„Gazprom a aruncat toate cărțile pe masă! R. Moldova trebuie acum să se pregătească pentru confruntare economică dură” - este ceea ce crede Alexandru Slusari, fost parlamentar din Platforma DA și ex-președinte al parlamentului, despre criza din negocierile guvernului moldovean cu Gazprom pe acordul de gaze. Slusari a lansat ideea după ce Gazprom a avertizat Moldova că nu va mai primi gaze naturale dacă nu vor fi achitate datoriile, iar un reprezentant al companiei ruse, Serghei Kuprianov, a explicat că nu este vorba de politică, ci de faptul că "produsul primit trebuie achitat la timp " întrucât "nici un acționar nu poate lucra în defavoarea sa". Alexandru Slusari găsește cinice declarațiile. “Datoriile Transnistriei față de Gazprom sunt de circa opt miliarde dolari, chiar dacă Tiraspol Gaz deține 13,5 % în întreprinderea Moldova Gaz ! Domnule Kuprianov, aici nu aveți probleme cu produs neachitat și gaura imensă în bugetul concernului vostru "sărac" ?”, este citat Slusari de site-ul deschide.md. „Moldova trebuie acum să se pregătească, fie și cu mare întârziere, pentru confruntare economică dură, sper pe perioada scurtă, cu Federația Rusă”, mai afirmă Slusari, care crede totodată că salvarea poate veni doar din România, întrucât „varianta cu procurarea gazelor cu țârâită pe alte piețe prin Energocom deja nu este un contraargument pentru Gazprom, prețurile acum sunt exorbitante, iar resursele țării sunt limitate”. „Aceste procurări ar trebuie să fie ca varianta complementară pentru aprovizionarea nordul țării. Ucraina, în situația actuală economică și politică, la fel, nu ne poate împrumuta gaz suficient, Unica soluție de bază este România !.”, a mai spus Slusari.
Adevarul.md mai citează câteva declarații ale lui Kuprianov de la Gazprom făcute pentru agenția rusă TASS. De exemplu pe cea că „de vină ar fi guvernările moldoveneşti”, care de-a lungul anilor nu au achitat datoriile pentru gaze. Datoria Republicii Moldova faţă de Gazprom ar fi de 433 milioane de dolari, iar furnizorul rus aşteaptă ca Moldova să achite în totalitate această datorie, după care se poate trece la semnarea unui nou contract de furnizare a gazelor naturale. „Există anumite limite. Moldova singură a provocat această criză”, a mai spus Kuprianov. TASS continuă știrea cu următoarea informație despre negocieri: Rusia ar fi propus Moldovei un preţ de piaţă, cu o eventuală reducere de 25%, în cazul în care Chişinăul va achita, timp de trei ani, datoria la gazele naturale, Chişinăul solicită, însă, un contract care ar varia între 200 şi 300 dolari pentru mia de metri cubi de gaze.
Așa cum o arată fostul deputat al Platformei DA, Igor Munteanu, pe site-ul radiochisinau.md, criza energetică actuală este una a întregii Europe, iar Republica Moldova nu este izolată de realitățile internaționale. Potrivit ex-parlamentarului, instituirea stării de urgență va oferi autorităților pârghii de gestionare rapidă a crizei. „Este o criză care nu vizează doar Republica Moldova, prețul la gazele naturale a crescut de 6 ori în toată Europa. Această turbulență de pe piața gazelor influențează inflația, doar pe segmentul de energie inflația se ridică la 17,5% media europeană. Ce ține de Republica Moldova, atunci când furnizorul nu oferă volumele necesare, iar presiunea scade dramatic, Guvernul trebuie să-și asigure pârghii ca să intervină, e vorba de surse alternative, fonduri pentru compensarea grupurilor vulnerabile. Guvernul trebuie să compenseze cheltuielile cât mai solidar”, a mai spus Igor Munteanu. Ideea comentatorului politic Nicolae Negru citată de aceeași publicație e că în spatele prețului mare cerut de Rusia ar sta dorința Moscovei de a-și menține influența asupra Republicii Moldova prin intermediul diferendului transnistrean. „Orice ar fi făcut această guvernare, e clar că există probleme în relația cu Rusia. Cred că la mijloc sunt, totuși, alte condiții care nu sunt legate de preț. Deduc asta din faptul că la negocieri a mers Vladislav Kulminski, care se ocupă de problema transnistreană. E vorba de presiuni politice. Și implementarea pachetului energetic III este tot o chestiune politică, pentru că Gazprom și-ar dori să continue acest monopol, mai cu seamă în Republica Moldova. Dar acum nu mai suntem în anii 90, avem posibilitatea să luăm gaz și din Ucraina, și din România, Polonia”, a spus Nicolae Negru.
Cum a creat Occidentul cea mai periculoasă versiune a lui Putin, se întitulează o analiză a CNN publicată de Jurnal.md. În ultimul deceniu, arată analiza, Rusia lui Vladimir Putin a fost o preocupare permanentă pentru Occident și pe bună dreptate. Liderul de la Kremlin și cercul lui de apropiați au devenit tot mai siguri pe ei în această perioadă. Fie că a fost vorba de anexarea unor teritorii ale altor state, de susținerea unui dictator într-un război extern sau de otrăvirea disidenților în propria țară, Kremlinul lui Putin nu pare să mai caute validarea din partea unui Occident care a permis ca agresivitatea Moscovei să sporească fără să riște prea mult. Lumea și-a reamintit de tupeul Rusiei în ultimele săptămâni, pe măsură ce prețurile la gaze cresc în Europa din cauza aprovizionării deficitare cu gaz rusesc și după ce Vladimir Putin a rupt legăturile diplomatice - și așa slabe - ale țării sale cu NATO. CNN se întreabă, în analiza sa, cât de greșit l-au evaluat factorii de decizie occidentali pe Vladimir Putin și cât de mult au ignorat dorința acestuia de a-și folosi armele pe care le are la dispoziție.
