliul raional în dorința de a-și cumpăra puncte politice acordă ajutoare sociale nejustificate. Urmează să venim cu un proiect de lege la fel în decurs de o lună, pentru că astăzi Inspecția Socială poate doar constata, ea nu poate amenda pe nimeni care face aceste încălcări, nici nu poate forța recuperarea acestor bani și noi vrem să le dăm aceste competențe suplimentare. Și în același timp vreau să zic, profitând de ocazie, am constatat nu doar la inspecție, dar și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică și o să mergem la Inspecția Muncii, și am senzația că e același lucru, o lipsă majoră de capacitate în instituțiile statului de a implementa și de a monitoriza executarea legilor.
Sunt undeva patru oameni, doar patru oameni în țara asta care verifică ajutorul social.
Dacă vorbim de Inspecția Socială, ca să înțelegeți, sunt undeva patru oameni, doar patru oameni în țara asta care verifică ajutorul social, în Direcția servicii sociale la fel sunt vreo patru persoane, în condițiile în care statutul prevedea 25 de angajați, în total sunt undeva nouă.
Când vorbim de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, au și ei o inspecție nemijlocit din 125 de oameni care sunt în state după reforma lui Filip, care și așa i-a redus de două ori, erau 220, au ajuns undeva la 125, poate greșesc cifrele, plus-minus cinci, astăzi sunt angajați doar 70 de inspectori. Noi putem să avem bunăoară cele mai bune legi privind controlul tutunului, privind sănătatea publică, dar dacă nu are nimeni capacitatea să meargă să verifice, să asigure că regulile se respectă degeaba mai scriem toate astea.
Deci îi un dezastru în acest domeniu din diverse motive, dar e absolut prioritar să consolidăm instituțiile statului.”
Europa Liberă: Și mi-am amintit acum, o dereticătoare m-a rugat foarte mult, dacă vine momentul să discutăm, să vă amintesc că totuși mai sunt agenți economici care dau salariul în plic și ea se arăta nemulțumită, e dereticătoare, i se dau 800 de lei la locul de muncă și încă 1.000 și ceva de lei i se dau în plic, ea peste câțiva ani ar trebui să ajungă la vârsta de pensionare și este dna destul de îngrijorată. Poate statul să intervină totuși aici?
Dan Perciun: „Statul bineînțeles că poate să intervină, dar e exact aceeași situație despre care vă ziceam anterior, noi o să mergem la Inspecția Muncii săptămâna viitoare și o să avem cifrele exacte, dar eu presupun că e aceeași situație, dacă sunt 50 la sută din inspectori angajați îi bine, probabil îs mai puțini. Și aceștia sunt oamenii care trebuie să meargă, să verifice dacă se respectă Codul Muncii, dacă nu există plăți în plic, dacă oamenii nu sunt exploatați, astăzi statul nu are această capacitate. Aceasta s-a făcut intenționat, Inspecția Muncii a fost distrusă în 2018 de către Partidul Democrat din diverse motive, dar sub acest laitmotiv al susținerii antreprenoriatului ea a fost distrusă, după care a crescut dramatic numărul de accidente în muncă. Ea a fost reconstituită și acum, iată, e în procesul acesta de reformare, de restabilire a ceea ce a existat până în 2018. Deci, noi avem un stat slab și incapabil să asigure că ceea ce scrie în lege se întâmplă și în realitate, și acesta e un lanț lung, la fiecare verigă a căruia trebuie să existe capacitate, ea acum acolo nu este.”
Europa Liberă: Deci, fie legea oricât de bună, dar dacă nu este supravegheată executarea legii nu se ajunge departe?
Dan Perciun: „Absolut.”
Europa Liberă: Dle Perciun, sunteți președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială și sănătate, să vorbim un pic și despre ceea ce se întâmplă în domeniul sănătății, or pandemia de COVID-19 arată că situația devine tot mai critică pe zi ce trece - 1.200, 1.300, 1.400, peste 1.500 de cazuri de infectare. Ce întreprinde actuala guvernare, pentru că, știți, când erați în opoziție îi criticați pe cei care erau la putere și le reproșați că nu ar face suficient ca să împiedice răspândirea acestei pandemii?
Dan Perciun: „De mâine vor intra în vigoare acele măsuri de protecție suplimentare care au fost adoptate la ultima ședință a CNESP-ului (Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică), sunt măsuri importante, din punctul meu de vedere, care în anumite situații când numărul cazurilor este foarte mare într-o anumită regiune, raion, municipiu impune adoptarea unor măsuri suplimentare și accesul în bază de test, accesul în bază de certificat de vaccin la un spectru de servicii și facilități. Este o abordare corectă, din punctul meu de vedere, noi am întreprins măsuri de comunicare, de explicare a necesității vaccinării, da, aceste măsuri pot fi mai eficiente, mai vizibile, cu siguranță, și pe acest aspect trebuie de insistat foarte mult, dar în același timp...”
Europa Liberă: Greu îi convingeți pe cetățeni că trebuie să se vaccineze.
Dan Perciun: „...simt că există o categorie de cetățeni care, oricât de multe informații le-am oferi, nu se vor vaccina atâta timp cât nu vor exista și aceste solicitări suplimentare de prezentare a testului sau a certificatului de vaccin în anumite situații.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că, de la izbucnirea pandemiei, statul Republica Moldova nu cunoaște câte teste pentru depistarea COVID-ului și la ce preț se importă în țară? Sunteți la guvernare și nu cunoașteți aceste date?
Dan Perciun: „Nu că noi suntem la guvernare și nu cunoaștem, statul Republica Moldova nu cunoaște, pentru că în ultimii un an și jumătate cumva guvernul n-a considerat că este necesar să se monitorizeze acest aspect.
Despre COVID, teste și monitorizare
Noi am votat un proiect de lege în prima lectură și o să-l definitivăm săptămâna viitoare, care o să permită statului să cunoască acest lucru, pentru că ce se întâmplă este pentru că nu există coduri vamale, e o problemă tehnică banală, dar pur și simplu nimeni nu a vrut să știe. Nimeni nu a vrut să știe, nu și-a pus întrebarea și de asta nu s-a constatat problema. Testele COVID sunt pe același cod vamal ca și oricare alt tip de teste, și atunci când ceri informația de la Serviciul vamal îți vine o cifră totală, generalizată care nu-ți permite să înțelegi câte teste COVID au fost importate, la ce preț ele au fost importate, pentru că, dacă tu ai avea această informație, tu ai putea să îți pui întrebarea: în condițiile în care un test rapid acum într-o licitație desfășurată de minister costă 21, 22, 27 de lei în ofertele prezentate, de ce în anumite centre și laboratoare costă 400-450 de lei? Nu este oare marja comercială prea mare?”
Europa Liberă: Eu cunosc și de 1.000 de lei.
Dan Perciun: „Asta probabil la testele PCR vă referiți. Deci, testele rapide îs astea care poți și singur să ți le înregistrezi.”
Europa Liberă: Da...
Dan Perciun: „Deci, dacă aceste date ar fi fost și cineva s-ar fi preocupat să le prelucreze, ar fi apărut această întrebare mult mai devreme în spațiul public. Până acum au existat discuții despre faptul că marjele sunt mari, dar datele obiective de care statul să fi dispus pentru a fi analizate aceste marje nu se colectau.”
Europa Liberă: Cât de pregătite sunt astăzi autoritățile ca să facă față acestui val, al patrulea sau al câtelea e în Republica Moldova?
Dan Perciun: „Cum să vă spun? Câteodată în Republica Moldova ai senzația că valul nu s-a oprit niciodată, el a fost așa, continuu. Autoritățile știu că depun toate eforturile ca să facă față creșterii numărului de cazuri și prin deschiderea de noi paturi de terapie intensivă, și prin măsuri de comunicare, și prin eforturi de a crește rata de vaccinare, dar aici depinde și de noi toți să fim responsabili, să ne vaccinăm, pentru că asta este unica soluție de fapt, ca să nu trebuiască să închidem economia, ca să putem să continuăm fără măsuri de protecție suplimentare, deci unica soluție este vaccinarea masivă. Acum depinde de fiecare dintre noi ca să-i convingem pe cei care sunt mai sceptici să facă acest pas. Ministerul face ceea ce face și trebuie să continue să facă și, probabil, să o facă mai bine, dar în egală măsură noi cumva toți ar trebui ca și societate să ne mobilizăm pentru a crește rata vaccinării, pentru că asta-i ieftin și e o soluție care funcționează.”
Europa Liberă: Mai cu seamă, am reținut că sunt loturi de vaccin la care în scurt timp ar putea să-i expire termenul de valabilitate?
Dan Perciun: „Sunt anumite loturi, dar anume din contul lor are loc acum vaccinarea, se ține cont de gestionarea stocurilor în așa fel încât să nu ajungem într-o asemenea situație, bisăptămânal vin livrări de la Pfizer, chiar azi am votat în parlament un acord suplimentar de finanțare cu Banca Mondială, care deschide posibilitatea contractării unor resurse financiare suplimentare pentru achiziționarea de vaccinuri. Problema la noi nu este pe partea de asigurare cu vaccin, fie că vorbim de volum, fie că vorbim de gamă, avem și Johnson & Johnson, avem și Moderna, avem și Pfizer, a fost și Sputnik-ul, este AstraZeneca, deci este o gamă largă din care cetățenii pot alege. Problema este să convingem pe toată lumea că asta este unica soluție și că asta trebuie de făcut.”
Europa Liberă: Credeți că ar putea să se ajungă și în Republica Moldova să se propună a treia vaccinare, ar fi persoana vaccinată a treia oară?
Dan Perciun: „Eu nu sunt medic...”
Europa Liberă: Da, dar discutați, cel puțin sunteți la curent?
Dan Perciun: „Discutăm, o să fie o decizie a CNESP-ului în acest sens, dacă o să fie, în sens că de ei depinde, vedem și recomandările OMS-ului, că totuși accentul trebuie pus pe creșterea numărului de persoane vaccinate, nu atât pe a treia doză, respectiv pe asta trebuie să batem și aici trebuie alocată toată atenția. În același timp, vedem și practica Israelului, practica altor țări, pentru că din ceea ce am citit și din ceea ce am auzit, din câte înțeleg totuși după o anumită perioadă de timp nivelul de protecție oferit de vaccin scade și atunci este binevenit acesta al treilea vaccin, doar că asta înseamnă disponibilitate după și, în al doilea rând, înseamnă că totuși ajungem acolo după ce avem o rată de vaccinare suficient de mare a populației în ansamblu. Și aici trebuie de pus accentul în primul rând.”
