Kievul presează și mai mult pentru a obține avioane de luptă performante, după ce săptămâna trecută a reușit să-i facă pe aliații occidentali să promită că vor trimite tancuri grele în Ucraina. Însă Statele Unite și aliații săi europeni au refuzat până acum să trimită avioane de luptă și alte arme care ar putea fi folosite pentru a ataca peste granița Ucrainei, pe teritoriul Rusiei.
Când a fost întrebat pe 30 ianuarie dacă Washingtonul va trimite avioane F-16, Joe Biden a răspuns fără ezitare „nu”. Pe 31 ianuarie, el le-a spus reporterilor că el și Zelenski „vor discuta”, dar nu a oferit alte detalii.
Președintele francez Emmanuel Macron, care urma să se întâlnească cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, la Paris, la 31 ianuarie, a transmis un mesaj ambiguu, spunând reporterilor la 30 ianuarie că „nimic nu este exclus” când vine vorba de asistență militară. Dar Macron, vorbind la Haga, a spus că trebuie îndeplinite anumite condiții înainte de a fi trimise avioane de luptă.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki nu a exclus, de asemenea, o posibilă livrare de avioane F-16 către Ucraina, în comentariile pe care le-a făcut la 30 ianuarie. Însă, pe 31 ianuarie, ministrul adjunct polonez al apărării, Wojciech Skurkiewicz, a declarat pentru agenția de presă AFP că, în prezent, Polonia nu are „discuții oficiale” privind transferul vreunui F-16 propriu către Ucraina.
Marea Britanie, care la începutul acestei luni s-a angajat să furnizeze tancuri Ucrainei, a respins la 31 ianuarie trimiterea de avioane de luptă. Premierul Rishi Sunak consideră că „nu este practic” să le furnizeze, potrivit unui comunicat al Downing Street. El a adăugat că antrenarea forțelor ucrainene pe „extrem de sofisticatele” avioane Typhoon și F-35 ar dura prea mult timp, dar nu se opune ca aliații să trimită propriile avioane.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat Occidentul să păstreze toate opțiunile deschise la solicitările de armament din partea Ucrainei, inclusiv avioane de luptă. Nauseda a spus într-un interviu acordat televiziunii lituaniene pe 31 ianuarie că avioanele de vânătoare și rachetele cu rază lungă de acțiune sunt „un ajutor militar esențial”, adăugând că „în această etapă crucială a războiului, în care punctul de cotitură este pe cale să se întâmple, este important să acționăm fără întârziere”.
Între timp, Statele Unite pregătesc un ajutor militar în valoare de peste 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, care se așteaptă să includă pentru prima dată rachete cu rază de acțiune mai mare, precum și alte muniții și arme, au declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, doi oficiali americani care au informații în acest sens.
Ajutorul ar urma să fie anunțat chiar în această săptămână și se așteaptă să includă echipamente de sprijin pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, muniții ghidate de precizie și arme antitanc Javelin, au precizat oficialii.
Unul dintre aceștia a declarat că o parte din pachet va proveni dintr-un fond care permite alocarea de arme de la producători, mai degrabă decât din stocurile de armament existente în SUA.
Presiunea exercitată de ucrainei pentru trimiterea de avioane are loc în contextul în care Rusia nu dă semne că ar renunța la atacurile sale aeriene.
Mai multe alerte de raid aerian au fost emise pe întreg teritoriul Ucrainei pe 31 ianuarie, în anticiparea unor posibile noi atacuri rusești asupra infrastructurii civile și energetice, în timp ce luptele grele continuau fără încetare în estul țării.
În total, au fost anunțate trei avertizări de raid aerian la scară largă la amiaza zilei pentru toate regiunile ucrainene. Ulterior, acestea au fost anulate și de atunci nu au existat informații privind atacuri rusești.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat că anunțarea alertei aeriene a fost legată de zborurile avioanelor de luptă rusești MiG-31K, care pot transporta rachete hipersonice Kinzhal Dagger. El a declarat la televiziunea ucraineană că „alarmele aeriene se declanșează atunci când acest tip de aeronave decolează”.
„Faptul că nu au ținut mult indică faptul că a fost vorba despre zboruri obișnuite de antrenament”, a adăugat el. Astfel de zboruri de antrenament pot fi efectuate atât în scopul de a exercita presiuni psihologice asupra Ucrainei, cât și asupra Europei, a spus Ignat.
Atacuri „mai concertate” asupra Vuhledar
În ultimele luni, atacurile cu rachete ale artileriei ruse au vizat infrastructuri critice și instalații civile, deteriorând rețeaua de electricitate a Ucrainei în plină iarnă și făcând victime în rândul civililor. Moscova a negat în mod repetat că vizează civili, în ciuda dovezilor ample care demonstrează contrariul.
Pe câmpul de luptă, serviciile de informații britanice au declarat că rușii au lansat un asalt „mai concertat” asupra Vuhledar, un oraș minier de cărbune din Donețk care a devenit cel mai recent punct central al bătăliei pentru controlul estului Ucrainei. Cu toate acestea, în buletinul său zilnic din 31 ianuarie, Ministerul britanic al Apărării a declarat că Moscova nu are numărul necesar pentru a presa un avans notabil în zonă.
„Există o posibilitate reală ca Rusia să continue să obțină câștiguri locale în acest sector. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Rusia să aibă suficiente trupe neangajate în zonă pentru a realiza o avansare semnificativă din punct de vedere operațional", a declarat acesta pe Twitter.
Statul Major General al Ucrainei a raportat trei atacuri aeriene rusești și patru atacuri cu rachete, precum și peste 60 de salve de la sisteme de rachete care au vizat așezări ucrainene. „Inamicul a desfășurat acțiuni ofensive nereușite în direcțiile Avdiivka și Novopavliivka. În direcția Kupiansk și Zaporojie, inamicul se străduiește să își apere pozițiile", a precizat acesta.
Rusia a afirmat că a capturat un sat de la marginea nordică a Bahmut cu ajutorul sprijinului aerian. Nu a existat un răspuns imediat la această afirmație din partea Kievului.
