Situația de la granița ruso-ucraineană rămâne foarte tensionată. S-au semnalat tiruri de artilerie în lungul linie de demarcație din estul Ucrainei, iar Statele Unite au avertizat că Rusia ar putea căuta un pretext pentru a invada.
Marți, pe de altă parte, Duma de stat i-a cerut președintelui Vladimir Putin să recunoască independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
Pe acest fundal, în R. Moldova s-a aflat două zile (marți și miercuri, 15-16 februarie) adjunctul ministrului de externe rus, Andrei Rudenko. Ministerul de externe de la Chișinău a lăsat de înțeles că ar fi fost o vizită de rutină, pentru a pregăti ședința interguvernamentală moldo-rusă. Miercuri însă, spiritele s-au agitat, după ce la Tiraspol, Rudenko a anunțat că Moscova ar vrea să consolideze punctul consular mobil din capitala regiunii separatiste. „O declarație regretabilă” a fost reacția Ministerului de externe de la Chișinău.
Republica Moldova va continua dialogul pragmatic cu Federația Rusă în căutarea unor soluții pentru problemele de pe agenda bilaterală, ce vizează dialogul politic, cooperarea economică, socială și problematica transnistreană- astfel rezumă comunicatele guvernamentale discuțiile viceministrului rus de externe, Andrei Rudenko cu premierul Natalia Gavrilița, cu ministrul de la externe, Nicu Popescu și cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian.
În timp ce dialogurile avute la Chișinău țin de rutina relațiilor diplomatice, consistența acestei vizite rezultă din mesajele pe care le-a transmis la Tiraspol oficialul rus, sugerează analistul politic Anatol Țăranu. În opinia lui, Andrei Rudenko a sfidat relația bilaterală Chișinău-Moscova, vorbind despre consolidarea capacităților așa-numitului punct consular mobil de la Tiraspol.
Această atitudine evazivă a Chișinăului este absolut explicabilă
Anatol Țăranu este de părere că o problemă de actualitate pentru diplomația rusă este reluarea dialogului în formatul 5+2, idee pe care au stăruit anterior reprezentații Tiraspolului: „După cunoscuta inițiativă a liderului separatist Krasnoselski, despre necesitatea de a relua acest dialog în sensul unui progres pe dimensiunea elaborării unui statut special pentru Transnistria vorbește despre un interes sporit al Moscovei pentru această problemă. Ei totuși speră să obțină pe această direcție un statut pentru Transnistria care mai pe urmă ar putea fi aplicat în cazul Ucrainei. Această atitudine evazivă a Chișinăului este absolut explicabilă, astăzi nu există premise obiective pentru reluarea unui dialog consistent în ceea ce privește elaborarea statutului Transnistriei. Și Chișinăul nu dorește să joace partitura care a fost scrisă la Moscova.”
Analistul politic mai crede că autoritățile de la Chișinău nu doresc să joace după regulile Moscovei în procesul de reglementare transnistreană, lucru care explică poziția șovăielnică a acestora în ceea ce privește reluarea negocierilor, notează Anatol Țăranu.
Totuși, așa cum anunță un comunicat guvernamental „a fost relevată pregătirea Chișinăului pentru a participa la lucrările următoarei runde de negocieri în formatul „5+2”.
Pe de altă parte, susține analistul politic Valeriu Ostalep, în trecut ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău nu pot formula explicit o viziune pentru reglementarea transnistreană.
Referindu-se la reacția Chișinăului, de „profundă dezamăgire” în legătură cu mesajele lansate de viceministrul de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, la Tiraspol, Valeriu Ostalep a opinat că guvernanții ,,se împiedică de formalități care în viața reală nu au nicio valoare” iar între timp lucrurile bat pasul pe loc:
„Salut existența a cel puțin un dialog, asta-i mai bine decât tăcere și scuipături reciproce. Noi avem o agendă foarte largă, dar unde-s rezultatele. Știți, se creează impresia că ei, de fiecare dată, fac cunoștință unii cu alții. Cine-i împotriva agendei astea, bilaterale, eu nu văd în dosarele noastre de bază niște progrese palpabile și sincere. Ce facem cu comerțul, ce facem cu problema transnistreană, sunt absolut de acord că trebuie ridicată problema, în primul rând ce e cu Cobasna acolo. Dar din asta așa se face o taină, de parcă asta nu e o discuție sinceră și onestă, dar care să fie clară tuturor- care este agenda Chișinăului în raport cu Federația Rusă. Oare nu Chișinăul trebuie să fie cel mai interesat? Și dacă vedeți, Chișinăul e prins pe picior greșit în sensul dat, pentru că Chișinăul nu are o viziune și ei se tem să se expună.”
Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Oleg Serebrian, care și-a început mandatul în luna ianuarie a acestui an, a spus că pentru relansarea dialogului „trebuie create condiții”. Referindu-se la prioritățile Chișinăului în procesul de negocieri, el a menționat eliminarea barierelor în calea liberei circulații, asigurarea accesului permanent la terenurile agricole din raionul Dubăsari, buna funcționare a școlilor cu predare în limba română și restabilirea potențialului de lucru în punctele de înmatriculare a autovehiculelor din stânga Nistrului.
