Elevii și studenții diagnosticați cu COVID – 19 vor putea ieși din carantină și reveni la ore în a șaptea zi de boală, dacă prezintă un test negativ . Decizia a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Autoritățile capitalei atrag atenția că numărul cazurilor de infectare în școlile din Chișinău este în creștere.
În raionul Strășeni, situația pare „sub control”, marea majoritate a școlilor au cursuri cu prezență fizică și peste 80% din angajații în sistemul de educație sunt vaccinați, restul se testează pe cont propriu, din grijă față de sănătatea elevilor și colegilor, spune șefa Direcției generale educație și cultură, Strășeni, Lucia Caciuc Roșioru.
Lucia Caciuc-Roșioru: „E un pic altfel, pentru că copiii de multe ori sunt nevoiți să se deplaseze fie pe jos, fie cu transportul pe care îl pune la dispoziție Direcția generală educație și cultură. Așa se întâmplă în toate raioanele, sunt contractați agenți economici care duc copiii, câteodată este problematic, pentru că copilul e copil, se mai scapă cu somnul, mai întârzie. Și atunci se mai întâmplă situații în care pe motiv că un copil nu reușește în timp să ajungă la autobuzul care îl așteaptă, se rețin toți și întârzie. Este complicat, pentru că autocarele trebuie să facă și două, și trei rute și atunci cei care pleacă primii trebuie să se trezească mult înainte de începerea lecțiilor și e anevoios, dar asta s-a întâmplat și din motiv că s-a făcut optimizarea și se deplasează mulți copii.
Aici aș vrea totuși să remarc elementul calității procesului educațional care s-a produs în urma optimizării, pentru că instituțiile care au fost optimizate erau instituții cu cadre pedagogice insuficiente, mulți dintre ei lucrau prin cumul și atunci calitatea procesului educațional avea de suferit și asta au remarcat, de altfel, și părinții.”
Europa Liberă: Dar câte școli activează în raionul Strășeni?
Lucia Caciuc-Roșioru: „La momentul de față în raionul Strășeni avem 27 de instituții de învățământ preuniversitar.”
Europa Liberă: Și cu câți copii?
Lucia Caciuc-Roșioru: „În jur de opt mii de copii. Numărul este în descreștere, chiar astăzi am avut o discuție cu o directoare care mi-a zis că de la începutul anului au plecat 11 copii, în mare parte peste hotare, împreună cu părinții. Mai sunt și cazuri de divorț și, respectiv, părinții își iau copiii.”
Europa Liberă: Dar pe moment am mai putea vorbi că e nevoie de optimizări de instituții de învățământ în Strășeni?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Da, cel puțin, în Strășeni vedem încă două instituții care urgent trebuie optimizate. În una avem 87 de copii la capacitatea școlii de 300 de copii și în alta avem un pic peste 100 de copii. În una din instituții toți, în afară de director, sunt cumularzi, asta înseamnă că omul a venit, a făcut orele, când a venit/când nu a venit, când a venit la timp/când a întârziat și aici desigur că procesul educațional are de suferit foarte mult. De aceea în momentul în care o să se scoată moratoriul asupra optimizării, aceste două instituții vor fi optimizate.”
Europa Liberă: Cadre didactice sunt suficiente pentru toate instituțiile de învățământ din raion?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Avem deficit de cadre didactice la matematică, fizică, chimie, ceea ce se întâmplă, de altfel, și în oraș, în Chișinău. Este, probabil, o disciplină la care mai greu se găsesc, se mai rețin acolo, mai mult sunt așteptați bărbații, iar bărbații nu prea merg la Pedagogie. Citisem undeva că anul acesta media celor care au mers la studii pedagogice este de 5,75 și m-am întristat foarte mult, pentru că meseria de pedagog devine una, așa, de rezervă.”
Europa Liberă: Adică nu mai este atât de prestigioasă?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Inclusiv prestigioasă și nu cred că doar din cauza salariului, probabil e și din cauza imaginii pe care o are pedagogul în societate.”
Europa Liberă: Profesori ajunși la o vârstă onorabilă care mai continuă să vină la ore sunt mulți?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Sunt foarte mulți și ne rugăm de sănătate ca să poată să mai vină. Am avut situații în care directorul a mers și a rugat pedagogul care deja era la pensie să revină în școală, pentru că tânărul specialist care a venit a plecat. Chiar nici banii care se oferă, cele 120 de mii de lei nu mai sunt motivante, nu prea vin tinerii în școală sau dacă vin...”
Europa Liberă: Dar cum vă explicați că au ajuns 120 de mii de lei să nu îi motiveze pe tinerii specialiști să lucreze în școală?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Pentru că aceste 120 de mii nu sunt suficiente pentru procurarea unui apartament, or satele noastre nu cresc ca potențial locativ. Dacă și vine un tânăr specialist într-o localitate, el trebuie să fie din acea localitate ca să se rețină sau să dea Domnul să-și găsească o ursită și să-l facă dragostea și dorul să rămână în acea localitate.”
Europa Liberă: Adică și infrastructura din localitate contează?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Contează și infrastructura din localitate, și oferta pe care o poate face primarul sau cei responsabili de proces în localitățile noastre. Este jale, mă doare sufletul atunci când merg seara prin sate și văd unde și unde câte-o luminiță.”
Europa Liberă: Pandemia de COVID-19 afectează procesul educațional?
Lucia Caciuc-Roșioru: „La Strășeni și anul trecut au fost puține instituții care au lucrat online sau perioada în care s-a lucrat online a fost de scurtă durată, pentru că numărul mic de copii ne permite să fim cu prezență fizică, dar oricum motivația, disciplina, multe chestii care țin de formarea colectivelor, mai ales în clasele a V-a – a X-a au avut de suferit prin faptul că o perioadă totuși am fost la distanță. Anul acesta suntem toți cu prezență fizică, au fost câteva situații când clasele au plecat în izolare din motiv că s-a îmbolnăvit fie un cadru didactic, fie un copil, fie un părinte, dar la momentul actual situația este bună per ansamblu, numărul de persoane infectate este mic, dar și procentul celor vaccinați este destul de mare.”
Europa Liberă: Ați putea să ne spuneți în limbajul cifrelor ce ar însemna acest lucru?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Da, pe moment în raionul Strășeni cadrele didactice și non-didactice peste 87 la sută sunt vaccinate. Am muncit mult la acest capitol, am încercat să convingem oamenii, nu am condiționat, pur și simplu am mers pe convingere.”
Europa Liberă: Dar profesorul nevaccinat intră în clasă?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Profesorul nevaccinat intră în clasă în cazul în care are testul sau analiza antigen.”
Europa Liberă: Acestea sunt condițiile obligatorii?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Da, sunt condițiile obligatorii, impuse și de Ministerul Educației și profesorii s-au conformat, deși trebuie să recunosc că este complicat, sunt bani pe care profesorii îi scot din buzunare pentru că sunt și care au contraindicații. Ținând cont de faptul că mulți profesori sunt în etate și suferă de boli diferite, au și contraindicații.”
Europa Liberă: În municipiul Chișinău au încercat cei din administrația publică locală să le vină în ajutor acelor dascăli care din varii motive nu au fost imunizați și au rezolvat problema. Nu ați mers cu inițiativă la Consiliul raional Strășeni să multiplicați acest exemplu?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Am încercat, am discutat și cu sindicatele, la momentul de față nu am avut un ecou pozitiv la această inițiativă. Încercăm noi să exemplificăm prin acțiunile pe care le întreprinde Chișinăul nu doar cu COVID-ul, dar și cu alte lucruri frumoase care se întâmplă la Chișinău și care trebuie perpetuate în raioane, unele prind rădăcini, altele mai puțin. O să fim insistenți și o să încercăm să rezolvăm lucrurile, numărul de persoane nevaccinate nu este foarte mare și oamenii sunt în proces de vaccinare, chiar acum sunt vreo șapte pedagogi care așteaptă rapelul. Deci, lumea face, pentru că este responsabilă, pedagogii dintotdeauna au fost responsabili și înțelegători și atunci când s-a pus pe cântar sănătatea copilului totdeauna chiar și cu multe riscuri asociate au făcut lucrurile necesare.”
Europa Liberă: Dar procesul de educație are loc și în baza acelor scenarii propuse de Ministerul Educației sau la dvs. s-a reușit constant să fie implicați toți copiii în proces?
Lucia Caciuc-Roșioru: „La noi doar două instituții activează în două schimburi – este vorba de Liceul „Ion Vatamanu”, pentru că suntem într-un proiect cu Ambasada Germaniei și cu Consiliul Europei acolo se face o renovare frumoasă a instituției și din acest motiv suntem în două schimburi. Și la Cojușna unde, de asemenea, în scurt timp o să revenim într-un bloc renovat, foarte frumos, foarte bine dotat acum clasele primare vin în schimbul doi pentru a face față provocărilor în care suntem puși, dar merită, pentru că ceea ce urmează să primească copiii în dar prin efortul directorului, prin efortul administrației publice locale a meritat sacrificiul.”
Europa Liberă: Sunt și copii care nu frecventează școala?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Noi avem doar două cazuri de abandon din motiv că copiii au plecat din vară peste hotare și în momentul în care nu știm ce e cu ei – sunt cu părinții sau nu, pentru că nu și-au retras actele de studii, vrem să credem că ei sunt implicați în procesul educațional în țara în care au plecat, dar, din cauză că nu avem niciun fel de probe la mână, i-am dat drept neșcolarizați. În rest, prezența este destul de bună.”
Europa Liberă: Copii din categoria familiilor defavorizate aveți?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Avem și avem destul de mulți. Chiar la început de an școlar am făcut o campanie în care le-am oferit ghiozdane unor copii care din motiv că nu aveau cu ce veni la școală nu s-au prezentat la 1 septembrie și atunci am dat repejor din coate și am reușit prin intermediul companiei Global Story să achiziționăm zece ghiozdane. De fapt, le-am primit în dar - zece ghiozdane cu toate rechizitele necesare - și le-am pus la dispoziția acelor zece copii care chiar erau într-o situație deplorabilă.”
Europa Liberă: Cum mai poate fi îmbunătățit procesul educațional și ce s-ar mai cere?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Trebuie de analizat fiecare situație în parte, pentru că atunci când generalizăm scăpăm elementele-cheie care pot oferi succesul sau insuccesul într-un proces. În al doilea rând, trebuie crescut statutul cadrului didactic și de investit încredere în ei, adică și cei care sunt cu funcții responsabile și care controlează acest proces ar trebui să creadă în pedagogul care stă față în față cu copilul și să-i dea vot de încredere. În al treilea rând, cred eu că în raionul Strășeni avem nevoie neapărat de instituții cu profil pentru a menține copiii în sistemul educațional al raionului, pentru că mulți din cei care sunt aproape de Chișinău vin aici din simplul motiv că oferta este mult mai generoasă la instituțiile din Chișinău.”
Europa Liberă: Se consideră că aici se face mai bună carte?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Sau chiar și se face mai bună carte, pentru că așa instituții ca „Natalia Dadiani”, de exemplu, care este la hotar cu raionul Strășeni, are foarte mulți copii din raionul Strășeni și atunci, chiar vorbeam cu colegii, anul viitor încercăm să dăm profil instituțiilor - fie profil muzical, fie profil arte, fie profil economic, pentru că atunci când copilul are ceva mai mult decât îi oferă în mod normal studiile cumva îl prinzi în clește, îl prinzi în mreaja asta, și potențial din punct de vedere al pregătirii pedagogilor există.
Chiar acum în vacanța de toamnă o să facem o instruire pentru economia aplicată și sunt sigură că câteva instituții o să meargă pe acest domeniu. Optimizarea ar fi o soluție pentru a îmbunătăți lucrurile, pentru că acei pedagogi care fac naveta dintr-o localitate în alta ar putea să stea în localitatea de bază și să lucreze nu cu o clasă de-a VII-a, de exemplu, dar cu două clase din completarea prin procesul de optimizare.
Ar trebui să se gândească mai mult la niște programe individualizate, pentru că noi și acum continuăm în unele cazuri să mergem ca la colhoz, așa, cu lucruri generale pe care considerăm că ele sunt bune pentru toți elevii.
Lucrul individual aduce mult mai mult folos și ceea ce mă doare pe mine, dintotdeauna m-a durut, școala nu are timp să lucreze cu copiii dotați, e necesar să lucrezi și cu copiii mai slăbuți, să le acorzi ajutor, susținere, dar îi uităm, îi pierdem pe aceștia care ar putea să strălucească și după care ar veni și alte steluțe mai mici, ca de la o stea să facem constelația.
Tare vreau, pentru că este potențial, i-am văzut pe copii în activități extracurriculare, le-am văzut mesajele, i-am văzut cât sunt de creativi și de dornici, asta e cel mai important, că copiii din Strășeni nu sunt atât de alintați cu concursuri, cu oportunități de a-și scoate în valoare capacitățile și cred eu că anul acesta o să încercăm să promovăm copiii, dar și pedagogii. Și anul acesta am reușit prin Consiliul raional să schimbăm valoarea concursului „Pedagogul anului” și ca bani, dar și ca metodă de a se propulsa.
Dacă anii trecuți pedagogul primea 1.000 de lei pentru locul întâi, 1.000 de lei(!), asta chiar era de râsul pisicilor, de anul acesta vor primi 10.000 pentru locul întâi și aici mă bucur că consilierii m-au susținut.”
Europa Liberă: Cum reacționați la constatarea care se face despre mita în școală, despre corupția din instituțiile din învățământ?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Eu am mers prin școli și mă gândesc că la sărăcia care bântuie prin școlile din raionul Strășeni e ca și imposibil să mai ceri ceva. Școala din Strășeni, vreau să cred eu și sper că așa este, este mai puțin afectată de acest flagel, în primul rând, pentru că totuși la sat mai există relația asta de rudenie, oamenii se cunosc între ei și nu cred că profesorii îndrăznesc să pună anumite condiții pentru o notă. Eu chiar i-am întrebat cum lucrează cu copiii din clasele primare atunci când este nevoie să rămână peste program și învățătoarea de la clasele primare s-a uitat cu ochi mari – rămânem până când vine părintele să-l ia, rămânem și lucrăm cu dânsul, mai facem și temele pentru acasă.
Or, profesorii din Chișinău, spre fericirea lor, și eu mă bucur, tare aș vrea să pot extinde acest model și în Strășeni, au programul prelungit, unde copiii pot să-și facă temele pentru acasă în timp ce părinții sunt la muncă. Aici, copiii pleacă de la școală și sunt lăsați de izbeliște, care și cum îl ajunge capul și cât de responsabil este, câteodată bat câmpii, altă dată merg și ajută părinții, buneii, în funcție de educație.”
Europa Liberă: Ce sfat aveți pentru părinții care cu orice preț insistă chiar să cumpere o notă, o diplomă copilului, pentru că majoritatea din cei plecați cred că banul rezolvă tot și că ceea ce nu poate oferi părintele fiind alături de copil, poate să compenseze prin bani?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Este o greșeală. Copilul are nevoie de dragostea părintelui și nici o dragoste nu poate fi compensată cu bani și îi fac un serviciu prost copilului în momentul în care îi dau bani și nici nu-l învață cum să-i cheltuie sau nu-l întreabă pe ce i-a cheltuit.
Eu îmi amintesc o reclamă cu medicul care a nimerit pe masa de operație la un student căruia i-a pus note contra plată. În medicină greșeala noastră se vede imediat în momentul în care medicul nu te-a tratat bine, în pedagogie – peste ani, în alte domenii – în timp. Pur și simplu, părinții ar trebui să analizeze – le plac specialiștii care astăzi gestionează anumite domenii și să se gândească de ce astăzi, de exemplu, avem ceea ce avem în domeniul pedagogiei, în domeniul construcției, de justiție nici nu mai vreau să ating subiectul acesta, că e unul foarte durut. Cred că ar trebui să se gândească, dacă își doresc să-și continue epopeea sub aceeași formă – să o facă prin intermediul propriilor copii. Și apoi, cerințele copilului față de părinte sub aspect financiar vor crește.
Vor face ei întotdeauna față cerințelor crescânde ale copilului?
Copilul trebuie învățat să aprecieze efortul părintelui, și nu efortul material, dar efortul pe care-l depune părintele în educația copilului. Nu totul în viață se măsoară în bani, există valori mult mai sigure și mult mai stabile în viață decât banul. Da, banul este necesar, dar dacă pierdem tot ce este sfânt și tot ce este frumos nu cumperi nici dragostea părinților, nici veșnicia care există la sate prin bani, nu poți, și dacă lucrurile astea nu o să le înțeleagă părinții de astăzi, dar și aici avem o problemă, pentru că de multe ori trebuie să lucrăm mai mult cu părinții decât cu copiii.
Și vorbeam cu colegii de la Direcție că vom iniția un șir de lecturi pentru părinți, vom lucra împreună cu psihologii, că este și asta o problemă, nu avem în fiecare instituție, așa cum are Chișinăul, psihologi, vom iniția niște ședințe cu părinții pe vârste, pentru că fiecare vârstă are problemele sale. Și o să încercăm să deschidem unele secrete în educația copiilor, să înțeleagă părinții că sunt lucruri pe care copilul trebuie să le facă și la care categoric trebuie să-i spui „nu!” și să nu joci cu anumite lucruri, cu sentimente sau modele din astea: „Am să-ți plătesc dacă o să îmi aduci o notă de 10”. Este absolut greșită o astfel de abordare a lucrurilor. De aceea, părinții tot trebuie educați, că nu ne învață nimeni să fim părinți și cine are modele...”
Europa Liberă: Adică lăsați să se înțeleagă că educația unui copil nu trebuie lăsată doar pe seama școlii și profesorului, dar trebuie în aceeași măsură să fie implicată familia?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Neapărat! De la familie pornește, de la valorile care sunt în familie și dacă ele nu sunt atunci, școala poate să se implice și să școlarizeze inclusiv părinții, adică să-i învețe cum e să fii părinte bun, cum să vorbești cu copilul. De multe ori părinții nu găsesc timp să vorbească și nu este o scuză că este de lucru mult, așază-l lângă tine când faci mâncare și întreabă-l cum i-a fost la școală, ce probleme are, pentru că dacă nu o să găsească răspunsuri la întrebări de la tine, el o să le caute în stradă și atunci riscurile sunt foarte mari. Și la un moment dat o să ne pomenim în situația că nu mai controlăm lucrurile și că ne întrebăm de ce ni se întâmplă anume nouă. Păi pentru că...”
Europa Liberă: Sau de ce cresc generații care nu pot să arate că sunt capabile să schimbe situația în bine?
Lucia Caciuc-Roșioru: „Dar ei nici nu înțeleg că ceea ce se întâmplă nu e bine, pentru că nu au cu ce compara, dacă acasă nu i se spune că, uite, așa este bine, că părintele nu are timp de copil sau copilul s-a dus să-l întrebe ceva și el îi spune: „Nu am timp”. Eu glumesc foarte des cu elevii mei și le zic că am mai avea astfel de discuții, că pentru ce îmi trebuie mie chimie, că ce îmi trebuie mie biologie, că eu nu am de gând să mă duc acolo sau dincolo. Și eu le spuneam: „Imaginați-vă, o să treacă anii, o să se apropie copilul dvs. și o să vă întrebe: mămica, tăticul, ajută-mă, te rog, la obiectul acesta, ce o să-i spuneți? Că ați lipsit în ziua aceea? Și altă dată tot ați lipsit”? Păi îți crește sau îți descrește autoritatea și prin acest lucru sau îți va cere atestatul de absolvire a clasei a IX-a sau a XII-a.
Oricum, autoritatea se câștigă prin lucruri concrete și dacă tu nu ești aproape de copilul tău, pentru ce l-ai mai dat pe lume, pentru ce l-ai mai adus, dacă nu găsești tu limbă comună, că mie mi se pare absolut stranie întrebarea unui părinte: „Nu mai știu ce să fac cu el”.
Păi dacă ai scăpat momentul când puteai să faci, acum chiar ai să ridici mâinile în sus și o să spui că nu mai știi ce să faci, copil de clasa întâi, un mumuruz, și tu nu știi ce să faci cu dânsul.”
Europa Liberă: Se mai zice că niciodată nu e târziu, așa că la orice etapă părintele, dacă se implică, are de câștigat și copilul, și părintele, și familia, și societatea.
Lucia Caciuc-Roșioru: „Corect, și societatea.”
