Ajutoarele acordate sau promise R. Moldova de UE în 2022 sunt comparabile cu 30% din veniturile bugetului moldovean și cu suma „miliardului furat” din băncile moldovene în 2014. Dar cât de semnificativă este suma ajutoarelor pentru bugetul UE, de ce acceptă țările membre cu atâta ușurință să le acorde, ce crede populația UE despre această larghețe în relația cu R. Moldova și ce loc ocupă acum Chișinăul în gândurile și planurile demnitarilor europeni?
Rikard Jozwiak, editorul pentru afaceri europene al Europei Libere/Libertatea (RFE/RL), spune că Republica Moldova și nevoia de a o ajuta să iasă cu bine din iarna care se apropie ocupă pentru prima dată un loc semnificativ în preocupările Bruxelles-ului.
Într-un interviu în marginea vizitei la Chișinău a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 10 noiembrie, el mai explică faptul că, în comparație cu ajutoarele promise sau acordate Ucrainei, cele pentru Moldova sunt proporțional mici, dar Moldova primește mult mai mult decât Georgia. „Moldova e undeva la mijloc: mai puțin decât Ucraina, mai mult decât Georgia”, spune Rikard Jozwiak.
Europa Liberă: Ursula von der Leyen a anunțat un pachet adițional de ajutoare pentru R. Moldova, în valoare de 250 de milioane de euro, ca împrumuturi nerambursabile și credite, pentru a o ajuta să achiziționeze gaze naturale și să compenseze costurile ridicate la energie pentru populație. Noile ajutoare ar trebui să vină din ianuarie 2023. UE oferă asemenea ajutoare și altor țări sau R. Moldova este un caz special?
Rikard Jozwiak: UE face asemenea lucruri - mai ales pentru Ucraina. Miercuri, Comisia Europeană a pregătit o propunere de 18 miliarde de euro pentru Ucraina începând din 2023. „Țările membre ale UE încă nu au aprobat asta, dar nu cred că vor fi probleme. Deci, dacă comparăm asta (cu ajutorul pentru Moldova), este mai substanțial – deși Ucraina, desigur, este mai mare decât Moldova și are nevoi mai mari pentru că este în război – asta demonstrează discrepanțele dintre Moldova și Ucraina. Dacă comparăm însă Moldova cu Georgia, de exemplu, Georgia nu primește asemenea sume, așa că Moldova e undeva la mijloc: mai puțin decât Ucraina, mai mult decât Georgia.
Europa Liberă: Numai în anul curent, UE a promis sau acordat deja R. Moldova ajutoare în valoare totală de 840 de milioane de euro. Este o sumă comparabilă cu 30% din veniturile bugetului moldovean și cu suma „miliardului furat” din băncile moldovene în 2014. Ne puteți explica însă cât de mare sau importantă este suma pentru UE?
UE face aceste lucruri pentru Moldova, dar este doar o picătură în ocean comparat cu câți bani are UE...
Rikard Jozwiak: Sigur. Este o sumă ad-hoc, ceea ce este destul de semnificativ. E ceva ce EU nu face de obicei, deși are un buget pe 7 ani în care alocă și bani pentru țările vecine, așa că este o sumă substanțială, care înseamnă ceva. Pe de altă parte, dacă te uiți la bugetul UE pe următorii șapte ani, care este de 1,8 trilioane de euro, atunci este o sumă destul de mică; totuși, pe de altă parte, nu suntem siguri întotdeauna cât și cum ajunge la destinație din acești bani. Voi folosi din nou exemplul Ucrainei: anul acesta, UE a promis 9 miliarde de euro în asistență macrofinanciară pentru Ucraina, dar până la urmă vor ajunge numai 6, fiindcă asupra celorlalte 3 miliarde țările UE nu s-au putut pune de acord în privința modalității. Așa că, sigur, este semnificativ că UE face aceste lucruri pentru Moldova, dar este doar o picătură în ocean comparat cu câți bani are UE.
Europa Liberă: Le-am auzit pe Ursula von der Leyen și pe președinta moldoveană Maia Sandu vorbind despre nevoia de solidaritate în vremuri grele ca acestea. Dar ce crede populația UE despre faptul că UE ajută atât de mult o țară ca R. Moldova, care nu este atacată direct de Rusia, cât de mult le pasă cetățenilor europeni?
Rikard Jozwiak: Nu cred că le prea pasă. Nu cred că Moldova se află pe vreo hartă mintală a cetățeanului de rând din UE. Există încă atenție pentru Ucraina, deși eu unul aș spune că s-a așternut mai nou un fel de „oboseală de Ucraina”. Așa că aș spune că deocamdată europeanul de rând nu e preocupat (de ajutorul pentru Moldova). Problema ar putea să fie iarna aceasta, pentru că toată lumea se așteaptă să fie dificilă din cauza lipsei energiei și a scumpetei ei. Așa că lucrurile, cred, nu sunt încă decise, va trebui să vedem dacă cetățenii EU vor începe să întrebe: „De ce le trimitem bani lor, dacă nu suntem în stare să-i ajutăm pe ai noștri?”, dar deocamdată nu au existat niciun fel de plângeri.
Europa Liberă: Vorbind de solidaritate, R. Moldova nu a impus sancțiuni Rusiei pentru invadarea Ucrainei, așa cum au făcut țările membre ale UE. Autoritățile moldovene au spus că vor respecta sancțiunile occidentale, dar nu au impus sancțiunile proprii, explicând că acestea nu vor avea efect asupra Rusiei, dar pot avea un mare efect negativ asupra R. Moldova. Chișinăul a dat aceeași explicație pentru decizia de a nu ieși din CSI, deși a obținut statut de țară candidată la aderarea la UE. Inițial, poziția moldoveană a găsit înțelegere în UE. Ca țară candidată însă, R. Moldova este obligată să-și alinieze politica externă la cea a UE. Vedeți vreo schimbare în atitudinea Bruxelles-ului între timp, găsește în continuare poziția moldoveană înțelegere?
Rikard Jozwiak: În toate documentele UE care apar în această perioadă, putem vedea că țărilor candidate și potențial candidate li se cere să se alinieze politicii externe europene, care include sancțiunile. Este adevărat că UE împinge și Moldova în această direcție. Dar, în Bruxelles există o anumită înțelegere a naturii precare a situației geopolitice a Moldovei. Iar într-o anumită măsură Moldova poate arăta cu degetul spre alte țări candidate, care au acest statut de ani de zile sau de decenii, cum ar fi Turcia sau Serbia, care nu s-au aliniat nici ele sancțiunilor europene. Deși UE face mult zgomot în această chestiune, nu mă aștept că vor trece și la acțiune în Moldova în timpul apropiat, iar Moldova nu va fi singura țară în această situație.
Europa Liberă: Care sunt pașii următori așteptați în vederea începerii negocierilor de aderare cu Moldova?
În decembrie, Comisia Europeană va publica o primă evaluare despre măsura în care atât Moldova, cât și Ucraina au fost capabile să adopte legislația europeană. Aceasta este un fel de evaluare tehnică. Evaluarea adevărată va avea loc în toamna anului 2023 când Moldova va fi inclusă pentru prima dată în ceea ce numim pachetul de extindere al UE, un exercițiu anual care implică toate țările candidate la aderare. Aceea va fi prima evaluare adevărată. Nu aștept să se întâmple ceva major în privința începerii negocierilor de aderare în prima parte a lui 2023. Dar în partea a doua se va da publicității evaluarea și vor putea fi luate decizii.
Europa Liberă: Ursula von der Leyen s-a aflat la Chișinău joi, iar vineri în capitala moldoveană se va afla Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. Cum putem interpreta aceste vizite care au loc aproape concomitent?
Rikard Jozwiak: Cred că este o coincidență. Are loc un fel de competiție între cele două doamne ale UE. Au cariere europene proeminente și, chiar dacă fac parte din aceeași familie politică europeană, există și puțină concurență între cele două președinte de instituții europene. Totuși, cred că alegerea lor de a veni în R. Moldova acum, în prag de iarnă, are o încărcătură simbolică și exprimă solidaritate. Am putea spune desigur că vizitele nu aduc cine știe ce rezultate, sunt numai ocazii de a face poze. Dar este totuși semnificativ faptul că vedem două președinte de instituții europene într-o țară așa de mică într-o singură săptămână. Vizitele trimit cel puțin mesajul că Bruxelles-ul este mai interesat acum într-o țară pe care nu o prea băga în seamă cu puțin peste jumătate de an în urmă. Am comparat deja Moldova cu Ucraina și Georgia. Este clar că oficialitățile europene încearcă să meargă cât mai des în Ucraina. Dar de câte ori merg în Georgia? Este, deci, pentru prima dată după foarte mult timp, poate pentru prima dată în genere, că cei de la Bruxelles se gândesc cu adevărat la Moldova ca la o țară care are nevoie de sprijin și care trebuie ajutată la începutul unei ierni dificile.
Europa Liberă: Care este explicația?
2022 este anul când UE și NATO au redevenit puternice...
Cred că Uniunea Europeană și-a găsit un raison d'etre geopolitic. M-am gândit mult la acest lucru – 2022 este într-adevăr anul când UE și NATO au redevenit puternice. După mulți ani în care unii se întrebau dacă se află în „moarte cerebrală”, „mai are rost să aderăm și noi?”, după Brexit, pot spune, deci, că în 2022 cele două instituții sunt din nou la modă. Vedem că Moldova, Georgia, Ucraina primesc brusc statut de țări candidate sau potențial candidate la aderarea la UE, poate urmează și Bosnia. Suedia și Finlanda aderă la NATO, Bulgaria și România ar putea intra în spațiului Schengen anul viitor, Croația va intra în mod sigur și în Schengen, și în zona euro. Deodată, UE a prins un nou suflu. Dacă acest război a arătat ceva, este că Rusia e mai slabă, mai dezorganizată și mai puțin atrăgătoare decât ne-o imaginam, iar UE, NATO și puterile occidentale rămân mai relevante și sunt poate mai atrăgătoare decât credeam. Cred că UE și NATO sunt de fapt principalele învingătoare ale anului 2022, organizații criticate mult, care au o nouă viață și o nouă rațiune de a exista.