„Între ciocan și nicovală” este titlul comentariului semnat de Victor Pelin pentru agenția de știri IPN. În opinia autorului, la începutul anului 2022, statele post-sovietice, inclusiv Republica Moldova, s-au pomenit între ciocan și nicovală. Regăsindu-se în zona gri – între Uniunea Europeană (UE), respectiv, NATO, pe de o parte, și Federația Rusă, pe da altă parte, statele menționate se confruntă cu riscuri majore de securitate. UE și NATO cer reforme și standarde democratice pentru a le putea ajuta, iar Rusia pretinde că zona gri trebuie să rămână zona ei de influență exclusivă, despărțită de o zonă tampon, în hotarele anului 1997, de infrastructura NATO.
După eșecul negocierilor pe marginea ultimatumului Rusiei, trebuie să ne așteptăm la reacțiile de răspuns anunțate în avans – măsuri militare și tehnico-militare. De ce? Fiindcă președintele Vladimir Putin nu-și poate permite ca demersurile sale ultimative să nu fie satisfăcute. Altminteri, nimeni nu-l va mai lua în serios și va fi pur și simplu ignorat pe viitor. În astfel de circumstanțe, pericolul e că cetățenii ruși s-ar putea lesne întreba – la ce servește instaurarea regimului autoritar al lui Putin, beneficiari ai cărui sunt apropiații acestuia, care au devenit multimiliardari?
La același subiect este și comentariul semnat de Nicolae Negru pentru „Ziarul Național”. În opinia analistului, dacă Rusia s-ar teme de NATO, ar accepta propunerea SUA de a limita proliferarea armelor și a face ca mișcările militare să fie mai transparente. Însă problema reală a Rusiei nu e NATO, ci neîncrederea și frica pe care o manifestă față de ea fostele „republici-surori” și membri ai Pactului de la Varșovia. Rusia vrea „frăție” cu forța și se supără că noile state independente fug în toate părțile de ea, preferă să-și asigure securitatea sub umbrela NATO, ignorând Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă. Ucraina vrea să intre în NATO nu pentru a ataca Rusia, ci pentru a se proteja de un atac din partea Rusiei. Cei care cred, la București, Washington, Berlin sau Paris, că Ucraina (și Republica Moldova) trebuie sacrificate de dragul împăcării Rusiei, ar merge să le spună ucrainenilor despre aceasta? Să le vorbească despre libertate, democrație, drept la autodeterminare, vocea poporului, valori europene, adevăr, demnitate, noblețe, drepturi ale omului etcetera și să le ceară să depună armele. Și, dacă reușesc, să se pregătească să primească noi indicații de la Moscova: să-i convingă pe ucraineni să renunțe la statul lor.
Informațiile oferite de serviciile secrete ucrainene precum că Rusia ar pregăti provocări în regiunea transnistreană par verosimile, consideră experți și analiști de la Chișinău. În cazul unei noi ofensive în Ucraina, regiunea transnistreană ar deveni pentru Rusia una dintre principalele baze militare împotriva Kievului. Experții observă că în regiunea transnistreană există și indicii că s-ar pregăti anumite acțiuni cu tentă militară, transmite Radio Chișinău. Rușii vor încerca să găsească pretexte pentru a-și introduce trupele, în cazul în care Kremlinul va decide totuși să întreprindă o nouă operațiune militară pe teritoriul Ucrainei, consideră analistul Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova. El crede că în acest scenariu, trupele ruse din regiunea transnistreană ar putea juca propriul rol. Analistul consideră că acum toate sistemele militare și de contrainformație din Republica Moldova trebuie aduse în stare de alertă. Totodată, Chișinăul ar trebui să colaboreze cu partenerii europeni pentru a spori reziliența militară și informațională.
Și expertul în securitate Ion Leahu crede că sunt posibile acțiuni provocatoare ale Rusiei pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. El spune că au existat mai multe indicii că trupele ruse dislocate ilegal în regiunea transnistreană tatonează terenul și pregătesc anumite acțiuni.
Portalul Media-azi.md o citează pe reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, care a recomandat autorităților Republicii Moldova să revizuiască modificările operate la Codul serviciilor media audiovizuale prin care Teleradio-Moldova a revenit sub control parlamentar și a fost instituit un nou mecanism de responsabilizare a Consiliului Audiovizualului. Mesajul a fost transmis săptămâna trecută în cadrul prezentării unei analize juridice la subiect.
Printre altele, se recomandă abrogarea amendamentelor care supun directorul general al TRM alegerii politice a parlamentului, inclusiv deciziile privind numirea acestuia, evaluarea performanței și demiterea sa. „Controlul parlamentar înlocuiește controlul asupra acestor aspecte, efectuat anterior de Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM”, se arată în document. Organizația scrie că analiza a fost expediată inclusiv Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și că biroul de profil este gata să se angajeze în consultări ulterioare pe marginea constatărilor și recomandărilor studiului. Proiectul de lege privind revenirea TRM sub control parlamentar a fost votat în lectură finală pe 4 noiembrie 2021. Inițiativa a fost criticată de unele organizații neguvernamentale de media și opoziția parlamentară.
