Cum deosebim în era digitală dezinformarea de adevăr, o însușire crucială mai ales în chestiuni ca pandemia de COVID-19, în care o decizie bazată pe o informație falsă poate avea consecințe fatale? Regula generală ar fi să verificăm sursa, cât de competentă și credibilă este, să consultăm și alte izvoare, să apelăm la rațiune și bunul simț... Experții din domeniul media au elaborat și un set de procedee mai concrete, pe care le putem aplica. Dificultatea pe care o întâmpină experții și activiștii constă în a transmite aceste cunoștințe mai departe:
Activiștii care analizează felul în care societatea asimilează fluxul continuu de informație utilizează termenul de alfabetizare media atunci când optează pentru încetățenirea gândirii critice în raport cu mesajele din presă. Spre deosebire de multe țări europene, în Republica Moldova nu există măsurători sau cercetări care să arate cum stau lucrurile la acest capitol, dar experții înclină să creadă că puțini pot să distingă informațiiile veridice de cele false.
Pentru a dezvolta acest gen de discernământ, Centrul pentru Jurnalism Independent, cu susținerea autorităților de profil, promovează din 2017 cursul opțional de Educație pentru media în școli. Disciplina a fost predată până acum unui număr de circa 7700 de elevi, cifra crește de la an la an, totuși există instituții de învățământ care în general nu au programat ore opționale în orar.
Angela Vacaru, autoarea unui raport de țară despre educația media, notează că inițiativele sectorului ONG-ist trebuie extinse pentru a da roadele așteptate:
„Doar un curs opțional, mai ales că el nu este accesibil în toate școlile, nu este suficient. Abilitățile de alfabetizare media și de gândire critică pot fi predate și în cadrul altor discipline. Tot în acest context, trebuie încurajată și dezvoltată gândirea critică prin promovarea unor metode de învățare, de predare, de evaluare, care ar încuraja dezvoltarea acestor abilități atât de importante în era în care trăim.”
Ideal ar fi, în opinia mai mult activiști, ca disciplina de Educație pentru media să devină obligatorie. În lipsa acestei perspective, elementele gândirii critice ar putea fi încorporate în predarea oricărui alt obiect, trebuie doar ca profesorii să fie instruiți corespunzător, ca să poată obține adeziunea elevilor, este de părere Oxana Iuteș, directoare adjunctă Internews în Moldova:
„Avem nevoie de lecții interactive, avem nevoie de instrumente care să-i atragă, avem nevoie de ei, atunci când merg acasă, să vorbească despre asta, cu bunicii, cu părinții. Și atunci, acest cerc de educație pentru media și acest cerc de gândire critică va fi amplu. Atunci, această schimbare în mințile oamenilor se va produce de la copil la părinte, bunic sau viceversa.”
Partea de responsabilitate trebuie să fie pentru asigurarea unei informări corecte, pluralismul de opinie
Odată cu asimilarea gândirii critice, este nevoie, la părerea Lilianei Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare de profil, de responsabilizarea furnizorilor media. În opinia ei, nu există scuze pentru informarea manipulatorie a cetățenilor: „Nu aș fi de acord cu foarte mulți colegi care activează în cadrul furnizorilor de servicii media atunci când spun că, de fapt, noi dăm ceea ce dorește publicul. Consumatorul de știri vrea chestii excesive, titluri șocante. Nu, eu cred că această parte nu este convingătoare. Eu cred că furnizorul de media vrea uneori audiențe sporite sau, dacă e vorba de media online, de click-uri pe știri, dar, de fapt, partea de responsabilitate trebuie să fie pentru asigurarea unei informări corecte, pluralismul de opinie.”
Deputata partidului de guvernământ crede că și legiuitorii ar trebui să se implice mai mult, având în vedere controlul parlamentar asupra modului în care informează instituțiile publice din domeniu.
Rihards Bambals, directorul Departamentului Coordonarea Comunicării Strategice din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Letonia, care a participat la discuțiile organizate de Centrul Pentru Jurnalism Independent, spune că alfabetizarea media este vaccinare împotriva dezinformării. În opinia lui, în primul rând entitățile guvernamentale trebuie să-și asume promovarea educației media, pentru că acest lucru este un răspuns pe termen lung în fața provocărilor generate de dezinformare.
