O anchetă în The Guardian, din cele cu care ne-a obișnuit cotidianul intelectualilor londonezi de stânga, ajunge la concluzia că pe un teren care servea drept depozit de gunoaie din marginea Hersonului, orașul recent eliberat de forțele ucrainene, forțele ruse instalaseră un adevărat crematoriu mobil, arzând trupurile militarilor ruși căzuți în luptă, deși plutește bănuiala că ar fi fost arse acolo și cadavrele multor ucraineni.
Dar câți muncitori străini au murit în Qatar pentru construirea stadioanelor?
La Paris, Le Monde revine în acest timp asupra unei alte anchete din The Guardian, cea privind numărul de morți printre muncitorii sezonieri străini pe șantierele din Qatar,
La începutul anului 2021, The Guardian a publicat o investigație detaliată care dezvăluia că cel puțin 6.500 de lucrători migranți în Qatar au murit acolo între 2011 și 2020. De atunci, această cifră de 6.500 de decese a devenit centrală în criticile la adresa organizării Cupei Mondiale de către Qatar, și mulți sunt cei care o citează, convinși că într-adevăr cifra corespunde numărului de muncitori care au murit pe șantierele stadioanelor, sau în general pe șantierele Cupei Mondiale. Lucrurile nu stau însă chiar așa, scrie Le Monde. Cum a fost atunci calculată această estimare de 6 500 de morți?
Ancheta din Guardian, publicată în februarie 2021, acoperă rezidenții non-Qatari care au murit în acea țară între 2011 și sfârșitul anului 2020. Pe baza dosarelor de deces furnizate de ambasade sau de departamente guvernamentale din cinci țări cu mulți cetățeni în Qatar (India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, Pakistan), ziarul londonez a numărat în această perioadă de zece ani 6.751 decese de muncitori confirmate, precizând în trecere că acest număr ar putea fi de fapt subestimat, întrucât nu include cetățeni ai multor alte țări (Filipine, Kenya etc.) care lucrează în Qatar. Nici decesele din ultimele luni din 2020 și 2021 nu sunt incluse în datele culese de Guardian.
Printre cauzele acelor decese predomină una în mod oficial: „moartea naturală”, care reprezintă 70% din cauzele citate pentru muncitorii indieni, nepalezi sau din Bangladesh, pondere ce ajunge la 80% în rândul indienilor. Aceste cifre și procente se datorează parțial faptului că nu se efectuează autopsie sau examen medical pentru a determina cauza reală a morții.
Această cifră are, evident, limitele ei. Registrele ambasadelor străine consultate de Guardian nu precizează aproape niciodată vârsta decedatului, nici locul decesului, nici sectorul în care morții lucraseră. Ceea ce îl face pe Max Tuñon, directorul filialei din Qatar a Organizației Internaționale a Muncii (ILO), să spună că unele dintre aceste decese ar putea în realitate să nu fie muncitori în construcții, ci lucrători de birou sau oameni inactivi.
Căldura extremă — fatală muncitorilor
Aceste prea multe decese sunt explicate în parte prin expunerea la praf și căldura extremă a climei din Golf pentru cea mai mare parte a anului, ceea ce face ca munca în aer liber să fie foarte dificilă și periculoasă pentru sănătate.
În timp ce cauzele medicale ale multor boli renale ce au dus la decese rămân încă nedeterminate, în schimb orele excesive de lucru și lipsa accesului la îngrijirea medicală necesară par să fi jucat un rol decisiv.
Tea for two: declinul claselor de mijloc britanice
Tot Le Monde începe în numărul de astăzi o serie de anchete în foileton despre declinul din ce în ce mai accelerat și pronunțat al claselor britanice de mijloc, acea faimoasă « middle class» istorică).
Cum o spune o persoană intervievată de Le Monde: „Zici că în Anglia am fi într-o recesiune de la începutul secolului încoace, fără să-i vedem sfârșitul.” Asta, pe fundal unui lanț de crize profunde, totul marcat de instabilitate politică și un context social din ce în ce mai degradat: Brexit, pandemia, iar acum noua criză economică și energetică.
Pe acest fundal, cum o anunță The Daily Telegraph (cotidian de dreapta, pro-conservator și pro-Brexit, unii din clasele superioare nu doar că o duc foarte bine, dar chiar își permit să trateze legile și regulamentele cu mare dezinvoltură. Astfel, parlamentarul conservator (Tory) David Warburton tocmai și-a cerut scuze public pentru că a “uitat” să declare un împrumut de 150.000 de lire sterline primit de la un om de afaceri rus.
Cum o scrie cu indignare reținută conservatorul cotidian Daily Telegraph (chiar ziarul militant în favoarea Brexitului în care Boris Johnson însuși a scris până să devină prim-ministru), parlamentarul Tory pare să fi primit o plată deghizată în împrumut de la acest om de afaceri rus, un anume Roman Joukovski, pentru a-l fi recomandat autorității financiare britanice, Financial Conduct Authority (FCA) in martie 2021, prezentându-l ca pe un “om extrem de capabil, onest și deschis” (“extremely capable and an honest and straightforward person”).
Tinker Tailor Soldier Spy
Relațiile vechi ale politicienilor conservatori cu rușii sunt bine-cunoscute, iar Boris Johnson însuși a stârnit scandal în trecut, când, în 2019, imediat după victoria sa în alegeri, Johnson a mers la o petrecere cu caviar a unui fost agent KGB, Alexander Lebedev, care nu e altul decât patronul fostului cotidian britanic, devenit un site rusesc bazat în Anglia, The Independent.
The Guardian a scris atunci că asta punea serios sub semnul întrebării independența lui Boris Johnson față de Rusia. Tot The Guardian revelase, prin intermediul săptămânalului său The Observer, că în aprilie 2018, pe când era ministru de externe, Boris Johnson a zburat de la Bruxelles la o petrecere în Italia pentru a se întâlni cu fostul agent KGB, Alexander Lebedev, imediat după reuniunea miniștrilor de externe din NATO unde se discutase încercarea de asasinare în Anglia a unui alt fost agent KGB, Serghei Skripal.
Or, cum am spus, Alexander Lebedev nu este altul decât patronul site-ului britanic de informații The Independent, odinioară un ziar, dar acum doar un site web cu pretenții de informații... independente. The Guardian a mai scris că acest Lebedev este în relații foarte bune cu Putin și că el e, de altfel, proprietarul unui complex hotelier în Crimeea ocupată de Rusia, în stațiunea Alușta.
Johnson a recunoscut că s-a întâlnit cu fostul agent KGB imediat după reuniunea NATO dedicată relațiilor cu Rusia.
Dar și fiul acelui magnat rus, Evgheni Lebedev, proprietarul al cotidianului Evening Standard și de asemenea un apropiat al lui Boris Johnson, a fost la rândul său înnobilat (a primit un peerage), pe fundal de controversă, tot de către Johnson in 2020.
În Franța: să ucizi un controlor fiscal
În sfârșit, dacă în Anglia clasele de mijloc trec prin problemele descrise de Le Monde, în schimb și în Franța se petrec evenimente șocante, pe fundal de deteriorare accelerată a situației socio-economice. Întreaga presă franceză scrie astfel, de două zile încoace, despre tragedia petrecută în nord, în regiunea Pas-de-Calais, unde un agent al fiscului venit în control la un brocanteur (un soi de anticar), a fost omorât de acesta, disperat, cum se pare, de situația lui financiară.
Agent înjunghiat cu un cuțit de bucătărie, după care anticarul s-a sinucis, precizează Le Monde. Cazul e suficient de delicat pentru ca presa să se abțină de la speculații ideologice, punând de pildă responsabilitatea crizei economice în cârca guvernului.
