Kiev - Când au sărit siguranțele și muzica s-a oprit la petrecerea rave din clubul tehno Otel, în primul weekend din decembrie, bărbații cu capul ras, dezbrăcați până la brâu, și femeile îmbrăcate exotic și purtând ochelari de soare, nu au pierdut niciun moment, continuând să danseze pe ritmurile lor interioare.

Când zidul sonor se prăbușea la fiece sughiț al generatorului, toți strigau „Putin este un c...” (slogan care s-a născut în tribune, printre microbiști în 2014 și a devenit tot mai răspândit după invazia Rusiei din februarie) și așteptau, imperturbabili, ca energia și pulsul să revină în arterele difuzoarelor.

Este unul dintre nenumăratele acte de sfidare împotriva atacurilor repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, care au devenit parte din noua normalitate anormală - ca multe dintre pericolele și privațiunile cauzate ucrainenilor de acest război neprovocat.

De la începutul lunii octombrie, Rusia a lansat mai multe ample atacuri cu rachete și drone, provocând întreruperi de energie electrică, apă și încălzire în orașe și localități din întreaga țară, ucigând în același timp zeci de persoane. Cel mai recent val de rachete a avut loc la 15 decembrie.

Moscova a deschis acest nou front în războiul cu Ucraina după ce a suferit o serie de eșecuri majore pe câmpul de luptă, sperând, după cum se pare, că, odată cu venirea iernii, condițiile meteo severe vor forța Ucraina să facă concesii - cu rezultate mai muklte modeste până acum.

Atacurile asupra infrastructurii au sporit furia împotriva Rusiei în Occident : „Atacurile îndreptate împotriva infrastructurii civile cu scopul clar de a lipsi bărbați, femei și copii de apă, electricitate și încălzire, odată cu venirea iernii... sunt acte de terorism pur-și-simplu”, spunea în octombrie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care adăuga că acestea „reprezintă o amenințare persistentă și gravă”.

Pe 7 decembrie, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a avertizat cu privire la un posibil scenariu de „apocalipsă”, dacă astfel de atacuri vor continua: pierderea prelungită a alimentării cu energie electrică, apă și căldură ar face imposibilă viața în gospodării din cauza temperaturilor scăzute. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, această iarnă ar putea pune în pericol „viața a milioane de oameni din Ucraina", în special pentru cei care locuiesc în satele și orașele aflate în apropierea frontului de luptă din est și sud.

Dar, pe măsură ce cetățenii, autoritățile și companiile energetice învață să facă față penelor de curent și altor probleme cauzate de întreruperile de energie, există tot mai multe indicii că eforturile Moscovei pe „frontul energetic” ar putea sfârși prin a fi inutile.

Și invincibilitatea se învață

„Nu avem de ales decât să supraviețuim”, a declarat pentru RFE/RL Timofi Milovanov, fost ministru al economiei, care este consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

Ne aflăm în Școala de Economie din Kiev, unde Milovanov este director.

Într-un subsol luminos care acum servește atât ca adăpost, cât și ca sală de curs, Milovanov spune că și-a petrecut ultimele luni „transformând școala într-o fortăreață” - reproiectând pivnițele clădirii, instalând generatoare de energie și antene parabolice și asigurând stocuri de combustibil și apă.

Acum, universitatea are electricitate, încălzire și o conexiune la internet, ceea ce îi permite să funcționeze nu numai în timpul frecventelor alarme de raid aerian din Kiev, ci chiar și atunci când atacurile rusești aruncă cea mai mare parte a orașului în întuneric. „Ultima dată când au venit atât de mulți studenți la școală a fost înainte de pandemie”, a spus el.

Milovanov, care recunoaște că nu ar fi fost posibil să obțină aceste echipamente moderne fără sprijin financiar din partea partenerilor internaționali ai universității, a declarat că unul dintre obiectivele transformării școlii în fortăreață a fost „să le arate celorlalți că este posibil să se pregătească chiar și pentru cele mai rele scenarii”.

Însă provocările logistice și materiale la care supun bombardamentele infrastructura energetică din Ucraina sunt uriașe.

După cea mai mare pană de curent care a întrerupt și distribuția de apă în Kiev, în atacul rusesc din 23 noiembrie, Zelenski a anunțat înființarea așa-numitelor „puncte de invincibilitate" pe întreg teritoriul Ucrainei, într-un efort de a se pregăti pentru viitoarele întreruperi.

Peste drum de Școala de Economie din Kiev a fost deschis recent un astfel de punct, într-o școală publică. Oricine poate veni acum în spațioasa sală de sport a școlii pentru a se încălzi, a-și încărca telefonul sau a bea apă, spune Hanna Himici, angajată a administrației școlare care se ocupă de acest loc.

Pustie în timpul vizitei RFE/RL, sala de sport nu părea însă un loc care ar putea oferi o protecție potrivită în cazul în care „apocalipsa” despre care vorbea Kliciko ar paraliza orașul. La fel ca alte „puncte de invincibilitate” de pe teritoriul Ucrainei, școala are probleme de rezolvat, ne spune Himici: a primit un generator de energie electrică, dar nu a reușit să se aprovizioneze cu combustibilul necesar pentru a-l face să funcționeze.

Milovanov consideră că aceste „centre de invincibilitate” sunt un „răspuns realist” la faptul că nici autoritățile naționale, nici cele municipale nu ar putea, singure, să înființeze mii de centre de urgență în doar câteva săptămâni. Acestea sunt ca niște intersecții unde ucrainenii pot să își unească eforturile pentru a canaliza resursele necesare către locurile desemnate în prealabil.

Până în prezent, administrațiile militare regionale, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență și comunitățile locale au organizat peste 5000 de astfel de „intersecții” și peste 100.000 de persoane le-au folosit deja, spunea la începutul lunii decembrie Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al cancelariei lui Zelenski. Kliciko declara că în Kiev au fost pregătite aproape 500 de puncte autonome.

Cel puțin deocamdată, „punctele de invincibilitate” sunt considerate ca ultima soluție de către mulți ucraineni deja obișnuiți cu calvarul provocat de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice. Himici spune că aproape nimeni nu mai vine în refugiul oferit de școala din centrul Kievului, adăugând: „Poate că nu este încă atât de frig sau poate că oamenii și-au amenajat alte adăposturi”.

Acest lucru nu este o surpriză pentru un oraș care se confruntă de luni de zile cu criza de energie. De la începutul toamnei, ucrainenii au cumpărat nu numai haine călduroase, lanterne și lumânări, ci și power bank-uri, sobe de camping pe gaz și rezervoare de apă de mai mulți litri. Restaurantele, cafenelele și barurile din Kiev s-au adaptat rapid și ele la noile condiții - multe dintre ele au generatoare de curent, iar unii proprietari au cumpărat încălzitoare pe gaz sau electrice.

Dar oricine încearcă să traverseze o stradă pe întuneric sau să își savureze cafeaua în fumul de eșapament al unui generator de curent știe că aceste soluții temporare au un cost.

Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în capitală a crescut de șase ori de când au început întreruperile de curent, potrivit purtătorului de cuvânt al poliției din Kiev, Andriy Molokoyedov, iar circa 2500 de incendii au fost provocate în noiembrie în Ucraina de încercările de a folosi surse de energie alternativă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

Eforturi de stabilizare

Ucrainenii reușesc să se descurce cu ajutorul acestor soluții temporare, în principal pentru că atacurile rusești asupra infrastructurii s-au dovedit mai puțin eficiente decât s-ar fi așteptat Moscova.

În timpul unui mare baraj al apărării antiaeriene pe 5 decembrie, artileria ucraineană a doborât peste 60 din cele 70 de rachete lansate de Rusia, au declarat oficialii. Potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, numai în luna noiembrie, nu mai puțin de 72% din cele 239 de rachete de croazieră și 80% din cele 80 de drone-kamikaze Shahed-136 de fabricație iraniană lansate de Rusia au fost distruse înainte de a-și atinge țintele.

După atac, rețeaua energetică ucraineană a continuat să funcționeze în mod stabil, fără probleme la nivel național, au declarat autoritățile, iar două zile mai târziu, 90% dintre consumatorii afectați de întreruperile de urgență au fost reconectați la rețeaua electrică.

„Nu este posibil să foprmulăm un pronostic definitiv cu privire la efectele unor eventuale atacuri ulterioare, dar până în acest moment știm ce avem de făcut în cazul diferitelor scenarii", a declarat pentru RFE/RL Oleksandr Harcenko, consilier al ministrului ucrainean al Energiei și director al Centrului de Cercetare a Industriei Energetice, un ONG.

Potrivit acestuia, eficiența crescândă a sistemelor de apărare aeriană din Ucraina, combinată cu protecția fizică suplimentară în jurul rețelelor electrice și cu noile soluții inginerești adoptate de companiile energetice și de electricitate, asigură faptul că opririle de urgență sunt limitate.

Cu toate acestea, valurile succesive de atacuri au dus la o criză constantă în rețeaua energetică ucraineană, astfel încât opririle programate continuă. Ar fi nevoie de până la trei luni pentru ca Ucraina să furnizeze consumatorilor energie electrică 24 de ore din 24 dacă atacurile ar înceta, iar refacerea completă a sistemului ar dura până la trei ani, a declarat Harcenko.

Olena, o pensionară care locuiește în Troieșciina, o comunitate uriașă de blocuri de apartamente de pe malul stâng al fluviului Nipru din Kiev, a fost afectată de întreruperile de curent timp de două săptămâni la rând. Încerca să ajungă la un „punct de invincibilitate” care nu era încă în funcțiune, dar era de părere că „nu există nimic cu care să nu te poți obișnui”. „Chiar și cu apocalipsa”, a adăugat ea când a fost întrebată ce crede despre avertismentul lui Kliciko.

Expertul în energie Andrian Prokip de la Institutul ucrainean al viitorului, un think tank cu sediul la Kiev, a declarat pentru RFE/RL că, deși „paralizarea completă” a infrastructurii ucrainene nu este posibilă, „crizele umanitare la scară locală sunt posibile”. Unele zone ar putea rămâne fără alimentare cu energie timp de până la două sau trei săptămâni și apoi fără încălzire pentru o perioadă lungă de timp, dacă apa îngheață și țevile se sparg, a spus el.

Această amenințare s-a conturat în orașul Kramatorsk, aflat sub controlul guvernului, în apropierea liniilor de front din regiunea Donbas din estul Ucrainei, unde autoritățile au declarat că vor trebui să dreneze apa din sistemele de încălzire a sute de clădiri. Măsuri similare ar putea fi necesare pentru numeroase localități din apropierea frontului.

La începutul lunii octombrie, cu câteva zile înainte de începerea atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, pensionarele Elizaveta și Svitlana, care și-au dat doar prenumele, au așteptat la coadă pentru ajutoarele umanitare care erau distribuite în centrul orașului Kramatorsk. Ambele fugiseră în vestul Ucrainei în urma invaziei din februarie, dar s-au întors recent.

„Nu există un loc mai bun decât acasă”, spune Elizaveta, iar Svitlana este și ea de acord. Întrebată ce ar face dacă nu ar avea căldură peste iarnă, Elizaveta ne-a spus: „Vom vedea când va veni iarna, abia ce am revenit acasă!"