NATO a deschis în mod oficial procesul aderării Suediei și Finlandei la Alianța militară occidentală. Teoretic, aderarea celor două țări este de acum o simplă chestiune de timp, fiind nevoie doar de aprobarea formală a parlamentelor celor 30 de țări membre. Protocolul a fost deja semnat la Bruxelles de ambasadorii celor 30 de țări din NATO.
Asta, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a ridicat obiecțiile și amenințarea de a opune un veto, odată ce Suedia și Finlanda s-au angajat să examineze cererile Turciei ca anumiți activiști kurzi care au primit azilul în cele două țări nordice să fie extrădați.
Primirea celor două țări nordice fusese deja decisă de șefii de stat și de guvern ai celor 30 de țări membre la summit-ul de la Madrid din 28-30 iunie. Formula oficială este că cele două țări au fost invitate să se alăture Alianței și ca au acum statutul de „invitați" (invitees).
În conferința sa de presă ținută în comun cu miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei, Pekka Haavisto (ecologist) și Ann Linde (socialistă), secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg a repetat că este o „zi istorică”, dar a subliniat mai ales contribuția practică, militară și strategică, a celor două țări. „NATO va fi mai puternică, iar securitatea Europei va fi acum sporită."
Stoltenberg a condamnat „invadarea brutală a Ucrainei” de către Rusia, care a „zdruncinat pacea în Europa”. Suedia și Finlanda au tot dreptul să se alăture NATO, a spus Stoltenberg, sau oricărei alte organizații doresc.
Deocamdată, granița Rusiei cu NATO se va dubla, după aderarea Suediei și Finlandei, prin adăugarea celor 1.340 de km de frontieră dintre Finlanda și Rusia.
La rândul lor, Suedia și Finlanda și-au ridicat embargoul pe exporturile de arme către Turcia.
Este greu de imaginat acum că de la Elțîn și de la crearea defunctului «Consiliu Rusia-NATO» și până după ocuparea și anexarea Crimeei, în 2014, Rusia a avut o misiune permanentă, ca o ambasadă, la sediul Alianței din Bruxelles.
Turcia și chestiunea „teroriștilor” kurzi
Nu este încă limpede ce promisiuni nescrise a putut primi Erdogan din partea guvernelor Suediei și Finlandei pentru a-și ridica obiecțiile, însă guvernul suedez este acuzat la el acasă că i-ar fi trădat pe kurzi și că se înclină în fața Turciei lui Erdogan.
La Stockholm, în Parlament, cele mai virulente reacții au venit din partea Partidului Verzilor și a Partidului Stângii, aliați ai guvernului social-democrat și opuși candidaturii Suediei la NATO. Înainte ca cererea de aderare la NATO a Suediei să fie oficializată, pe 18 mai, cele două formațiuni au avertizat în special asupra riscurilor unei înțelegeri cu Turcia.
Astăzi, ei își văd temerile confirmate, mai ales după ce Ankara afirmă că guvernul s-a angajat să coopereze cu regimul lui Erdogan în vederea extrădării a 73 de militanți kurzi refugiați în Suedia și ceruți de Ankara, care îi consideră „teroriști”.
