Linkuri accesibilitate

Noi atacuri rusești cu rachete la Kiev și în alte regiuni ale Ucrainei


Imagine de arhivă.
Imagine de arhivă.

Autoritățile ucrainene au anunțat că luni dimineață Rusia a lansat un nou val de rachete la Kiev și în mai multe regiuni din Ucraine, martori de pe teren relatând despre nori de fum deasupra capitalei ucrainene.

Rachete rusești de tip Grad au lovit un bloc de locuințe și un liceu, ucigând o femeie de 31 de ani, în orașul Marhaneț, din sudul Ucrainei, a scris pe Telegram șeful administrației regionale Valentin Reznicenko. Orașul Vinița din centrul Ucrainei a fost și el atacat cu rachete, iar la Harkov două rachete au lovit o „importantă instalație de infrastructură”, potrivit primarului din acest oraș. Au fost semnalate atacuri cu rachetă și în regiunile Poltava și Kirovohrad.

Primarul orașului Kiev Vitali Kliciko a spus că unele zone ale capitalei Ucrainei au rămas fără electricitate în urma atacurilor rusești cu rachete de pe 31 octombrie dimineață, iar alarma aeriană a fost declanșată pe întregul teritoriu ucrainean.

Tot la 31 octombrie și tot pe Telegram, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak a scris că „ratații ruși continuă războiul contra instalațiilor civile.”

Între timp, ministerul de Interne de la Chșinău anunță că o rachetă rusească doborâtă de apărarea antiaeriană ucreaineană a căzut luni dimineață pe teritoriul R.Moldova, într-o localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina.

Rusia și-a întețit atacurile cu rachete în ultimele săptămâni după ce a acuzat Kievul pentru explozia care a produs pagube la podul strategic Kerci, ce leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, și care joacă acum un rol important în aprovizionarea trupelor rusești trimise de Kremlin să invadeze Ucraina.

Rusia a reluat blocada porturilor ucrainene

Moscova a oprit it aprovizionarea cu grâne și reaprinzând temerile că prețurile la alimente vor ieși de sub control.

Statele Unite au criticat acțiunile Rusiei, spunând că transformă hrana într-o armă, pentru a obține o pârghie în invazia sa în Ucraina, care nu decurge cum și-ar fi dorit. Președintele american Joe Biden a calificat decizia Moscovei drept „pur și simplu scandaloasă”.

Rusia a anunțat pe 29 octombrie că-și suspendă participarea la un acord mediat de ONU care a permis Ucrainei, unul din grânarele importante ale lumii, să reia exporturile de cereale din porturile sale de la Marea Neagră.

Kremlinul a lua această decizie după ce a acuzat Kievul că a orchestrat un atac cu drone împotriva Flotei rusești de la Marea Neagră. Autoritățile ucrainene au respins acuzațiile.

António Guterres, profund îngrijorat

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite António Guterres a spus pe 30 octombrie că e „profund îngrijorat”de decizia Rusiei de a ieși din acordul mediat în iulie, care a ajutat la potolirea creșterii masive a prețurilor la alimente ce amenința să pună milioane de oameni în pragul foametei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit decizia „o încercare făcută fățiș de Moscova de a reveni la amenințarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia”, și a cerut ca Rusia să fie expulzată din Grupul celor 20 de economii globale de vârf (G20).

Acordul din 22 iulie privind cerealele trebuia să dureze 120 de zile, cu opțiunea de reînnoire pe 19 noiembrie „dacă nicio parte nu obiectează”, a declarat ONU pe 28 octombrie.

Londra respinge acuzațiile Moscovei

Marea Britanie a negat pe 29 octombrie acuzația ministerului rus al Apărării că personalul marinei britanice ar fi aruncat în aer luna trecută gazoductele Nord Stream.

Ministerul britanic al Apărării a declarat că acuzația Rusiei a fost concepută pentru a „distrage atenția de la modul dezastruos în care au gestionat invazia ilegală din Ucraina”. În declarație se spune că „povestea inventată spune mai multe despre conflictele care au loc în interiorul guvernului rus, decât despre Occident”.

Mai devreme, Kremlinul a acuzat Ucraina pentru un atac „masiv” cu drone pe 29 octombrie asupra navelor din flota sa de la Marea Neagră și că aceiași „specialiști britanici” care ar fi fost autorii ataculului asupra conductelor au ajutat la antrenarea forțelor ucrainene pentru a lansa atacul cu drone. Armata ucraineană nu a comentat acuzațiile Rusiei.

Ambasadorul ucrainean în la Berlin: Germania ajută, „dar numai când este aproape prea târziu”

Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksi Makeiev, a îndemnat Germania să nu adăpostească bărbații ruși care au fugit din țara lor pentru a evita mobilizarea militară, spunând că aceștia reprezintă un „risc de securitate”.

Dezertorii sunt „tineri care nu au regrete, dar care doresc totuși să evite serviciul militar”, a afirmat Makeiev într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag publicat pe 30 octombrie.

Sute de mii de ruși au părăsit Rusia de când președintele Vladimir Putin a declarat mobilizarea militară la sfârșitul lunii septembrie. Makeiev și-a exprimat, de asemenea, recunoștința pentru sprijinul acordat de Germania Ucrainei în războiul actual cu Rusia, dar a declarat că Berlinul trebuie să acționeze „cu mai multă rapiditate”.

„Când mă uit la acțiunile Germaniei în acest război, mă gândesc uneori: Seamănă cu o mașină sport germană care merge pe autostradă cu 30 de kilometri pe oră", a spus Makeyev. În cele din urmă, Germania ajută, „dar numai când este aproape prea târziu”, a adăugat el.

Makeiev a devenit ambasador al Ucrainei în Germania pe 24 octombrie, înlocuindu-l pe Andri Melnik, demis în iulie, care a criticat dur Germania pentru ezitarea acesteia de a oferi ajutor militar Kievului.

  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG