Linkuri accesibilitate

Radu Carp: „Dl Stoianoglo nu a fost amenințat personal (...), doar s-au inițiat procedurile pentru demiterea domniei sale”


Alexandru Stoianoglo, imagine de arhivă, 20 ianuarie 2020.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a admis astăzi sesizarea în care Procurorul General Alexandr Stoianoglo era acuzat de „corupere pasivă și abuz în serviciu”. Sesizarea a fost depusă de deputatul PAS Lilian Carp care îi reproșează lui Stoianoglo, între altele, că s-ar fi implicat în eliberarea omului de afaceri Veaceslav Platon și ar fi admis încălcări pe vremea când a deținut funcția de deputat. La scurt timp după audierea deputatului, la ședința CSP a venit și Procurorul General care le-a amintit membrilor consiliului că, potrivit legii, riscă „răspundere contravențională pentru deciziile pe care le vor lua”. Într-un interviu realizat de Valentina Ursu, analistul Radu Carp a explicat printre altele de ce l-a dezamăgit reacția cea mai recentă a procurorului general la campania de demitere a sa, condusă de PAS.

Valentina Ursu în dialog cu politologul român Radu Carp
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:57 0:00
Link direct

Radu Carp: „Am urmărit foarte atent declarațiile dlui Stoianoglo. Sincer, mă așteptam să vină un asemenea moment în care să vină cu acuzații, pentru că se apropie momentul în care e posibil să fie înlocuit din funcție. Mă așteptam, dar, pe de altă parte, mă așteptam ca atacul său să fie chiar mai dur și să vină cu niște probe mai concrete, și să acuze, eventual, liderii de la putere de foarte multe aspecte.”

Europa Liberă: Dar dl Stoianoglo se plânge de mai mult timp că este ținta unei campanii de discreditare inițiată de guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate, care a adoptat o lege specială, ca să-l poată înlătura din funcție?

Radu Carp
Radu Carp

Radu Carp: „Da, numai că nu a venit, nu a venit cu niciun fel de date concrete privind această pretinsă hărțuire, de aceea, eu mă așteptam la mai multe. Dacă ne uităm atent la cele declarate, el, într-un fel, se auto-incriminează, povestind despre felul în care a fost promovat în funcție, dând detalii despre cum nu a putut să facă și, dând aceste detalii, de fapt, oferă argumente în plus pentru ca să nu mai ocupe această poziție foarte importantă în stat. Deci, în momentul de față, obiectiv vorbind, nu există nicio dovadă de hărțuire, să zic așa, în afara jocului instituțiilor. Dl Stoianoglo nu a fost amenințat personal, nu s-a întâmplat nimic, doar s-au inițiat procedurile pentru demiterea domniei sale. Aici putem discuta doar pe lege și e foarte interesant că dl Stoianoglo, care ar trebui să fie reprezentantul aplicării, garanția statului de drept, într-un fel, în Republica Moldova, nu prea s-a referit la acest aspect, referitor la cum califică domnia sa demersurile instituționale pentru a fi schimbat din funcție. Nu e suficient să spui că nu sunt constituționale și că sunt de neacceptat, trebuie să vii cu argumente...”

Europa Liberă: Dar el face câteva precizări, spunând că în campania împotriva lui ar fi implicat așa-zise „grupări criminale”, care acționează în comun cu politicieni, cu unele ONG-uri, cu experți independenți?

Radu Carp: „Da, asta este partea cea mai interesantă. El se referă la o corespondență privată, dar dacă ne uităm, eu am citit de trei ori declarațiile domniei sale, acele paragrafe, și iarăși nu e nimic care să incrimineze în mod direct pe cineva, nu rezultă o hărțuire individuală, nu rezultă un ordin dat de cineva din lumea de afaceri, din lumea politică, din interlopi, nu știu, ca să plece mai repede Stoianoglo, nu rezultă nimic din toate astea. Sunt relatate câteva considerații, dar, repet, dacă ne uităm cu atenție, vedem că ele sunt scoase din context și nu prea au legătură cu domnia sa, deci foarte slabă apărarea dlui Stoianoglo. Repet: eu mă așteptam să vină cu niște probe imbatabile, năucitoare, să spună că s-au comis anumite infracțiuni, or nimic din toate acestea n-am aflat. E ca și cum am asista la conferința de presă a unui cetățean care a aflat cumva anumite date. Nu a fost, din păcate, nu fac decât să constat, pledoaria domniei sale nu a fost convingătoare.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Dar tot dl Stoianoglo de când a preluat această funcție insistă pe ideea că, având acest mandat, el respectă buchea și spiritul legii, că nu a încălcat niciodată prevederile legale. El spune despre pașii care se fac pentru a fi aduși în fața justiției cei care au participat la furtul miliardului, cei care au comis alte ilegalități. El mereu vorbește despre soarta lui Plahotniuc, soarta lui Șor, soarta lui Platon.

Radu Carp: „Da, numai că faptele îl contrazic, adică declarațiile lui trebuie citite în context și chiar în aceste zile în presa din Republica Moldova au apărut date foarte clare prin care în acest dosar, așa-numitul dosar „laundromat” a renunțat la învinuirile aduse dlui Platon, deci sunt lucruri concrete. Domnia sa poate să spună orice, poate să declare orice, dar revenim la fapte și vedem că chiar astăzi Consiliul

Există dovezi exact în sensul invers, respectiv că dl Stoianoglo, ca să fiu mai puțin aspru, a încetinit anchetele aflate în curs, pe unele le-a încetinit, pe altele le-a împiedicat de-a dreptul.

Superior al Procurorilor a votat desemnarea unui procuror care să investigheze dacă aceste acțiuni ale dlui Stoianoglo s-au încadrat în cerințele legalității sau nu. Deci, există dovezi exact în sensul invers, respectiv că dl Stoianoglo, ca să fiu mai puțin aspru, a încetinit anchetele aflate în curs, pe unele le-a încetinit, pe altele le-a împiedicat de-a dreptul. Am văzut că a fost în ședința respectivă, a amenințat procurorii ș.a.m.d., ceea ce denotă că cineva care ar avea conștiința curată, un procuror care ar fi făcut totul în acest caz, de ce este atât de nervos în relația cu colegii săi? Ar trebui să fie calm, având toate probele că nu a făcut nimic rău, că nu a greșit deloc. În momentul când ameninți propriii colegi cu dosare penale, cu răspundere ș.a.m.d., înseamnă că ești speriat, nu? Și atunci, cea mai bună strategie de apărare este atacul.”

Europa Liberă: După apariția de ieri în public a dlui procuror general, care a învinuit și donatori, și ambasadori, și experți, și partide politice, Nicu Popescu, ministrul de externe în Guvernul de la Chișinău, a reacționat, spunând că acuzațiile dlui procuror ar reprezenta un act regretabil și extrem de periculos în relația cu partenerii externi. Atât de grav pot afecta relația Republicii Moldova cu partenerii externi aceste declarații?

Radu Carp: „Din exterior se așteaptă un lucru foarte simplu – transparență în gestionarea dosarelor de corupție și eficiență; transparență și eficiență. Or, ce se întâmplă la ora actuală? Transparență nu există. Dl Stoianoglo putea să profite de această ocazie a unei conferințe de presă și să prezinte stadiul la zi al marilor afaceri de corupție. Sigur că există un anumit secret profesional ș.a.m.d., dar măcar să existe de la acest nivel o informare oficială în ce stadiu se găsesc aceste dosare, să zicem, care au produs prejudicii de la o anumită sumă în sus. Or, noi nu avem acest bilanț, avem doar relatări ale presei. Avem o relatare a presei potrivit căreia, mă rog, un procuror (...) s-a întâlnit cu diverse persoane din anturajul lui Veaceslav Platon, dar iarăși nu avem o poziție a procuraturii care să ne spună clar ce s-a întâmplat în acest caz, dacă e pornită o anchetă internă, deci să aducă clarificări, că nu poate doar presa să joace rolul pe care ar trebui să-l joace această instituție, ar trebui să avem minim aceste informații. Înțeleg că sunt dosare complicate, înțeleg că nu se rezolvă de la o zi la alta, dar atunci trebuie să existe o transparență și un dialog cu cetățenii, or lucrul acesta nu există. Avem o singură persoană care emite considerații despre persoana lui și cam atât.”

Europa Liberă: Nu au întârziat reacțiile opoziției care spune că actualmente în Republica Moldova se asistă la o subordonare a Procuraturii Generale.

Radu Carp: „Sigur că subiectul e delicat, pentru că, în general, în democrațiile consolidate există o anumită independență și tendința este de a asigura independența nu numai a judecătorilor, ci și a procurorilor. Înainte se spunea că procurorii beneficiază de stabilitate în funcție, astăzi însă Comisia de la Veneția e mai favorabilă acestui concept potrivit căruia procurorii beneficiază de o oarecare, să spunem așa, necesită majoritatea garanțiilor de care beneficiază și judecătorii. E

Ce se întâmplă în cazul în care procurorii acceptă de bunăvoie ingerințe din exterior, așa cum este cazul la ora actuală din Republica Moldova?

foarte adevărat, însă tot acest mecanism de asigurare a mai multor garanții pentru exercitarea profesiei au un anumit scop, ca procurorii să-și exercite profesia fără ingerințe din exterior. Ce se întâmplă în cazul în care procurorii acceptă de bunăvoie ingerințe din exterior, așa cum este cazul la ora actuală din Republica Moldova? La nivel de principii se mai aplică oare același principiu? Adică, nu trebuie procurorii să fie tulburați în dosarele pe care le fac, dar dacă nu le fac sau dacă le fac în colaborare cu infractorii, cum ar trebui procedat? Asta-i o întrebare pe care, în primul rând, cred că ar trebui să și-o pună dl Stoianoglo, pentru că el s-a pus în această poziție, nu a fost pus de nimeni, nimeni nu l-a rugat să aibă conferințe de presă sau intervenții în presă. Putea să fie o prezență discretă și să lase ca lucrurile să se întâmple așa cum au mai fost procurori generali în Republica Moldova. Domnia sa însă a preferat să fie foarte vocal, să fie foarte incisiv și să aleagă atacul, pentru că se spune că cea mai bună apărare este atacul. Or nu acesta e rolul unui procuror. Repet: procurorul trebuie să fie garanția aplicării legii, să fie un exemplu pentru restul magistraților.”

Europa Liberă: Încă la finele lunii august, parlamentul dominat de partidul pro-prezidențial PAS a examinat un raport al Procuraturii Generale despre recuperarea miliardului furat din băncile devalizate în 2014, verdictul a fost că activitatea procurorului general este nesatisfăcătoare, acum vom vedea ce va urma după această decizie a Consiliului procurorilor, dar dacă nu cedează dl Stoianoglo, până unde poate ajunge această dispută?

Radu Carp: „Până la urmă, întregul mecanism care permite demiterea sa este în funcțiune, trebuie luată doar decizia.”

Europa Liberă: Și credeți că va fi demis sau ar putea să plece din proprie inițiativă?

Radu Carp: „Nu, nu, de plecat nu va pleca, asta este clar. Cred că la ora actuală nu există niciun impediment pentru a fi demis, însă trebuie gândit în perspectivă, anume cum ar trebui procedat pentru ca acest episod să nu se mai repete, acest episod trist, într-un fel, pentru democrație să nu se mai întâmple. Respectiv, cum pot fi instaurate mecanisme care să asigure alegerea în această poziție a unei persoane independente și care să nu aibă legături subterane de genul celor pe care le are dl Stoianoglo în prezent. Cel puțin, eu așa văd situația din exterior. Sigur, domnia sa poate să spună că este cel mai curat procuror, însă, dacă mă raportez la alte cazuri, ce observ? Observ că, în general, procurorii eficienți nu sunt foarte guralivi, îi lasă pe alții să vorbească despre ei.”

Europa Liberă: Și, eventual, dacă îl pleacă pe acest procuror general, Stoianoglo, vine altul, credeți că lucrurile devin mult mai clare și mult mai ușoare?

Radu Carp: „Depinde de mecanismul de selecție care va fi folosit, e greu de spus. Aici cred că trebuie să existe o consultare cu Comisia de la Veneția care a propus, nu poate să impună un model, dar a prezentat câteva bune practici și trebuie aceste bune practici discutate transparent cu societatea civilă pentru a alege una dintre ele. Repet: nimeni nu poate să vină cu o soluție miraculoasă, până la urmă, totul ține de oameni, dar măcar dezbaterea privind alegerea noului procuror general cred că trebuie să aibă loc în alți parametri decât atunci când a avut loc sau cum n-a avut loc atunci când a fost ales dl Stoianoglo.”

Europa Liberă: Deznodământul pare că se apropie, dar pare că și se îndepărtează, dacă rămân pe baricade procurorul general și puterea, pe diferite?

Radu Carp: „Trebuie tăiat cumva acest nord gordian, pentru că în momentul de față Republica Moldova a ajuns într-o situație în care nu-și mai poate permite să amâne marile dosare de corupție. Sunt, există, nu e doar o vorbă aruncată în vânt cum că ar putea exista, chiar există aceste dosare și orice întârziere aduce prejudicii statului și aduce prejudicii cetățenilor mai ales. Cred că asta trebuie înțeles la Chișinău, nimeni nu-și mai permite în momentul de față o întârziere în gestionarea dosarelor de corupție pe care le cunoaștem, pentru că s-ar putea ca un nou procuror și o reformă a procuraturii să scoată la iveală și alte dosare de aceeași natură ca și cele investigate în prezent, care să ne pună și mai mult pe gânduri.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG