Care partid, aflat la guvernare, este dispus să renunțe la controlul asupra administrațiilor locale, prin intermediul banilor care sunt alocați de la bugetul central?
De mai bine de 10 ani, primari, experți și reprezentanți ai puterii discută despre reforma administrativ-teritorială, care presupune inclusiv reducerea numărului autorităților publice locale. Problema centrală sunt însă banii, veniturile primăriilor, măsura în care au o anumită autonomie de a decide singure un plan de investiții, finanțat în mare parte din taxe și impozite locale. În acest moment, bugetele primăriilor depind într-o măsură de cel puțin 80% de alocațiile de la bugetul central, prin care administrațiile locale sunt controlate și politic.
Potrivit președintelui parlamentului, Igor Grosu, reforma administrativ-teritorială va fi inclusă în programul de anul viitor al guvernării, astfel ca reforma să demareze până la următoarele alegeri locale din 2023.
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere Guvernului și Parlamentului nu numai să-și respecte promisiunea a începe o descentralizare, dar și să se consulte cu reprezentanții administrațiilor locale despre strategia pe care o va urm. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Viorel Furdui, director executiv al CALM.
Viorel Furdui: „În Republica Moldova, de 30 de ani, așa și nu s-a înțeles un lucru –temelia unui stat o reprezintă colectivitatea locală, nu centrul care, din păcate, noi am văzut cum a gestionat foarte multe probleme, inclusiv furtul miliardului, corupția și alte domenii, economia precară ș.a.m.d. Adică centrul, de fapt, nu și-a realizat principalele atribuții, iar colectivitățile locale, așa cum sunt ele, bătute din toate părțile, cu foarte puțini funcționari în primării, de fapt, ele au fost acel element care au păstrat lumina și speranța în comunitățile noastre.
Și de ce am ajuns în situația aceasta? Pentru ca să ajungem după aceasta la o discuție foarte serioasă și profundă – de ce avem nevoie? Avem nevoie doar de a discuta despre un număr?
Oamenii nu sunt cifre, iar satele nu sunt sume și, în acest sens, este foarte important de la ce pornim. Iată, dacă noi înțelegem că punem în față cu adevărat interesul omului, mai departe mergem și ajungem la concluzia că este diferență mare. Atunci când vorbim despre reforma administrației publice, noi avem nevoie de această reformă și a administrației centrale, și locale, pentru că asta vorbește despre faptul cum gestionăm, cum organizăm statul acesta, cine și cu ce se ocupă, căci noi nu avem răspunsuri la întrebările acestea.
Cu ce se ocupă administrația centrală, cu ce trebuie să se ocupe administrația locală, cum noi facem și cum întărim administrația locală? Și încă un aspect foarte important – 20 de ani, statul a păcălit, de fapt, cetățenii și a păcălit, practic, administrația locală. Prin ce? A concentrat în mâinile sale toate resursele instituționale și financiare, zicând că noi știm mai bine cum să gestionăm situația, în realitate...”
Europa Liberă: Totuși s-au făcut pași pentru descentralizare...
Viorel Furdui: „Anume în asta și-i problema, că pașii aceștia care s-au făcut, s-au făcut împotriva existenței sale și cu presiunea factorilor externi. Niciodată nu s-au făcut pași în sensul de a înțelege de ce este nevoie de acești pași, tot ce s-a făcut, s-a făcut fie sub presiunea partenerilor noștri de dezvoltare sau chiar sub presiunea Congresului Autorităților Locale, dar pașii care s-au făcut au fost izolați, n-au fost o viziune și înțelegere din partea clasei guvernamentale asupra necesității acestei reforme, numai s-a discutat că trebuie să facem reforma administrativ-teritorială.”
Europa Liberă: Câți primari au aderat la Congresul Autorităților Locale?
Viorel Furdui: „Noi avem peste 80%, nu primari, unități administrativ-teritoriale, membri ai CALM-ului sunt satele, comunele, orașele, municipiile.”
Europa Liberă: Câți membri aveți astăzi?
Viorel Furdui: „Peste 800, practic, majoritatea covârșitoare a lor.”
Europa Liberă: Și 198 nu sunt membri?
Viorel Furdui: „Nu sunt membri, dar n-o să găsiți practic nici o țară în care să existe 100% de membri.”
Europa Liberă: Câte localități sunt care nu au 1.000 de locuitori?
Viorel Furdui: „Câte localități sunt? O treime, deci sunt sub 1.500, dar aceasta...”
Europa Liberă: Până la 1.000, totuși?
Viorel Furdui: „Până la 1.500, până la 1.000 nu sunt cifre de acestea, sunt cifre, dar eu nu pot să vă spun acum precis, dar e o greșeală foarte mare să operăm cu cifre în cazul de față, pentru că, repet, din 898 de primării din Republica Moldova Dvs. o să găsiți o situație atât de diversă, o să găsiți sate cu sub 1.000 cu o capacitate administrativă economică mare, că așa Dumnezeu le-a dat - întreprinderi, resurse naturale ș.a.m.d. și o să găsiți orașe cu 10.000 care nu au capacitate să se dezvolte.”
Vezi și: „Reforma administrativă: de la raioane la județe, iar la raioane. Ce urmează?”
Europa Liberă: Din discuții cu primarii am aflat că chiar și localitățile care au aproape de 2.000 de locuitori, jumătate din ei sunt plecați peste hotare de ani de zile.
Viorel Furdui: „ Dar să vă dau un exemplu: Chișinăul cu 800 de mii de locuitori are aceleași probleme pe care le are un sat mic la noi în Republica Moldova. Despre ce vorbește asta?”
Europa Liberă: Ca și Cărbuna?
Viorel Furdui: „Absolut, ca și Cărbuna! Din ce punct de vedere? Din punctul de vedere al administrării. Ia întrebați-l pe dl Ceban - de ce 50% din staff nu are ca să presteze servicii, nu are juriști 50% Chișinăul cu tot potențialul său? Fix aceeași problemă are Cărbuna cu 5 oameni angajați, nu are posibilitate să angajeze un jurist, un arhitect, un contabil bun ș.a.m.d. De ce credeți că, de atâta că-i mare sau mic? Discuția asta privind mare/mic este foarte relativă și ne duce pe noi în direcția greșită, riscând să facem greșelile, să repetăm greșelile trecutului. Cu alte cuvinte, noi avem nevoie de reforme, noi avem nevoie de discuții, dar noi trebuie să înțelegem de unde pornim și ce înseamnă reforme, fiindcă acum o să întrebați ce înseamnă reforma administrației publice și...”
Europa Liberă: O să întreb acuși.
Viorel Furdui: „...o să vedeți că n-o să găsiți opinii și opiniile se contrazic.”
Europa Liberă: Am găsit opinii. Dl Furdui, comunitățile au fost salvate de proiecte, proiectele ca să fie atrase, trebuie un număr de oameni.
Viorel Furdui: „Nu-i adevărat, dna Valentina! Știți de cine au fost salvate comunitățile noastre locale? Anume de primari, de acești... Eu le spun „nebuni”, mă scuzați pentru expresia aceasta, care s-au jertfit. Ia uitați-vă cine sunt la noi primarii, la noi primarii sunt oameni care au lăsat servicii bine plătite, care s-au întors de peste hotare, care s-au jertfit comunităților lor...”
Europa Liberă: Și doar sacrificiul primarului, fără atragerea și implementarea proiectelor?
Viorel Furdui: „Dar spuneți-mi, vă rog, trei ani în urmă, când am avut o presiune enormă asupra primarilor, pe timpurile celea „frumoase”, când am fost criticați și de Consiliul Europei, și de toate instanțele, Dvs. știți că 90% din cei cu care noi discutam nu mai voiau să candideze, nu mai voiau să rămână în poziția aceasta, pentru că nu mai vedeau niciun viitor? Pentru că dosare penale, presiune administrativă, cetățenii cer, toate resursele îs centralizate...”
Europa Liberă: Ce a fost cunoaștem...
Viorel Furdui: „Păi, iată, situația nu s-a schimbat prea mult.”
Europa Liberă: Dvs. nu mi-ați răspuns la întrebare. Nu este adevărat că anume proiectele implementate au salvat comunitățile, că s-au îmbunătățit cât de cât condițiile de asigurare cu apă, canalizare, de construcție a drumurilor de calitate, iluminare stradală?
Viorel Furdui: „Corect! Fără suportul partenerilor de dezvoltare, în Republica Moldova în genere nu ar fi nicio perspectivă.”
Europa Liberă: Și vă întreb pe Dvs.: finanțatorii nu sunt mai generoși atunci când există un număr mai mare de locuitori, pentru că în unele proiecte se cere și contribuția cetățeanului?
Viorel Furdui: „Problemele Republicii Moldova nu constau în faptul că este o localitate mică sau mare.”
Europa Liberă: Și nu există și localități mici care nu găsesc soluții pentru probleme?
Viorel Furdui: „Sunt și localități mici care au probleme.”
Europa Liberă: Și ce perspective au acele localități?
Viorel Furdui: „Perspective că noi trebuie să înțelegem foarte bine care sunt problemele și avem exemple sau practici care să ne ofere posibilitate pentru toți. În primul rând, noi trebuie cu toții să înțelegem care este problema și care sunt prioritățile. O prioritate pe care noi o propunem, toți 99% o să găsiți un consens că nivelul doi al nostru vine din timpurile sovietice și e depășit.”
Europa Liberă: Apropo, e unicul consens care s-a găsit și eu lucrul acesta îl aflu de la toți primarii.
Viorel Furdui: „Corect, absolut!”
Europa Liberă: Eu nu am găsit un primar cu care să discut și să-mi spună că e nevoie de Consiliul raional.
Viorel Furdui: „Acum întrebarea mea față de toți cei „mari haiduci”, să le spunem așa, care vin cu idei de acestea de 90 de primării să rămână sau, știți, de zece ori mai puțin ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Haideți să vedem ce se întâmplă cu această verigă, e nevoie de Consiliul raional?
Viorel Furdui: „Păi, asta e și problema! Noi am spus-o, întotdeauna am spus-o și în concepția noastră o să găsiți, este depășită complet și moral, și din toate punctele de vedere.”
Europa Liberă: Cum se lichidează această verigă?
Viorel Furdui: „Asta e foarte ușor, este nevoie de decizie politică. Întrebarea noastră este: ce vine în loc acum?”
Europa Liberă: Și ce ar trebui să vină?
Viorel Furdui: „Poate să existe o anumită regionalizare, ar fi o soluție crearea unor regiuni, patru, cinci, dar întrebarea noastră, noi avem altă soluție mult mai așezată și conectată de mentalitatea și necesitățile oamenilor – municipalizarea. Ce înseamnă aceasta?”
Europa Liberă: Și atunci ce se schimbă, doar denumirea?
Viorel Furdui: „Fundamental se schimbă, pentru că în prezent raioanele nici nu-s autorități publice locale, atunci când analizezi cu ce se ocupă, au două competențe de bază: educația și asistența socială, niște competențe ale statului. Ele, de fapt, sunt delegate unui reprezentant al său care este raionul, mai mult nu fac nimic și, mai mult ca atât, sunt mai multe nuanțe care ne fac să înțelegem că acestea îs absolut inutile, politizarea excesivă, aceste state de personal absolut, resurse foarte mari care se cheltuie pentru dânșii ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Cât se cheltuie pentru întreținerea acestor consilii raionale?
Viorel Furdui: „Se vorbește undeva de un miliard și ceva de lei, care ar putea să se ducă la nivel local. Acum, ce s-ar întâmpla cu municipalizarea? Noi ce propunem, după modelul Chișinăului, primăriile nu se ating la momentul dat sau se ating, dar în alt format, dar se dă statut, ceea ce se vorbește mult că orașele ca poli de creștere, să fie municipalizate centrele raionale, în jurul lor se creează aceste primării, își păstrează entitatea, dar relațiile îs absolut total diferite, pentru că primarul general al municipiului acum îi putere locală cu adevărat, are resurse proprii, are venituri proprii, are servicii cu care poate să ajute și comunitățile locale prin cooperare, prin delegare ș.a.m.d.
Și noi la etapa aceasta rezolvăm o problemă foarte importantă, pentru că reforma asta trebuie să aibă loc treptat, etapizat.”
Europa Liberă: Și de ce nu faceți etapizat această reformă?
Viorel Furdui: „Păi, nu noi facem.”
Europa Liberă: De ce nu le sugerați celor de la putere că s-a „copt”, să zic așa, situația pentru a face primul pas?
Viorel Furdui: „Noi le-am sugerat... Dna Valentina, Dvs. ați auzit cineva dintre cei de la guvernare să discute serios această problemă? Undeva pe ascuns ceva se discută, știți foarte bine. În primul rând, conducerea neagă necesitatea, dar neagă și foarte corect o face. Iată și dna prim-ministru, și dna președinte, foarte corect, pentru că, eu repet, doar în ultimele două-trei săptămâni noi am auzit atâta confuzie în acest sens, că oamenii nu înțeleg care-i diferența, iarăși revin la aceea de ce spun că noi de la asta trebuie să pornim. Care-i diferența dintre reforma administrativ-teritorială și administrațiile publice locale?
Reorganizarea, de exemplu, a raioanelor e reformă teritorială sau nu? Noi zicem, da, sigur! Dar mai departe să vedeți câte lucruri sunt aici legate. Ce propunem noi? Dezvoltarea mecanismului de amalgamare voluntară, poftim, voluntar, cooperare intermunicipală, delegarea de competențe, o primărie mai mică. Dvs. ziceți, ce poate să facă o primărie mică?
Am văzut în Slovacia primării de 50 de oameni, 100-200, în Slovacia, Cehia, Ungaria. Slovacia este una din țările cu cea mai dinamică dezvoltare, înțelegeți?”
Europa Liberă: Congresul Autorităților Locale este instituția care ar putea să meargă să deschidă ușile celor de la guvernare și să insiste pe aceste probleme să fie incluse în agenda lor și să se caute soluții.
Viorel Furdui: „De acord. Mai mult ca atât, eu vreau să vă spun că noi suntem gata, eu nu știu dacă mai există...”
Europa Liberă: Dle Furdui, de când s-a creat CALM-ul, de atunci sunteți disponibili și se bate pasul pe loc.
Viorel Furdui: „Nu, haideți să recunoaștem totuși că situația acum s-a schimbat. În primul rând, până acum noi câte guverne am avut, noi de fiecare dată fiecărui guvern trebuia să-i lămurim tabla înmulțirii, noi nici n-am ajuns să discutăm lucruri serioase niciodată, întotdeauna, fie că ei deja se schimbau, fie că permanent erau supărați, la noi doar guvernanții puțin îi critici pentru faptul că nu fac...”
Europa Liberă: Deci, nu este continuitate în promovarea politicilor?...
Viorel Furdui: „...Și mai mult ca atât, Dvs. doar știți că guvernele noastre centrale întotdeauna, în ultimii ani, mai ales trei-patru ani, era catastrofă în domeniul administrației locale. Noi am fost una din cele mai criticate țări la nivelul Consiliului Europei pentru presiunea asupra primarilor, uitați-vă câte cazuri, primarul de Chișinău și-a pierdut mandatul, Chișinăul nu a rezistat, fiind atât de mare și cu atâta autoritate Chișinăul, a fost dat într-o parte primarul respectiv. Ce să mai vorbim despre chestii mai serioase? Dvs. vedeți...”
Europa Liberă: S-a politizat prea mult inclusiv administrația publică locală și e păgubos acest lucru, și s-a pierdut și timp, și resurse, și voință, și posibilități, și de toate.
Viorel Furdui: „Corect. Și iată acum CALM vine și are o viziune foarte clară, pe care am expediat-o la toți factorii de decizie. Acum noi sperăm foarte mult...”
Europa Liberă: Și dacă factorii de decizie vă spun că în campania electorală ei nu au promis acest lucru?
Viorel Furdui: „Asta-i și deosebirea. Ceea ce propune CALM, asta înseamnă, de fapt, în esență, o reformă, dar foarte, foarte bine așezată și care nu afectează nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere social ș.a.m.d., pentru că îi foarte sensibilă. Din punct de vedere politic îi foarte sensibilă.”
Europa Liberă: Și ce le spuneți Dvs. cetățenilor astăzi? Cum să iasă ei din această rătăcire?
Viorel Furdui: „Uitați-vă cum. Motivul? De ce am început noi să discutăm problemele acestea? Pentru că mulți vorbesc și Dvs. ați spus că și unii primari sau mai ales sunt experți, guvernanți vorbesc despre o situație gravă, că n-au capacitate să se dezvolte ș.a.m.d., însă situația la noi este distorsionată total. Noi nu avem o informație reală asupra situației. Știți de ce? Pentru că guvernul a aprobat foarte multe strategii, planuri, inclusiv de descentralizare, dar niciodată nu le-au dus măcar până la jumătate, știți că ei singuri au recunoscut că n-au implementat. Adică trebuiau făcute toate măsurile acestea la început: de descentralizare, de întărire financiară, de transfer de proprietăți. La noi până acum, după 30 de ani, nu-i delimitată proprietatea și nu-s evaluate bunurile, înțelegeți?”
Europa Liberă: Absolut. Asta-i una dintre cele mai mari probleme.
Viorel Furdui: „Și uitați-vă...”
Europa Liberă: Cum să începi o reformă, dacă nu există delimitarea terenului?
Viorel Furdui: „Și, iaca, statul sau cineva de acolo vorbește despre lucrurile acestea. Stați puțin, voi mai întâi faceți lucrurile elementare, după asta noi o să vedem care-i imaginea generală...”
Europa Liberă: Haideți să vorbim mai calm oleacă. Dle Furdui, haideți să vorbim punctual. Și noi astăzi tot am vorbit despre toate și nu știu ce a înțeles cetățeanul din această discuție. Punctual, ce ziceți Dvs. – cum să fie pregătit cetățeanul pentru ca să accepte o reformă și ce le spuneți celor de sus care vorbesc pe jumătate de voce, unii spun într-un fel, alții spun în alt fel?
Viorel Furdui: „Dna Valentina, noi trebuie întâi să pregătim nu cetățeanul, că cetățeanul foarte simplu o simte, pentru că reforma aceasta trebuie să se facă în beneficiul cetățeanului și el să simtă.”
Europa Liberă: Să se aducă bunăstare și prosperitate în localitate.
Viorel Furdui: „Păi, asta și-i problema. Așa cum se discută în prezent, cineva care propune anumite modele, pur și simplu, noi am trecut prin așa ceva...”
Europa Liberă: Deci, în mandatul actualei guvernări e posibil ceva să se întâmple?
Viorel Furdui: „Sigur că e posibil, totu-i posibil! Care sunt prioritățile? Eu v-am spus...”
Europa Liberă: Timpul trece și tot o să ne întrebăm ce înțelegem prin reformă...
Viorel Furdui: „Eu vă spun concret, iată la concret: pe plan teritorial, ce trebuie de făcut? În primul rând, de rezolvat problema cu administrația locală de nivelul doi. Poftim! Haideți să discutăm ce facem. Ce vine în loc? Pentru că, conform Constituției, trebuie să fie în loc ceva, nivelul doi. Mai departe, mergem pe amalgamare voluntară, dezvoltăm mecanismul, delegare, iarăși... Asta-i numai pe plan teritorial. Mai departe – descentralizarea financiară. Uitați-vă cât noi discutăm, câți ani.”
Europa Liberă: Dezlegați mâinile primarilor...
Viorel Furdui: „Organizarea primăriilor, salarizare, state de personal ș.a.m.d., aici o sumedenie de probleme nu-s rezolvate. Haideți și asta – e-Guvernare. Dvs. ați spus foarte bine despre servicii, că la bază trebuie să fie serviciile, păi haideți să...”
Europa Liberă: Se insistă acum pe digitalizare și se promite că totuși vor fi oferite, prestate aceste servicii.
Viorel Furdui: „Noi avem experiență, dna Valentina! Haideți dintâi să facem lucrurile acestea și o să vedem că lucrurile au să se miște, cu totul altă imagine...”
Europa Liberă: Mai întâi trebuie convins cetățeanul prin exemple concrete că bunăstarea ajunge la el.
Viorel Furdui: „Iaca, ceea ce noi o să facem, ceea ce am spus acum, asta și înseamnă la cetățean, da, într-adevăr, el o să înțeleagă lucrurile. Să vă dau un exemplu, știți că la noi acum se dă ca exemplu Estonia, Danemarca, Norvegia, oameni buni...”
Europa Liberă: Nu, s-a zis că copy-paste nu poate fi adus în Republica Moldova.
Viorel Furdui: „Nu, dar nu numai copy-paste, dar atrageți atenție, Estonia când a început să facă reforma? După vreo 10-15 ani, după ce și-a rezolvat problemele cu infrastructura, cu e-Guvernare e una din cele mai bune țări. Adică, cetățeanului îi e în cap și el de-amu nu are probleme, nu circulă ș.a.m.d. Ei au ajuns la nivel. Despre Danemarca, Finlanda, Norvegia nici nu mai vorbesc, despre potențialul lor economic, despre infrastructura drumurilor, apeduct, iată, când vorbim despre lucrurile acestea, ele toate trebuie să fie și atunci cetățeanul, într-adevăr, iată cum o să fie convins. Pentru cetățean n-o să fie important unde-i primăria – la un pas de dânsul sau la 10 kilometri sau la 20.”
Europa Liberă: Dle Furdui, știți cum se zice? Începe anul 2022 și dacă nimic nu se întreprinde, bat la ușă alegerile locale generale și atunci s-au mai pierdut încă câțiva ani.
Viorel Furdui: „Noi suntem gata!”
Europa Liberă: Asta e concluzia la care au ajuns foarte, foarte mulți din cei care pricep în aceste reforme.
Viorel Furdui: „Și iată, ca să se rezolve lucrurile acestea acum, imediat, în perioada următoare trebuie să fie adunate forțele sănătoase, să se așeze și să înceapă discuția. Și în acest sens, noi venim cu o propunere foarte originală, care niciodată în Republica Moldova n-a fost gândită și propusă. Noi venim, ca Congresul Autorităților Locale, în jurul lui să se construiască acest consens, pentru că aceasta tot îi foarte important, să existe un consens general.
