Majoritatea europenilor este în favoarea primirii refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, solidaritatea pentru Ucraina ar putea scădea semnificativ din cauza costurilor economice și sociale, resimţite de populaţia din Europa.
Solidaritatea cu refugiaţii ucraineni însă nu se face simţită în cazul altor categorii de refugiați. Acestea sunt doar câteva concluzii, desprinse din studiul realizat de Universitatea Tehnică din Dresda împreună cu Fundaţia Mercator (Mercator Forum Migration and Democracy), publicat sub titlul „Europa şi migraţia din Ucraina” („Europa und die Fluchtmigration aus der Ukraine”).
Studiul se bazează pe sondaje din zece ţări europene, Germania, Franţa, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Suedia, Spania, Cehia şi Ungaria. El mai cuprinde şi numeroase date statistice comparative, culese în cursul acestui an, legate de fluxul de migranţi din Ucraina şi numărul refugiaţilor stabiliţi în diferitele ţări din Europa. Autorii au alcătuit un soi de top al ţărilor cu cei mai mulţi refugiaţi. Pe primul loc se situează Polonia, urmată de Germania, Cehia, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Moldova, România, Austria, Olanda, Bulgaria şi Ungaria. (Statistica actualizată a UNCHR, privind exodul din Ucraina, poate fi consultată aici. Statistica din studiul amintit şi sondajul cuprind perioada septembrie-octombrie, iar analiza a fost încheiată pe 8 noiembrie 2022.)
Grupul Visegrád şi celălalte ţări ale UE
Autorii studiului au acordat ţărilor din aşa-numitul grup Visegrád (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria) o atenţie mai mare, având în vedere reticenţa mai veche a acestor state faţă de alte categorii de refugiaţi sosiţi în Europa din Africa sau Asia. Din partea acestor ţări s-a constatat o deschidere mai mare faţă de refugiaţii ucraineni.
Pe de altă parte, după izbucnirea războiului, în mai toate ţările Uniunii Europene părerile faţă de refugiaţi erau foarte apropiate. Atunci a existat un numitor comun în ceea ce priveşte găzduirea şi sprijinirea celor fugiţi din cauza războiului.
Decalaje la nivel european
Între timp, această imagine generală a solidarităţii a început să se deterioreze. 40 la sută dintre cetăţenii europeni cred că Ucraina nu mai trebuie sprijinită, în continuare, fără nicio rezervă. Majoritatea celor chestionaţi din ţările europene cred că a sosit momentul ca numărul refugiaţilor să fie limitat. Inclusiv Suedia, o ţară care, în mod tradiţional, a avut întotdeauna o poziţie favorabilă faţă de migranţi.
În comparaţie cu alte state est-europene, fenomenul acesta se manifestă cel mai pregnant în Ungaria şi Cehia. Accentuarea scăderii gradului de empatie pentru ucraineni se explică în aceste două ţări nu numai prin temeri legate de situaţia social-economică, ci şi prin campanii de dezinformare şi răspândire a unor ştiri false.
Sprijin în descreştere
Populaţia din Germania este gata într-o proporţie de 42 de procente să sprijine Ucraina. Este de remarcat existenţa unui decalaj între vest- şi est-germani (de 39 %, respectiv 28 %). Populaţia din răsăritul Germaniei se pronunţă doar într-o proporţie de 28 la sută pentru sprijinirea ucrainenilor, apropiindu-se astfel de opinia exprimată de cetăţenii din Ungaria şi Cehia.
Semnificative sunt şi răspunsurile celor chestionaţi în lagătură cu războiul propriu zis şi numărul mare al celor care cred că NATO ar fi co-responsabilă pentru declanşarea conflictului. La nivelul celor zece ţări europene în care s-a făcut sondajul: 56 la sută spun că nu alianţa NATO este responsabilă de declanşarea conflictului. Însă 26 la sută au o opinie opusă (în: Germania 24%, Franţa 25%, Italia 34 %, Spania 20 %, Suedia 15%, Polonia 16 %, Olanda 19%, Cehia 34%, Ungaria 36 %, Grecia 42%).
Propagandă antimigraţionistă
De reţinut ar mai fi faptul că cercurile şi partidele naţionaliste încearcă în acest context să-şi amplifice propaganda anti-migraţionistă. Astfel, ziarul ultra-conservator german „Junge Freiheit” a iniţiat o petiţie prin care cere guvernului federal să restrângă numărul refugiaţilor şi să pună capăt a crizei provocate de creşterea numărului de azilanţi. Petiţia a fost semnată de 47.641 de persoane. Se aşteaptă ca numărul semnatarilor să crească în următoarele zile.
