Franța a înaintat o propunere informală despre Comunitatea politică Europeană (CPE), propusă recent de președintele Emmanuel Macron și discutată de acesta mai în amănunte, în luna mai, cu președinta Maia Sandu, în cursul vizitei acesteia la Paris. Iar potrivit Politico, documentul (în limbajul birocratic european un așa-zis „non-document”) este discutat miercuri dimineaţă de ambasadorii UE.
Este prima dată că „planul Macron” ia forma unui document, chiar dacă informal, și asta cu numai câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să se facă o recomandare privind cererile Ucrainei, R. Moldova și Georgiei de a primi statutul de țări candidate la aderare, primul pas formal din partea Uniunii Europene după ce celei trei țări, pe fundalul invaziei ruse din Ucraina, au depus cererile formale de aderare la UE. Săptămâna viitoare, este rândul șefilor de state și guverne din UE să se pronunțe, este prerogativa lor de a acorda sau nu, sau de a acorda condiționat statutul de țară candidată.
Documentul informal pus acum în circulație de Franța și văzut de Politico, argumentează că, deși Ucraina are „aspirații legitime” de a adera în cele din urmă la UE, procesul de aderare va fi lung și, prin urmare, nu va ajuta pe termen scurt.
În plus, documentul informal argumentează că extinderea nu răspunde nevoilor acute ale Ucrainei, pentru că este un proces mult prea îndelungat, care cere reforme profunde, nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”. Și nici nu oferă cadrul necesar pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european.”
Franța nu respinge direct ideea de a acorda Ucrainei (și prin extensie R. Moldova și Georgiei) statutul de țară candidată, dar argumentează că noua comunitate politică europeană ar putea fi o structură „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” Europei.
„Comunitatea Politică Europeană”, se mai arată în propunerea informală a Franței, circulată acum printre ambasadorii UE, „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.
În documentul informal se precizează că noua Comunitate Politică Europeană (EPC) „nu va înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.
Momentul ales de Paris pentru a pune în circulație acest document informal nu este întâmplător, remarcă Politico, și chiar dacă nu este decât un „balon de încercare”, fără șanse de a se materializa în ceva concret, reflectă diviziunile serioase din Uniunea Europeană când vine vorba de candidatura Ucrainei, Moldovei și Georgiei, totul în contextul războiului provocat de invazia Rusiei.
