Ca țară neutră, cu o relație complexă și nu „mereu senină” cu Moscova, Republica Moldova mizează în continuare pe diplomație, ca singura cale de a-si rezolva problemele de securitate – declara ministrul de externe Nicu Popescu. Iar conflictul transnistrean este una din aceste probleme majore de securitate: noul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian a vizitat ieri platoul Cocieri din vecinătatea Zonei de Securitate, înainte de a avea azi prima întrevedere față-n-față, la Tiraspol, cu negociatorul șef al autorităților separatiste, Vitali Ignatiev. Oleg Serebrian a declarat Europei Libere că a abordat tema podului de la Gura Bâcului și necesitatea implementării integrale a angajamentelor anterior convenite.
Oleg Serebrian: „Întrevederea a fost destul de încărcată, subiecte au fost foarte multe, multe din ele din pachetul „Berlin plus”. Din păcate, în pofida faptului că au fost atât de multe subiecte, dialogul n-a condus nicăieri, adică pentru moment în toate direcțiile avem blocaje. A fost mai curând un schimb de poziții pe marginea mai multor teme care ne preocupă. Din partea noastră au fost ridicate mai cu seamă trei teme, printre care problema libertății circulației pe care personal o consider cea mai importantă.
Am menționat că asta este piatra de temelie a dialogului în momentul de față, întrucât de problema libertății circulației sunt legate o serie de alte subiecte, inclusiv problema accesului la terenurile agricole situate la est de traseul Camenca-Tiraspol, ca și problema podului de la Gura Bâcului și o serie de alte subiecte. Deci, anume asta este tema care ne preocupă pe noi, care preocupă locuitorii din Zona de Securitate, de altminteri de pe ambele maluri ale Nistrului, nu neapărat cei de pe partea dreaptă a Nistrului. Subiectul drepturilor omului, în special cazurile deținuților politici, partenerilor noștri de dialog de la Tiraspol această sintagmă „deținuți politici” le displace, dar noi îi tratăm, îi considerăm ca atare, a fost de asemenea pus în discuție. Mă rog, cei de la Tiraspol s-au eschivat oarecum inabil de la această temă, spunându-ne că acești deținuți sunt vizitați cu regularitate de medicii din zona transnistreană, nu ne-au dat niciun răspuns despre posibilitatea ca starea lor de sănătate să fie verificată de medici din Republica Moldova sau reprezentanți ai unor ONG-uri care au ca subiect de preocupare situația drepturilor omului. Bineînțeles că am adus în discuție problema terenurilor agricole situate la est de traseul Camenca-Tiraspol din raionul Dubăsari. Acest subiect a fost dezbătut pe larg în timpul recentei mele vizite, ieri, pe platoul Cocieri, cu primarul din Molovata Nouă, cu primarul din Cocieri, cu mai mulți producători agricoli. Îi înțelegem foarte bine, le-am dat promisiunea că în calitate de negociator-șef voi face tot posibilul ca să deblochez, să găsesc un răspuns pozitiv la preocupările lor absolut legitime și sper foarte mult că, după 30 iunie, acești oameni vor putea să-și prelucreze pământurile, să-și strângă roada.
Nu am primit răspuns nici la alte întrebări legate de libertatea circulației pe podul de la Gura Bâcului
Vom discuta toate aceste subiecte și vinerea viitoare, pentru că așa am convenit cu negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, ca vineri, 25 februarie, să avem o nouă rundă de negocieri în același format „1+1”, de astă dată la Chișinău, agenda rămâne aceeași. O noutate oarecum neplăcută pentru noi, dar mai ales pentru partenerii noștri europeni a fost dezicerea celor de la Tiraspol de ideea unei linii de troleibuz care ar lega Gura Bâcului, Varnița și orașul Bender, un proiect care se înscria perfect în măsurile de edificare a încrederii promovate de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, de programele europene; erau bani alocați pentru acest proiect de edificare a încrederii. Până la urmă, cei de la Tiraspol ne-au anunțat că vor finanța un astfel de proiect din resurse proprii și s-au dezis de acest gest. Nu am primit răspuns nici la alte întrebări legate de libertatea circulației pe podul de la Gura Bâcului, de fapt, asanarea acestui tronson de drum care leagă Chișinăul și Odesa și buna funcționare a acestui pod. Problema principală este așa-zisul post vamal sau post de grăniceri pe care cei de la Tiraspol l-au instalat ilegal în partea stângă a Nistrului. Totuși, vreau să spun că sunt încrezător că pe unele subiecte ne vom mișca înainte, vom reuși să găsim soluții, sunt încrezător în faptul că cel puțin pe domeniul terenurilor agricole vom găsi o soluție, de asemenea pe ușurarea situației deținuților politici întemnițați în partea stângă a Nistrului, lucru principal pe care îl dorim.”
Europa Liberă: Credeți că apare la orizont șansa convocării unei ședințe în formatul de negocieri „5+2”, pentru că doar în cadrul dialogului „1+1” se pare că e mai greu să obții anumite rezultate?
Oleg Serebrian: „Aveți perfectă dreptate. Formatul „1+1” este concentrat mai mult pe subiecte de ordin tehnic, pe probleme care au o anumită acuitate în acea perioadă. Noi am convenit deja de principiu o agendă de întrevederi și de principiu există ideea convocării unei reuniuni în formatul „5+2” la mijlocul lunii mai sub auspiciile președinției poloneze. Sperăm foarte mult că, către această perioadă, lucrurile se vor mai limpezi, că aceste întrevederi „1+1” vor aduce mai multă claritate și pe marginea subiectelor din cadrul pachetului „Berlin plus”, dar și pe marginea altor subiecte din afara pachetului „Berlin plus” care ne interesează în mod deosebit, inclusiv subiectul școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Deci, dorința noastră este ca acest format „5+2” să aibă un rezultat cât de cât încurajator, deși prin sine convocarea unei reuniuni în formatul „5+2” este deja un lucru îmbucurător. După o pauză de trei ani de zile, se va produce această întâlnire care e un semn pozitiv în sine, așa cum spuneam, pentru că denotă o mișcare din loc a procesului de dialog.”
