Liderii din UE au decis la Bruxelles să acorde statut de candidate la aderare Ucrainei și Moldovei. După obținerea statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, Republica Moldova poate beneficia de mai multe avantaje, precum: o perspectivă exactă de aderare la Uniunea Europeană, justiție corectă, acces la o piață extinsă pentru producătorii moldoveni, dezvoltare durabilă, independență economică și energetică, atractivitate pentru investitori străini, asistență și sprijin pentru realizarea reformelor în domeniile-cheie, acces direct la programe europene.
Comisia Europeană a enunţat mai multe recomandări pentru procesul de reforme din Republica Moldova. Acestea ţin de lupta cu corupţia şi reforma justiţiei, combaterea crimei organizate, reforma administraţiei publice.
Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a declarat Europei Libere că oferirea acestui statut de stat candidat e un moment decisiv pentru viitorul țării: „Este o veste foarte bună, excepțională, care insuflă o anumită încredere că lucrurile revin pe făgașul normalității. Pentru autoritățile locale, pentru comunitățile locale, în general, aceasta înseamnă cea mai mare posibilitate de a dezvolta localitățile noastre, proiecte, finanțări ș.a.m.d. Până în prezent, Republica Moldova era parcă în mijlocul diferitelor lumi, nici în stânga, nici în dreapta, cum se spune și drept consecință și atitudinea față de Republica Moldova a fost de așa natură că eram ținuți cam departe de „masa bogaților” și, în acest sens, cu siguranță acesta este un pas hotărâtor într-o direcție, spre un spațiu prosper, spre un spațiu unde toți recunosc că oamenii trăiesc altfel, mai bine, au condiții mai bune de viață, sunt mai bine plătiți, au garanții, e democrație etc. Și iată, obținând acest statut, noi intrăm în alt nivel de relații cu Uniunea Europeană, respectiv vor urma finanțări destul de serioase comparativ cu perioada care a fost mai înainte și, respectiv, posibilități pentru administrațiile publice locale de a schimba lucrurile în teritoriu, inclusiv de a construi drumuri, sisteme de apă, canalizare, iluminat stradal, servicii mai bune, poate să atragă investitori. Apropo, acest statut de țară candidat înseamnă și o anumită încredere în acest spațiu, am în vedere teritoriul Republicii Moldova și un semnal bun și pentru investitori, deoarece acest spațiu intră într-o anumită protecție a acestui mare spațiu al Uniunii Europene și, respectiv, posibil să stimuleze și venirea investițiilor, și crearea locurilor de muncă.”
Viorel Furdui crede că reforma administraţiei publice este cea mai importantă: „Noi credem că asta este una din reformele fundamentale. Eu chiar aș pune-o pe primul loc, pentru că niciun succes în lupta cu corupția, în creșterea economică, în alte domenii problematice ale Republicii Moldova nu va putea avea succes dacă n-o să avem o administrație publică centrală și locală care să corespundă tuturor acestor cerințe, o administrație publică reformată, înzestrată cu capacități, cu oameni profesioniști și bine asigurați din punct de vedere social și din punctul de vedere al creșterii pe scara profesională, dar și cu garanții a tot ce înseamnă salarizare. Acestea sunt niște elemente foarte importante în tot ce înseamnă inclusiv lupta cu corupția...În primul rând, noi ne bucurăm foarte mult că reforma administrației publice este una din condiții și faptul că ea se menționează în general. Reforma administrației publice are două componente: a administrației centrale și a celei locale. Din păcate, în Republica Moldova până în prezent nu s-a înțeles acest lucru, că dacă noi vrem să avem într-adevăr o administrație publică modernă și capabilă să facă față tuturor cerințelor este nevoie de abordat ambele elemente. În cazul dat, cu siguranță ea începe de la înțelegerea acestui lucru din partea guvernanților și sigur că de la o viziune foarte clară privind rolul atât al administrației centrale, cât și al celei locale.”
Trebuie să începem cu elementele absolut prioritare și de consens general
Europa Liberă: Dar această reformă a administrației publice depinde de reforma administrativ-teritorială?
Viorel Furdui: „Nu, reforma administrativ-teritorială, din păcate, este o sperietoare care poate să blocheze și reforma administrației centrale, dar și a celei locale. Noi credem că reforma administrației publice este foarte corect menționată în condiționalitățile acestea pentru Republica Moldova. Ați întrebat cu ce trebuie să începem. Trebuie să începem cu elementele absolut prioritare și de consens general, care nu ne împiedică să ne mișcăm înainte. Asta este una din probleme, că foarte multă lume, focusându-se pe niște elemente care nu sunt înțelese până la capăt și sunt contradictorii înțelese în diferite cercuri, aceasta a făcut de fapt ca, pe de o parte, guvernanților să le fie frică de această reformă în general, pe de altă parte, ca să blocăm în general tot procesul de reformă. Eu aș spune altfel, atunci când se vorbește despre niște elemente ale unei reforme cum este cea a administrației publice locale se pune accentul pe aspectul strict teritorial care nimeni nu neagă că trebuie abordat, numai că trebuie abordat cu mare atenție. În cazul dat să nu se întâmple, cum se spune, să aruncăm odată cu apa și copilul din scăldătoare.”
Fostul preşedinte moldovean Igor Dodon califică decizia privind acordarea statutului de candidat la UE pentru Republica Moldova drept o acţiune de PR. El a întrebat de ce nu se fac publice condiţiile pentru obţinerea acestui statut, sugerând ca ştie că vor să lichideze raioanele şi asta este inclus ca precondiţie pentru acest statut de candidat. Europa Liberă i-a cerut opinia lui Viorel Furdui despre aceste declaraţii ale fostului șef de stat Igor Dodon. Viorel Furdui: „Se vorbește despre reforma administrației publice. Dar, expres nimeni nu prevede aceasta ca și o condiționalitate, însă, din câte se cunoaște foarte bine, tot ce înseamnă reforma administrației publice, și mai ales a administrației publice locale, este o chestiune de competență internă. De obicei, partenerii externi nu se implică în aceste chestiuni și acest domeniu este lăsat la discreția autorităților și societății moldave și, respectiv, decizia trebuie să ne aparțină. Iată când vorbim despre reforma administrativ-teritorială, anume în privința acestui element, practic a revederii statutului raioanelor, haideți să-i spunem așa, mai diplomatic într-un anumit sens, dar în privința aceasta practic 99% există consens că aceste structuri sunt depășite și trebuie dizolvate. Iată și propunerea noastră când vorbim despre aspectul teritorial – să ne focusăm pe acest deziderat sau să pornim de la această constatare, că practic în mediul politic, social al administrației publice locale, chiar și la nivelul raioanelor, mai mulți reprezentanți ai raioanelor recunosc că aceste structuri sunt depășite de timp și sunt un element parazitar.”
Trebuie să spunem că elementul teritorial nu este unicul, poate că nici nu-i cel mai important
Europa Liberă: Asta o spun și mulți consilieri, asta o spun inclusiv președinți de raioane, dar asta o spun și foarte mulți primari care rămân la ideea că aceste consilii raionale astăzi nu fac altceva decât doar să repartizeze banii, inclusiv pe simpatii politice.
Viorel Furdui: „Corect! Aveți absolută dreptate, pentru că sunt niște structuri deja depășite de timp, care nu aduc nicio plusvaloare, deseori chiar sunt o barieră în dezvoltarea administrației publice locale. Iată de ce când vorbim despre reforma administrației publice în general și aceea a administrației locale să ne focusăm sub aspect teritorial pe elementul acesta, să-i găsim locul, fie să fie reorganizate aceste raioane și să fie create niște entități mai mari, fie, cum propune Congresul Autorităților Locale, să fie municipalizată Republica Moldova, în baza orașelor, centrelor raionale să fie create acele municipii care să preia unele funcții, dar, în același timp, să schimbe situația spre bine în teritorii. Dar noi trebuie să spunem că elementul teritorial nu este unicul, poate că nici nu-i cel mai important, dar iată ceea ce vorbim despre raioane e tot o reformă teritorială, pentru că la noi confuzia și bariera principală care se creează atunci când se vorbește despre această reformă în cârcă aici se pun și satele, și comunele, și primăriile, iar în privința primăriilor și comunelor cu resurse mici, ceea ce s-a demonstrat în ultimul timp, oricum în mare parte a lor, sigur că cu mici excepții, ele au demonstrat eficiență până în prezent. Anume din acest motiv noi spunem că sunt elemente pe care există consens general, costurile politice sunt reduse pe acest consens general. De ce există riscul acesta mare că se vor pune în cârcă alte probleme în privința cărora nu există consens? Iată atunci pot să apară aceste costuri politice, dar guvernanții noștri trebuie să înțeleagă că dacă noi acum nu folosim oportunitatea aceasta de a face un pas, cel puțin un pas înainte (iată ce simbolic sună!) pe calea reformei administrației publice centrale și locale, inclusiv sub aspectul raioanelor, atunci într-adevăr pierdem din elanul nostru de reforme și pierdem din capacitatea ulterioară a autorităților locale de a avansa.”
Președinta Maia Sandu, a anunțat în primăvară lansarea Programului național de dezvoltare locală „Satul European”, prin care ar urma să fie sprijinite proiectele de infrastructură pentru localități. Astfel, primăriile au fost îndemnate să depună propuneri de proiecte pentru construcția sau modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, pentru renovarea grădinițelor, școlilor, caselor de cultură și a altor obiecte de infrastructură locală. 717 proiecte din cele 724 de proiecte depuse au fost admise în cadrul Programului „Satul european”. Valoarea totală a proiectelor se cifrează la 2,8 mlrd. de lei, în timp ce bugetul programului alcătuiește 670 mil. de lei.
Viorel Furdui: „Satul European” ne demonstrează două lucruri foarte importante și, în același timp, ne arată o provocare enormă pentru guvernarea actuală. În primul rând ce demonstrează? Faptul că la acest fond au aplicat undeva 730 de proiecte asta-i dovadă, nu discuțiile acestea sterile, care ziceau că autoritățile locale n-au capacitate, auzeam permanent că n-au capacitate. 730 de proiecte într-o lună, înțelegeți? Proiecte serioase pe apă, canalizare, eficiență energetică, reparații de clădiri, case de cultură și proiect tehnic, asta înseamnă expertiză ș.a.m.d., o complexitate enormă și autoritățile locale au demonstrat că au capacitate, au posibilitatea, acum provocarea-i pentru guvern. Încercați acum să nu le dați lor aceste proiecte... Guvernul trebuie să demonstreze capacitate și să ofere acoperire și noi am atenționat inclusiv reprezentanții guvernului că acum au o sarcină destul de dificilă de a acorda fonduri suficiente și poate că în contextul acesta este foarte binevenită această noutate cu acordarea statutului de țară candidat, pentru că noi sperăm foarte mult că guvernul va întreprinde măsuri urgente ca să completeze acest fond în așa fel ca toate proiectele din fondul „Satului European” să fie finanțate, în caz contrar există mari riscuri de dezamăgire. Acum sarcina e să completeze acest fond și să asigure toate primăriile măcar cu câte un proiect, pentru că toată lumea după pandemie e în așteptare de proiecte și să facă ceva pentru comunitățile locale. Noi chiar suntem într-o anumită măsură în întârziere și iată o monedă cu două fețe: pe de o parte, s-a demonstrat încă o dată că autoritățile locale au capacitate, pe de altă parte, acum răspunsul trebuie să fie al guvernului, să asigure fondurile necesare.”
Europa Liberă: Congresul Autorităților Locale împreună cu administrațiile publice locale străduie mult asupra îmbunătățirii normei legale, foarte mulți primari se plâng că mai activează în baza actelor care datează cu anul 1994-99. De ce atât de greu se urnește carul din loc când e vorba de îmbunătățirea legislației?
31 de ani de la independență au trecut, dar foarte multe instituții, organizații încă lucrează pe legi încă din trecutul sovietic
Viorel Furdui: „Foarte bună întrebare. Mai mult ca atât, consecințele unei astfel de situații când avem o confuzie totală și o grămadă de contradicții între diferite legi, că foarte multe organe de control vin și se aruncă asupra primarilor, autorităților locale care, știm foarte bine, nu sunt suficient asigurați cu servicii juridice, cu diferite categorii de specialiștii cum ar fi arhitecți, ingineri cadastrali, la noi majoritatea nici nu au sau cei care dețin această funcție nu sunt specialiști în domeniu etc. E o problemă foarte mare, dar ea vine din capacitățile reduse ale administrației centrale atunci când se adoptă o politică, o lege să fie luate în complex, să se vadă problema mai general, nu numai din perspectiva îngustă a unor sectoare sau a anumitor ministere, dar să se țină cont și de legislația din domeniul administrației locale care iarăși în comparație cu altă legislație a evoluat, au fost adoptate legi noi, dar ele n-au fost corelate cu cadrul legal din educație, din protecția socială și noi foarte bine lucrul acesta l-am văzut acum pe timp de criză. Pentru unii miniștri și din administrația centrală, administrația locală de nivelul întâi nici nu există, pentru dânșii există numai nivelul doi, administrația raională. Și asta vorbește despre multe lucruri. Aici ne vin, iată, aceste probleme cu Curtea de Conturi, cu Inspecția Financiară, Poliția Economică, Fiscul, ei interpretează, foarte multe organe de stat, noi zicem că 31 de ani de la independență au trecut, dar de fapt la noi foarte multe instituții, organizații încă lucrează pe legi care ca mentalitate sunt încă din trecutul sovietic, unde privesc administrația locală ca pe un element de cel mai jos nivel în tot sistemul, ceea ce e absolut contrar Constituției noastre, contrar legislației în domeniul administrației publice locale ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dvs. deseori ați spus despre întârzierea dialogului dintre puterea locală și cea centrală.
Viorel Furdui: „Desigur, noi nu putem compara situația care există astăzi cu cea de un an și jumătate în urmă.”
Europa Liberă: S-a schimbat situația?
Viorel Furdui: „Situația s-a schimbat, trebuie să recunoaștem, s-a schimbat spre bine, există o deschidere din mai multe părți. Noi, de exemplu, ca Congres al Autorităților Locale, chiar am avut o relație foarte intensă începând de la președinție, iată acum discutăm și cu guvernul, dar sunt probleme.”
Europa Liberă: Probleme de ce gen? Unde sunt piedicile?
Viorel Furdui: „Problemele sunt în unii miniștri, care așa și până în prezent n-au înțeles ce înseamnă un dialog instituționalizat sau încurcă dialogul instituționalizat, comunicarea, problemele acestea chiar pe legislație, pe confuzie, o grămadă de lucruri care trebuie să fie făcute sau încurcă cu transparența pur și simplu. Mulți dintre ei consideră că transparența e aceeași ca și dialogul, dar aceasta nu-i adevărat, pentru că foarte multe chestiuni trebuie discutate sistemic, permanent. Mai multe structuri care erau pentru acest dialog încă n-au funcționat de 5 ani, de exemplu, comisia paritară, între miniștri și reprezentanții administrației locale în care se discută niște probleme. Unele ministere, dar chiar majoritatea pe durata a 8-9 luni niciodată nu s-au întâlnit cu administrația locală. Eu înțeleg că guvernul și prim-ministrul, și-s bune ședințele acestea în teritoriu, mai afli niște lucruri, mai reacționezi și chiar vedem progres pe domeniul acesta, dar în general avem de lucru asupra așa-numitului dialog instituționalizat, ca să ne așezăm împreună, să discutăm problemele și să ajungem la niște soluții nu formale, dar care într-adevăr să soluționeze problemele. Și avem astfel de teme de discuție.”
Avem nevoie de un minister care să coordoneze toate procesele acestea, reforma care este foarte complexă a administrației publice
Europa Liberă: Sunt voci care spun că ar fi bine să existe un minister al dezvoltării regionale. Aveți nevoie de un minister de ramură?
Viorel Furdui: „Noi nu avem nevoie de un minister, administrația locală nu poate avea un minister, pentru că noi beneficiem de autonomie, ministerul înseamnă un controlor, un șef. Noi am avut această experiență, dar, din păcate, acest minister a fost transformat într-o bâtă asupra celor incomozi. Dar noi de ce avem nevoie? Iată asta tot e o problemă mare, că lipsește o coordonare a domeniului acesta de reformă a administrației publice și dezvoltării locale. Iată aici, da, după experiență României, Croației și a altor țări, noi avem nevoie de un minister care să coordoneze toate procesele acestea, reforma care este foarte complexă a administrației publice. Apropo, în contextul acordării acestui statut de țară candidat și punerii unor condiții, posibil că o să trebuiască de ridicat din nou această întrebare, fiindcă se simte o lipsă de coordonare. Ați întrebat despre consultare, consultarea asta poartă un caracter mai mult haotic. Doar în ultima perioadă, odată cu numirea noului secretar general al guvernului, se observă că lucrurile parcă-parcă intră în normalitate și probabil în perioada următoare va fi repusă în activitate comisia paritară, vor fi create niște grupuri de lucru, dar, în opinia noastră, asta nu este suficient. Noi avem foarte mari restanțe, nu este normal că timp de 8-9 luni un minister de bază, cum este Ministerul Finanțelor, niciodată nu s-a întâlnit, deși noi avem o listă întreagă, vine politica fiscală, sunt lucruri care țin de salarizare, de taxe, impozite locale, rectificări la buget și multe, multe alte lucruri, care pur și simplu trebuie discutate în interior. Acolo să sară scântei, acolo să se producă toate aceste frământări, schimburi de opinii, poate chiar pe o tonalitate mai ridicată, dar în afară noi să ieșim cu niște soluții, dar nu așa că, sincer să vă spun, e absolut de neînțeles ce se întâmplă cu unele ministere că se tem să discute, să deschidă ușile, pentru că nimeni nu cere soluții imediate, dar s-au adunat multe probleme care trebuie discutate.”
