Linkuri accesibilitate

Lukașenka la Beijing | Cum să păstrezi un echilibru fragil între Rusia și China


Piața Tiananmen: steagurile belarus și chinez în onoarea vizitei de trei zile a președintelui Alexadr Lukașenka în China Biejing, 1 martie 2023.
Piața Tiananmen: steagurile belarus și chinez în onoarea vizitei de trei zile a președintelui Alexadr Lukașenka în China Biejing, 1 martie 2023.

Președintele Belarusului, un aliat tradițional important al Kremlinului, vizitează China. Ce miză are acest turneu?

După invazia Rusiei în Ucraina, în concursul imaginar „cel mai bun prieten al lui Putin” în Europa au mai rămas doar câțiva politicieni, ca premierul ungur Viktor Orban, extremiștii de dreapta din Austria, Italia, unii naționaliști sârbi și, desigur, liderul din Belarus, Alexandr Lukașenka.

Lukașenka la Beijing | Cum să păstrezi un echilibru fragil între Rusia și China
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00

Acesta din urmă face în aceste zile o rară vizită în străinătate, anume în China, țară care ar putea juca un rol important în evoluția conflictului din Ucraina, la care Belarus este părtaș, în felul său.

Cu vizita în China, Lukașenka - un aliat tradițional important al Kremlinului – speră să mai reducă dependența politică și economică a țării sale de Moscova, scrie Reid Standish.

Dependență care a crescut semnificativ în toate domeniile, de la energie la securitate și asistență financiară după ce Belarus a fost lovit de o serie de sancțiuni internaționale în urma alegerilor prezidențiale controversate din 2020 și a campaniei de suprimare a opoziției.

Războiul din Ucraina, provocat de invazia rusă, a mărit și mai mult izolarea: fără a participa direct cu trupe la război, alături de Rusia, Belarus a permis Moscovei să folosească bazele sale militare pentru a lansa ofensiva asupra Kiev-ului, la începutul invaziei dar și pentru a menține presiunea asupra armatei ucrainene în toate aceste luni.

„Această vizită are o semnificație simbolică pentru Lukașenka și l-ar putea ajuta să dea mai multă credibilitate ideii că nu este la fel de izolat cum a fost în trecut”, a declarat pentru Europa Liberă Kațiarina Șmațina, expert în politica belarusă la Universitatea americană Virginia Tech.

Vizita lui Lukașenka la Beijing va readuce în atenție și rolul jucat de China în războiul din Ucraina, mai ales după ce Occidentul a acuzat Beijingul că aprovizionează Rusia cu arme și muniții într-un moment în care stocurile rusești par să se epuizează.

Oficialii chinezi au respins aceste alegații. Kievul și aliații săi occidentali vor urmări însă îndeaproape călătoria lui Lukașenka pentru a vedea dacă aceasta duce la noi acorduri privind cooperarea militară între Beijing și Minsk, având în vedere apropierea lui Lukașenka atât de președintele rus Vladimir Putin, cât și de liderul chinez Xi Jinping.

„Dacă Xi își face timp acum să se întâlnească cu Lukașenka este pentru că miza discuțiilor este sigur mai mare decât relațiile cu Belarus. Probabil are de-a face cu războiul din Ucraina”, a mai spus Șmațina.

Între Moscova și Beijing

China și Belarus au cooperat militar în trecut. Se pare că sistemul de lansatoare de rachete multiple „Polonez”, dezvoltat de Belarus, se bazează pe modele chinezești modificate și utilizează tehnologie din China. Sistemul a fost lansat în 2015, după ce Rusia refuzase să vândă Minsk-ului, la un preț redus, sistemele sale Iskander.

Belarus caută să mențină aceste relații de cooperare militară. Într-o declarație comună la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai din septembrie, Lukașenka și Xi au promis că „vor extinde cooperarea dintre cele două armate, în toate domeniile”.

Alexandr Lukașenka a încercat mereu să penduleze între Rusia și China, remarcă Reid Standish, dar dependența sa de Moscova a crescut semnificativ în ultimii ani: Rusia l-a sprijinit masiv după ce comunitatea internațională a început să izoleze Belarus ca urmare a alegerilor prezidențiale controversate din 2020 și a campaniei de suprimare a opoziției. Războiul din Ucraina nu a făcut decât să adâncească această dependență, pentru că strategia lui Lukașenka de a folosi China pentru a contrabalansa influența Rusiei a fost pusă sub semnul întrebării de apropierea dintre Moscova și Beijing din ultimele luni.

Cu câteva săptămâni înainte de lansarea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au declarat că între țările lor există un parteneriat „fără limite”. De atunci, China și-a sporit comerțul cu Rusia: a cumpărat masiv energie ieftină, furnizând în schimb produse cu dublă utilizare, civilă și militară, cum ar fi microcipuri.

Ca urmare, unele companii private chineze se confruntă deja cu sancțiuni și un control suplimentar pe fondul acuzațiilor americane că livrează Rusiei tehnologie militară.

Producătorul chinez de sateliți Spacety a fost sancționat de Washington în februarie pentru că a furnizat grupului rus de mercenari Wagner imagini prin satelit din Ucraina. Grupul Wagner joacă un rol central în războiul dus de Rusia în Ucraina.

Atât armata rusă cât și cea ucraineană folosesc și drone civile chineze, produse în mare parte de firma DJI Technology, cel mai mare producător din lume, pentru supraveghere militară și pentru dirijarea atacurilor.

Compania a spus că dronele sale nu sunt vândute pentru uz militar și că încearcă să limiteze vânzarea lor în zonele de război.

Ju Feng, profesor de afaceri internaționale la Universitatea Nanjing, a declarat însă pentru „South China Morning Post” că Beijingul nu poate controla dacă terțe firme vând Rusiei armament sau tehnologie de fabricație chineză. „Ar trebui găsit un mecanism de control, dacă astfel de transferuri sunt dovedite”, a mai opinat profesorul de la Universitatea Nanjing.

Minsk și războiul din Ucraina

În aceste condiții, este evident că vizita lui Lukașenka în China stă sub semnul războiului din Ucraina.

Pe 24 februarie, China a lansat o propunere în 12 puncte pentru încheierea conflictului. Documentul a fost primit cu mult scepticism în Occident, dar a fost susținut de țări cu guverne apropiate de China, precum Kazahstanul, Ungaria lui Viktor Orban și însuși Lukașenka.

Înainte de vizita la Beijing, președintele belarus a dat un interviu presei chineze în care saluta inițiativa drept ingenioasă, dovadă că autoritățile chineze caută reinstaurarea păcii.

În căutare de noi investiții

Lukashenka va căuta, de asemenea, să reanimeze investițiile chineze în Belarus, care s-au redus simțitor în ultimii ani.

În trecut, cu bani din China, s-au construit noi drumuri, fabrici și legături feroviare cu Europa.

S-a construit și un parc industrial întins, la periferia Minsk-ului, care a atras investiții de peste 1 miliard de dolari de la 56 de companii străine, inclusiv giganții tehnologici chinezi Huawei și ZTE.

Sancțiunile occidentale au făcut din Belarus un partener mai puțin atractiv pentru China. Din 2019, Beijingul nu a mai făcut investiții, nici nu a mai oferit Minskului vreun credit. I-a oferit însă președintelui Lukașenka sprijin declarativ, în confruntarea acestuia cu Occidentul.

Xi a fost primul lider străin care l-a felicitat pe Lukashenka după victoria în controversatele alegeri prezidențiale din 2020, iar ministrul chinez de externe Qin Gang i-a spus omologului său din Belarus Syarhey Aleynik că Beijingul sprijină Belarus să mențină stabilitatea internă și că se opune încercărilor „forțelor externe” de a se amesteca în afacerile sale interne din Belarus. Totodată a calificat sancțiunile occidentale drept „ilegale”.

Întrebarea rămâne, încheie Reid Standish, care este acum poziția Belarus-ului, între Rusia și China care se apropie și pe fundalul războiului din Ucraina, care a mărit și mai mult dependența lui Lukașenka de Moscova.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG