În aceste zile au loc demonstraţii pacifiste în numeroase oraşe germane. Carnavalul din Köln, de exemplu, a fost transformat luni într-o demonstraţie contra războiului declanşat de Vladimir Putin.
250.000 de oameni s-au alăturat coloanei de manifestanţi. Cea mai mare demonstraţie a fost cea de duminică, din Berlin, la care au participat 500.000 de oameni. Mulţi dintre ei au venit în capitală din alte localităţi, pentru a-şi exprima public solidaritatea cu populaţia ucraineană agresată. Cei care au luat cuvîntul la mitingul de solidaritate au cerut guvernului rus să oprească atacurile militare şi să respecte integritatea Ucrainei. Guvernului german i s-a cerut să deschidă frontierele pentru refugiaţi. Preşedinta Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania (EKD), Annette Kurschus, a condamnat invadarea şi a cerut să nu se confunde poporul rus cu (citez) „clica conducătoare”. Frank Werneke, liderul sindicatului ver.di, coorganizator al demonstraţiei, a spus c-a sosit momentul ca Germania să participe la reinstaurarea ordinii de pace din Europa. Şi cancelarul Olaf Scholz a condamnat vehement invazia. Într-o declaraţie guvernamentală l-a calificat pe Putin drept un „incitator [aţîţător, instigator] la război”.
Atitudinea germanilor strămutaţi, originari din Rusia, respectiv fosta Uniune Sovietică
Războiul de agresiune a declanşat şi în rîndurile germanilor originari din Rusia, strămutaţi în Germania, un puternic şoc de respingere, de nelinişte, dar şi de ezitare iritantă. (Mulţi membri ai aceastei comunităţi nu şi-au ascuns în trecut simpatiile faţă de Moscova, iar pe de altă parte au susţinut linia xenofobă a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania. Cf. Rusia şi destabilizarea Uniunii Europene prin dezinformare, RFE, 3.2. 2016; Migranţi contra migranţi, RFE, 2.10. 2017; Putinofilie, strămutaţi germani din Rusia şi Alternativa pentru Germania - AfD, RFE, 28. 2. 2018;)
Într-o primă reacţie, Asociaţia Germanilor din Rusia („Landsmannschaft der Deutschen aus Russland“) a postat pe internet o declaraţie în care-şi exprimă consternarea faţă de cele întîmplate. „Rusia a atacat Ucraina, iar acum a izbucnit un război în mijlocul Europei”, se spune în textul care între timp a fost şters fără vreo explicaţie şi care marţi a mai putut fi citită doar în cache-ul de pe Google. Platforma Asociaţiei răspândeşte, în schimb, o informaţie adresată exclusiv etnicilor germani din Ucraina. În acest context, este citat un anunţ al responsabilului guvernamental pentru problemele repatriaţilor şi minorităţilor naţionale, Bernd Fabritius, originar din România. Acesta îi anunţă pe germanii din Ucraina care vin în Germania să se înregistreze la oficiul central din Friedland ca etnici germani şi să evite solicitări de şedere de altă natură, adică statutul de refugiaţi sau persecutaţi politici.
Bisericile şi războiul
La demonstraţia din Berlin au participat şi reprezentanţii diferitelor biserici şi confesiuni. Deşi între manifestanţi s-au aflat şi mulţi etnici ruşi care au condamnat invazia, reprezentanţii Bisericii ruso-ortodoxe din Germania s-au abţinut de a comenta evenimentele. Potrivit unei relatări a radiodifuziunii publice germane (DLF), clericii ruşi au refuzat să se pronunţe public în legătură cu războiul declanşat de Putin.
