Relațiile dintre Germania și Ucraina, de la începerea invaziei rusești, nu a fost dintre cele mai simple, în mare parte pentru că ceea ce cerea Kievul – ajutor militar – era exact ceea ce Berlinul nu putea să ofere. Pentru Germania, exportul de arme într-o țară în război era de neconceput. Exista o barieră legislativă, înrădăcinată însă adânc în trecutul istoric al țării.

Între timp, Berlinul și-a schimbat strategia cu 180 de gade, de la 5.000 de căști de protecție și veste antiglonț, a ajuns să trimită tancuri în Ucraina. Sprijină toate sancțiunile dure impuse Rusiei, a renunțat la controversatul gazoduct Nord Stream 2 și este unul din cei mai vocali avocați ai unui embargo european pe importurile de petrol rusesc – embargo inclus în al șaselea pachet de sancțiuni UE, dar este încă negociat de țările membre.

La nivel diplomatic însă, relațiile sunt încă umbrite de declarațiile de luna trecută ale Kievului, care a spus că președintele german Frank-Walter Steinmeier nu este binevenit în Ucraina. Un afront peste care cancelarul Olaf Scholz încă nu a trecut.

Așa se face că marți, 10 mai, ministra de externe Annalena Baerbock, a devenit oficialul de rang cel mai înalt german care vizitează Ucraina de la începerea războiului provocat de invazia Rusiei pe 24 februarie.

Prima ei oprire a fost la Bucea, orașul de lângă Kiev devenit un simbol al atrocităților comise de arama rusă împotriva civililor, despre care țările occidentale spun că ar echivala cu crime de război.

Moscova continuă să nege acuzațiile pe care le consideră un „fals fără precendet”, menit numai să denigreze armata rusă și să blocheze posibile negocieri de pace.

Făcând turul orașului împreună cu procurorul general al Ucrainei, Baerbock a spus că cei responsabili pentru crimele de la Bucea ar trebui trimiși în fața justiției.

„Asta le datorăm victimelor”, a spus ea. „Și aceste victime puteam fi oricare dintre noi.”

Un ambasador incomod la Berlin

Cancelarul german Olaf Scholz fusese invitat la Kiev, dar a fost reticent să accepte invitația după incidentul cu președintele Steinmeier. Actualul președinte, recent reals pentru al doilea mandat consecutiv, a fost de două ori ministru de externe și șeful cancelariei social-democratului Gerhard Schröder, cunoscut pentru politica sa pro-rusă, dar mai ales pentru relația strânsă cu președintele Vladimir Putin. Tot atâtea motive ca astăzi să nu fie popular în Ucraina.

Afrontul cu Steinmeier a fost amplificat de ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andri Melnik, cunoscut între timp pentru stilul său abraziv și pentru declarații fără pic de iz diplomatic. Melnik l-a certat deschis pe Olaf Scholz într-o postare pe Twitter, afirmând că acesta s-ar comporta ca un copil „supărat pe tot satul”. S-ar putea ca Scholz să meargă totuși la Kiev, după ce a fost invitat oficial, alături de Frank-Walter Steimeier de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Berlin, interdicțiile și poliția

9 mai i-a oferit ambasadorului ucrainean Andri Melnik din nou ocazia de a „învolbura” un pic apele relațiilor germano-ucrainene, după ce a criticat autoritățile din Berlin pentru interdicția pusă pe însemnele care puteau fi purtate la manifestațiile de 8 și 9 mai.

„Este o palmă dată Ucrainei”, a scris Melnik, pentru că această interdicție se referea în primul rând la drapeluri naționale. Inclusiv steagul Ucrainei, pe lîngă cel al Federației Ruse sau al fostei URSS.

Critici au venit și de la Kiev. Berlinul „a făcut o greșeală”, a declarat și ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. „Este greșit să tratăm steagurile ucrainene la fel ca pe simbolurile rusești”.

Criticile au venit și din partea politicienilor germani. Vicepreședintele Bundestag-ului, Katrin Göring-Eckardt, a declarat pentru RTL/NTV: „Aș fi luat alte măsuri, pentru că aceste interdicții hrănesc propaganda lui Putin în cele din urmă”.

Ca să evite o escaladarea a tensiunilor între manifestanții pro-ucraineni și cei pro-ruși, la Berlin au fost interzisă nu numai arborarea drapelurilor naționale, dar și purtarea de uniforme militare (fie și numai un chipiu), sau arborarea însemnelor care între timp au devenit simboluri are invaziei rusești în Ucraina, cum e litera „Z”.

Șefa poliției de la Berlin Barbara Slowik a apărat decizia de a interzice o serie de însemne. „Am vrut să asigurăm comemorări demne, să evităm disputele între participanți, inclusiv cele verbale”, a spus Slowik.

În total, 1.700 de polițiști au însoțit diversele manifestații de duminică, 9 mai.

Depuneri oficiale de flori, cu steaguri naționale

Berlinul este locul unde Germania nazistă a capitulat acum 77 de ani. Pe 8 mai pentru aliații occidentali, dar pe 9 mai pentru Uniunea Sovietică, din cauza fusului orar diferit. Tradițional, de 9 mai au loc depuneri de flori la memorialul soldatului sovietic din Parcul Treptow (în estul Berlinlui) și la memorialul din Parcul Zoologic (vestul Berlinului).

Pe fundalul invaziei rusești din Ucraina, această ceremonie, la fel ca multe alte evenimente organizate în tot orașul, a devenit centrul confruntărilor între pro-ucraineni și pro-ruși, sau, cum remarcă și presa local, pro-putiniști.

Delegația Ucrainei a fost condusă de ambasadorul Melnik, dar la locul depunerii de flori erau deja grupurile adverse, așa că ceremonia s-a desfășurt pe fundal de cântece patriotice sovietice, fluierături la adresa ambasadorului și strigăte de „Naziștilor!”.

Alte depuneri de flori au avut loc pe un fundal sonor similar, numai că de data aceasta „Naziștilor!” s-a tranformat în „Ocupanților, afară!”, lozinci adresate delegației ruse.

Au depus coroane de flori ambasadele din Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan. Au fost prezenți și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

Pe parcurul ceremoniilor oficiale, delegațiile au avut voie să arboreze steagurile naționale. De fiecare dată au fost date jos, la încheiere.

Au fost multe cazuri de încălcare a interdicțiilor impuse de poliție: în unele cazuri, steagurile arborate au fost confiscate de la demonstranți, în alte cazuri nu. O doamnă și-a văzut buchetul de flori confiscat, pentru că pe celofan era lipita litera Z. Dar alții s-au pozat fără nici o problemă la memorialul soldaților sovietici în uniforme militare, cu chipiuri sau purtând T-shirturi pe care era scris CCCP/URSS.

Poliția a intervenit aleatoriu, comenta presa germană de luni, dar toți recunosc că a reușit să mențină manifestațiile sub control. Iar greșelile comise, excesele sau din contra, pasivitatea, au fost puse mai degrabă pe seama ...lacunelor de istorie. Polițiștii erau de multe ori confruntați cu însemne (cum ar fi și panglica Sfântului Gheorghe, și ea interzisă în principiu) pe care nu le cunoșteau și cu siguranță nu le descifrau.

Rockeri pro-Putin pe motociclete fără revizie tehnică

Poliția era însă avertizată că pe 9 mai ar putea veni și un grup masiv de rockeri din așa-numitul grup de motocicliști pro-Putin „Lupii cenușii”.

Ei au ajuns la memorial, dar mai puțini de 20, pentru că mulți nu au putut intra în oraș. Fuseseră opriți de poliția germană pentru că le lipsea tăblița care atestă că au făcut revizia tehnică a motocicletelor.