Linkuri accesibilitate

Nikita Hrușciov, John Kennedy și „criza rachetelor” din 1962 (I)


În primăvara-vara anului 1962 s-au întețit vizitele unor delegații cubaneze la Moscova. Cuba lui Fidel Castro avea nevoie de toate: de la investiții în agricultură până la instruirea armatei și livrarea de arme și echipamente militare sovietice.

Pe străzile Havanei refrenul „Fidel – Hrușciov, suntem împreună!” era scandat cu mare entuziasm. Hrușciov a crezut că era un moment potrivit pentru a amplasa trupe și rachete cu focoase nucleare chiar în coasta Americii.

3 Iulie 1962. N. Hrusciov primește la Kremlin vizita delegației militare cubaneze, in frunte cu Raul Castro, ministrul forțelor revoluționare al Republicii Cuba.
3 Iulie 1962. N. Hrusciov primește la Kremlin vizita delegației militare cubaneze, in frunte cu Raul Castro, ministrul forțelor revoluționare al Republicii Cuba.

Sub comanda mareșalului Bagramean, a fost lansată operațiunea strict secretă „Anadîr”. Într-un ritm alert, peste Atlantic în halele supraîncărcate ale unor nave comerciale sub pavilion sovietic erau transportate arme, muniții, tehnică militară, tancuri, avioane, rachete și zeci de mii de soldați și ofițeri. Nave militare și submarine cu rachete balistice au fost trimise spre Cuba.

O rachetă balistică sovietică, SS-4, cu rază de acțiune medie și capabilă să transporte focoase nucleare, a fost expusă, după dezactivare, la fortăreața Cabana din capitala cubaneză, Havana, pe 15 octombrie 2012.
O rachetă balistică sovietică, SS-4, cu rază de acțiune medie și capabilă să transporte focoase nucleare, a fost expusă, după dezactivare, la fortăreața Cabana din capitala cubaneză, Havana, pe 15 octombrie 2012.

Prezența sovietică pe insulă ar fi fost detectată întâmplător după ce pe o fotografie de la bordul unui avion american se putea vedea un meci de fotbal, în condițiile în care, după cum se știa, cubanezii aveau alte preferințe sportive. Apoi, au apărut și imagini cu rachetele de producție sovietică R-12 și R-14 cu rază medie de acțiune.

Luat prin surprindere, președintele Kennedy a cerut imediat aprobarea Congresului pentru chemarea sub arme a unui contingent de 150 de mii de rezerviști. Congresul a dat președintelui mandatul să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea securității naționale.

Președintele Statelor Unite, John F. Kennedy, semnând la Casa Albă, pe 3 Octombrie 1962, interdicția de a fi aduse în Cuba arme ofensive, în timpul „crizei rachetelor”.
Președintele Statelor Unite, John F. Kennedy, semnând la Casa Albă, pe 3 Octombrie 1962, interdicția de a fi aduse în Cuba arme ofensive, în timpul „crizei rachetelor”.

Kennedy a dispus instituirea unei „carantine” de 500 de mile în jurul Cubei. Toate navele care se îndreptau spre Cuba urmau să fie inspectate, pentru a nu admite transporturi de arme cu caracter ofensiv. Întâlnirea lui Kennedy cu ministrul sovietic de externe, A. A. Gromîko, la Casa Albă n-a dat nici un rezultat. La orice lovitură cu arma nucleară, Statele Unite erau decise să dea un răspuns distrugător.

Măsurile luate la Washington au stârnit furia lui Hrușciov. El a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Lumea întreagă urmărea cu sufletul la gură evoluțiile din Caraibe.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG