Natalia Gavrilița, șefa guvernului de la Chișinău, se află la Bruxelles. Miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat ca Uniunea Europeana oferă Moldovei 60 de milioane de euro, pentru a ajuta Chișinăul în gestionarea crizei în aprovizionarea cu gaze. În același timp, vicepremierul moldovean Andrei Spînu poartă la Sankt Petersburg negocieri cu președintele companiei de stat Gazprom, Aleksei Miller, pentru un nou acord de gaze naturale.
Autoritățile moldovene au anunțat că, în paralel cu negocierile cu Gazprom, depun eforturi pentru a-și diversifica importurile de gaze dinspre Occident.
„La noi sistemul energetic a fost o sursă constată de corupție”
Compania moldoveană de stat Energocom a anunțat primele achiziții de gaze, încheind în această săptămână tranzacții cu mai multe companii. În cursul după amiezii, la Chișinău, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate pe tema siguranței energetice a Moldovei.
În prima sa apariție mediatică de după declanșarea crizei gazelor, la început de octombrie, șefa statului moldovean a spus că R. Moldova abia acum începe să-și asigure independența energetică, acuzând guvernările anterioare că, fiind dominate de corupție, nu au vrut să diversifice accesul țării la resurse energetice:
„În timp că alte țări au investit timp de decenii în diversificarea resurselor energetice, în proiecte de energie regenerabilă, de eficiență energetică, astfel încât să se protejeze de astfel de crize, la noi sistemul energetic a fost o sursă constată de corupție. Gazoductul Iași-Ungheni a fost finalizat abia în acest an, stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici astăzi, motiv din care de trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol.”
„Oamenii R. Moldova nu sunt singuri, avem mulți prieteni”
Maia Sandu a spus, pe de altă parte, că R. Moldova nu este singură în fața crizei, iar prietenii ei occidentali i-au întins o mână de ajutor, ceea ce o face să creadă că țara poate face față acestei dificultăți: „Oamenii R. Moldova nu sunt singuri, avem mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză.”
Președinta moldoveană a mai arătat că a cerut, în cadrul ședinței consiliului de securitate pe care l-a convocat azi pentru a se asigura că instituțiile moldovene știu ce au de făcut, o serie de măsuri de eficientizare energetică și pentru obținerea de energie din surse regenerabile: „Asigurarea instituțiilor spitalicești cu surse alternative de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității, să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze, să ia măsuri ca CET-urile să fie asigurate cu surse alternative de generare a energiei termice.”
Vorbind, pe de altă parte, la Bruxelles, într-un moment în care un vicepremier moldovean, Andrei Spînu, încă mai poartă negocieri la Sankt Petersburg privind noul acord de gaze cu șeful Gazprom, Alexei Miller, Natalia Gavrilița, șefa executivului moldovean, s-a arătat optimistă, spunând că în negocieri ar exista un anumit progres:
„R. Moldova este interesată într-un contract pe termen lung la un preț pe care și-l poate permite. Negocierile sunt în toi. Se înregistrează un anumit progres”, a spus ea.
La mijlocul acestei luni, R. Moldova a declarat stare de urgență energetică după ce s-a confruntat cu o reducere de livrări din partea singurului furnizor – gigantul rus controlat de stat Gazprom - iar presiunea în sistemul său de conducte scăzuse sub limita critică, guvernul fiind nevoit să se împrumute cu gaz din Ucraina, dar și să testeze, în premieră, achizițiile prin tranzacții directe de pe piața europeană.
Gavrilița afirmă însă că acestea sunt soluții pe termen scurt și că nici un stat, dar mai cu seamă R. Moldova, nu ar fi în stare să facă față prețurilor de acum de pe piață, iar printre soluțiile pe termen lung, a adăugat ea, guvernul moldovean examinează atingerea totuși a unei înțelegeri cu Gazprom, dar și diversificarea surselor pentru obținerea în timp a unei reziliențe: „Pentru noi e foarte important să avem capacitățile financiare și instituționale pentru identificarea unei soluții pe termen mediu”.
Furnizorul rus, care cere guvernului Gavrilița un preț la fel ca cel de pe piață, condiționează pe de altă parte o eventuală reducere, potrivit unor surse, cu amânarea pachetului energetic trei, convenit anterior între Chișinău și Bruxelles, și amendarea acordului său de liber schimb cu UE. Rusia respinge această idee că ar folosi livrările de gaze către R. Moldova ca armă politică, dar așa cum au arătat declarațiile de azi de la Bruxelles ale șefului diplomației europene, Josep Borrell, puțini în UE sunt tentați s-o creadă.
