Linkuri accesibilitate

Trecutul obsedant


Herta Müller, Eginald Schlattner – ultimele volume

Cărţi noi, semnate de Herta Müller şi Eginald Schlattner.

Trecutul obsedant
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:00 0:00
Link direct

Herta Müller şi Eginald Schlattner sînt cei mai cunoscuţi scriitori de limbă germană, născuţi în România. Laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, a publicat o povestire, intitulată: „Funcţionarul spunea” (Der Beamte sagte), iar Schlattner un roman intitulat „Capete de balaur” (Drachenköpfe). Cele două cărţi au apărut în Germania, Müller la editura Hanser din München şi Schlattner la editura Pop din Ludwigsburg.

Şi în ultima ei carte, Herta Müller recurge la tehnica colajului, folosind cuvinte şi desene din care îşi construieşte textul. Dacă în scrierile anterioare represiunea individuală şi colectivă din România comunistă a fost tema centrală a autoarei, de data aceasta ea se concentrează asupra unor întîmplări care au avut loc după stabilirea ei în Germania federală. În stilul ei inconfundabil, Herta Müller povesteşte despre chestionarea absurdă din partea serviciului german de informaţii externe, BND, într-o tabară rezervată repatriaţilor. Iată, însă, cum descrie ea tabăra:

„În spatele tuturor străzilor/ lagărul de primire Langwasser/ afară arată ca o cutie implantată-n cer./ Înăuntru un amestec de cazarmă şi depărtare./”

Colaje din ultima carte a Hertăi Müller
Colaje din ultima carte a Hertăi Müller

Un oarecare domn care se prezintă sub numele de Fröhlich o interoghează într-un mod mai mult decît reprobabil. Chestionarea îi aduce aminte autoarei de comportamentul abuziv al unor ofiţeri de Securitate. Petru descrierea acestei situaţii autoarea găseşte imagini concludente care ilustrează excesele verbale ale unei funcţionar de stat arogant şi lipsit de empatie.

Şi în romanul lui Schlattner apare tema abuzurilor şi represiunii trăite. Sub forma unui fals jurnal datat 16 ianuarie 2019 - 7 iunie 2019, Schlattner rememorează selectiv perioada anilor 1960, perioadă ce a urmat după ce a fost eliberat din detenţia politică. Scriitura livrescă aminteşte de texte postmoderne, în care se îmbină citatele împrumutate cu memorialistica şi cu naraţiunea autoficţională. Pe lîngă o serie de personaje scurile, fictive, autorul introduce în povestirea sa şi figuri reale, unele cunoscute din romanale sale precedente, traduse în numeroase limbi. De exemplu, ofiţerul de Securitate cu numele inventat Blau apare şi în romanul „Mănuşi roşii”, ecranizat de Radu Gabrea, în 2010.

Romanul acesta, deghizat într-o scriere diaristică, este şi o încercare de a reformula şi de a reexamina afirmaţii din operele literare anterioare. Totodată, este şi o tentativă reuşită de completare a propriei biografii cu elemente inedite.

* * *

Herta Müller: „Der Beamte sagte“. Erzählung, Carl Hanser Verlag, München, 2021, 162 pp.

Eginald Schlattner, „Drachenköpfe”. Roman, Pop Verlag, Ludwigsburg, 2021, 188 pp.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG