Parlamentul de la Chișinău a votat joi, 2 februarie, prelungirea stării de urgență în R. Moldova cu încă 60 de zile, începând cu 4 februarie. Subiectul a trezit reacții aprinse în legislativ, Blocului Comuniștilor și Socialiștilor părăsind sala de ședințe în semn de protest. Experții contactați de Europa Liberă împărtășesc opinii diferite legate de nevoia prelungirii stării de urgență.
Reprezentantul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), deputatul Grigore Novac, a cerut ca proiectul privind prelungirea stării de urgență să fie scos de pe ordinea de zi a ședinței. Potrivit lui, deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) sunt luate prin derogare și este ignorat Parlamentul, „care a fost ales de popor”. Propunerea lui nu a fost susținută în plen.
Înainte de examinarea proiectului, deputații BCS au părăsit sala de ședințe, după ce au protestat câteva minute de la tribuna Parlamentului. Și deputații Partidului Șor, care au boicotat ședința Parlamentului, au criticat intenția de a prelungi starea de urgență, declarând că nu există niciun temei pentru aceasta și că CSE ia decizii abuzive.
Premierul Natalia Gavrilița a argumentat necesitatea prelungirii stării de urgență prin faptul că astfel se pot lua decizii rapid, în contextul crizelor declanșate de invazia rusă în Ucraina. Ea a subliniat că prelungirea stării de urgență va permite aplicarea și pe viitor a mecanismelor necesare pentru aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea fluxului de refugiați și asigurarea securității și ordinii publice la frontieră. „Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea a fost una corectă”, a mai precizat șefa cabinetului de miniștri.
Proiectul a fost votat de 60 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Contactat de Europa Liberă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, este de părere că, atât timp cât situația din Ucraina nu s-a schimbat, este justificată menținerea stării de urgență.
„Ceea ce s-a folosit până acum, poate, nu este perfect, dar cât de cât corespunde cu scopul declarat al instituirii stării de urgență. Împuternicirile date organelor chemate să gestioneze această criză nu au fost folosite abuziv până acum”, a mai precizat expertul.
Vladislav Gribincea a subliniat că starea de urgență trebuie menținută, dar cu condiția că există un mecanism de monitorizare foarte clară a deciziilor luate de CSE.
Expertul în drept constituțional Alexandru Arseni are o altă opinie. El susține că guvernul trebuie să întreprindă măsuri pentru a înlătura toate circumstanțele care au provocat această stare și să vină cu soluții concrete pentru asigurarea securității R. Moldova.
„Faptul că aceasta se tot prelungește denotă că actuala guvernare este incompetentă de a controla situația și de a ști ce măsuri să întreprindă”, a mai spus Alexandru Arseni.
Republica Moldova se află, practic, de 3 ani în stare de urgență din cauza pandemiei, a crizei energetice și a războiului din Ucraina.