Datorită amenințării reprezentate de Rusia lui Putin, Marea Baltică a devenit un «lac al NATO», din care navele rusești nu vor mai putea ieși decât cu acordul celorlalte state riverane.
Într-adevăr, odată cu intrarea Suediei și Finlandei în mod efectiv în NATO, întregul litoral al mării Baltice va fi controlat de alianța militară occidentală, cu excepția micilor porțiuni ale Rusiei de lângă Sankt Petersburg și din enclava Kaliningrad. Punctul vital va fi îngusta trecere maritimă dintre Danemarca și Suedia, foarte ușor de blocat.
Situația aduce cu cea din Marea Neagră, unde Turcia, țară membră în NATO, controlează strâmtoarea Bosforului. În cazul Mării Baltice, problema s-a pus altfel câtă vreme Suedia și Finlanda aveau un statut de neutralitate. Rusia a folosit în mod repetat Golful Finlandei, unde se află Sankt Petersburg, pentru exerciții navale, încă de când a invadat Ucraina, inclusiv ca răspuns la cererea Suediei și Finlandei de aderare la NATO. Invazia Rusiei în Ucraina a determinat însă Suedia și Finlanda să se alăture alianței militare occidentale, iar majoritatea actualilor membri NATO au ratificat cererea de aderare a celor două. Cele două țări poartă în prezent discuții cu Turcia, singura țară NATO care a formulat obiecții.
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat deja că țara sa va considera Marea Baltică o „mare NATO”, situație care ar putea descuraja Rusia. Asta ar permite țărilor din regiune să acționeze mai rapid și să utilizeze mai bine echipamentele militare, a spus el. Pevkur a mai spus că speră că națiunile Mării Baltice își vor unifica apărarea de coastă. Estonia ar dori să încheie, de exemplu, un acord cu Finlanda care să permită rachetelor lor cu rază lungă de acțiune să poată atinge întregul Golf al Finlandei.
La strâmtoare: navigația în Marea neagră și Convenția de la Montreux
Navigația în Marea Neagră e reglementată de Convenția de la Montreux, un tratat din 1936 privind trecerea navelor militare prin Bosfor și Dardanele, care stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor care leagă Mediterana de Marea Neagră. Conform convenţiei, navelor țărilor neriverane li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război, însă trebuie să-i anunțe pe turci cu cel puțin 15 zile înainte.
Odată intrate în Marea Neagră, navele țărilor neriverane, fie civile fie de război, nu pot rămâne acolo mai mult de 21 de zile. Asta înseamnă că țările NATO, atunci când vor să facă manevre de durată mai lungă, trebuie să ruleze navele și să le înlocuiască o dată la fiecare trei săptămâni.
Dar Convenția de la Montreux limitează și activitatea statelor riverane. Ucraina informase încă din 2019 Turcia că Rusia încalcă sistematic Convenţia de la Montreux, după ce a remarcat o intensificare a frecvenţei trecerilor submarinelor ruseşti prin strâmtoarea Bosfor.
Conform aceleiași convenții, statele riverane Mării Negre îşi pot trimite submarinele dincolo de Marea Neagră numai pentru lucrări de întreţinere. Submarinele rusești depistate se îndreptau, cel mai probabil, spre Siria, însă frecvența lor pare o încălcare limpede a Convenției de la Montreux.