Ștefan Vlaston, susține astăzi pe blogul său găzduit de Adevărul că „România ar trebui să-şi asume apărarea Republicii Moldova, în cazul unor ameninţări din partea Rusiei”. Argumentul ar fi similar celui folosit de ruși când au anexat Crimeea: acolo trăiesc ruși, au spus ei, iar în Moldova, nimeni nu contestă, trăiesc români. Evident, Vlaston nu are în vedere anexarea, ci discutarea cu actualii conducători de la Chişinău a posibilităţii de implicare militară a României în caz de pericol. Pe de altă parte, profilul pro-european al liderilor de la Chișinău e considerat un motiv suficient pentru un atac al Rusiei în Moldova, eventual cu ajutorul trupelor staționate în Transnistria.
Publicația podul.ro preia o parte din conținutul podcastului postat de Traian Ungureanu pe antimaterie.ro, în care acesta vorbește despre „breșele de securitate ale lumii occidentale în contextul conflictului ruso-ucrainean”. Prima breșă ar fi Germania, care ar fi căpătat o „nevralgie istorică” în fața Rusiei de pe urma înfrângerii din cel de-al doilea Război Mondial, peste care s-ar fi adăugat un fel de recunoștință pentru că Moscova nu a pus piedici reunificării celor două Germanii. Traian Ungureanu face afirmații considerate de jurnalistul de la podul.ro „cel puțin îngrijorătoare”: anume că Vladimir Putin nu și-ar fi putut dori un moment mai bun pentru a pune presiune pe Occident, de vreme ce, rezumă podul.ro, „Uniunea Europeană ar fi dispusă să accepte ca flancul estic al NATO să devină o zonă neutră, ceea ce ar satisface pe deplin dorința președintelui Rusiei”.
Într-un al doilea episod de corespondență de la Moscova, Vadim Vasiliu relatează în Libertatea „povestea unei familii de români aruncată, val după val, în Siberia”. Urmașul ei, sexagenar astăzi, spune la un moment dat : „Navalnîi se aștepta la proteste masive după revenirea și arestul său. Oamenii au ieșit. Dar prea puțini. Noi avem o societate de oameni atomizați, oamenii nu au relații construite pe orizontală în Rusia. Putin nu trebuie să facă altceva decât să continue să dividă oamenii. Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”.
Pe subiecte de politică internă, azi domină comentariile despre semne de antisemitism, poziții naționaliste și convingeri legionare atribuibile adesea unor reprezentanți ai Alianței pentru Unirea Românilor. Intervenția unui senator AUR la ședința de aniversare a 15 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană a stârnit râsete : Sorin Lavric a susținut că partidul său este clar pro-european și nici măcar el nu s-a putut stăpâni să nu râdă, scrie presa.
Antisemitismul latent începe să migreze din acele comunități ermetice
Magda Grădinaru, de la spotmedia, a stat de vorbă cu Alina Bârgăoanu, expert în analiza și combaterea dezinformării, care constată că „Antisemitismul latent începe să migreze din acele comunități ermetice, articulate mai degrabă în zone subterane ale mediului online către mainstream”, că „Există un electorat pentru așa ceva, (…) atent identificat, cultivat, «mângâiat pe creștet» pe rețelele sociale”. E vorba „de un proces continuu de degradare a spațiului public românesc, pe care pandemia doar l-a accelerat”.
Tot pe spotmedia, Ioana Ene-Dogioiu, pune problema dacă e bine să se discute toată ziua de AUR, dacă asta nu riscă să propage suplimentar mesajele de tip populist și extermist. Concluzia este că nu : derapajele trebuie scoase la vedere, conținuturile conspiraționiste, manipulatorii trebuie neutralizate explicând mecanismele de distorsionare a faptelor, a realității.
