Mursal Ahmadzai, 20 de ani, locuiește în Kabul. Ahmadzai a fost studentă la design până când talibanii au interzis femeilor să meargă la universitate.

„Din păcate, ca și alte fete afgane, acum stau acasă”, spune ea. „Portretizez durerea și suferința fetelor afgane, ceea ce nu-mi place pentru că vreau să înfățișez bucuriile fetelor afgane și frumusețea din țara mea natală."

Ahmadzai, care era în al treilea semestru la momentul închiderii forțate a școlilor, vrea să descrie aspirațiile femeilor afgane ascunse în spatele burqa.

Familia Minei Mamik este din provincia Nangarhar. Familia ei s-a mutat în Olanda când ea era mică.

„Patria noastră a trecut prin vremuri groaznice, dar acum ne aflăm într-una dintre cele mai întunecate etape ale istoriei noastre, deoarece suntem singura țară din lume în care fetele nu pot merge la școală și nu se pot educa și sunt restricționate de la multe alte lucruri", spune ea.

Mamik a pictat-o pe Hope pentru a-și exprima dorința ca Afganistanul să renască din nou din cenușă într-o zi.

„Femeile sunt o sursă de lumină, curaj și motivație în propriile case, dar și la o scară mai mare. Ele sunt pilonii de bază ai fiecărei societăți și, la fel, sunt pilonii societății noastre”, adaugă ea.

Lema Sarwan este din provincia Ghazni. Ea locuiește la Praga de mai bine de un deceniu.

„Această pictură simbolizează oprimarea femeilor din Afganistan. Fata de la școală este pregătită să meargă la școală, dar nu poate din cauza sistemului instituit de talibani”, spune ea.

Sara Rahmani s-a născut și a crescut în Afganistan. Ea s-a mutat în Statele Unite în urmă cu cinci ani și în prezent studiază inginerie civilă.

Tabloul ei fără titlu de mai sus înfățișează cele trei etape ale vieții refugiaților, în special ale vieții fetelor, care au fugit într-o țară străină după revenirea talibanilor la putere.

„Prima fază este frumusețea, fericirea și libertatea Kabulului, în timp ce fetele mergeau la școală ca băieții”, spune ea.

A doua etapă urmărește haosul din timpul guvernării talibanilor.

„Situația tristă a închiderii școlilor pentru fete, lupta femeilor și fetelor pentru a-și recâștiga drepturile și încercările oamenilor de a scăpa din Afganistan, unde talibanii au creat un mediu precum închisoarea”, spune ea.

Rahmani își încheie piesa cu „etapa de regret și nostalgie după migrație”.

Sara Barack este originară din regiunea de vest Herat. Ea a câștigat o bursă pentru a studia arta și filmul în Turcia după ce a terminat liceul. Tânăra este renumită pentru că este prima femeie animatoare din Afganistan.

Ea scrie:

M-au făcut nevăzut, învăluit și o neființă.

O umbră, fără existență, făcută tăcută,

Lipsită de libertate, limitată la cușca mea.

Spune-mi: cum să-mi gestionez furia și pasiunea?

Spune-mi: cum pot trăi în această lume?

Rokhsar Rahimi, 18 ani, s-a născut și a crescut la Kabul. Ea a avut mai multe expoziții cât a fost studentă la Kabul. Era în ultimul an de liceu când talibanii i-au interzis, ei și altor tinere, să-și termine studiile.

De teama persecuției, Rahimi și familia ei au fugit din Afganistan.

Pictura ei, Ruperea lanțurilor, surprinde situația femeilor tinere.

„După cum puteți vedea în imagine, lanțul legat de picioarele fetelor se rupe și ele se îndreaptă spre lumină, către viitorul lor. Tabloul simbolizează situația actuală a fetelor afgane cărora li se interzic studiile. Dar ele nu acceptă acest statut și milioane de femei și fete afgane luptă pentru drepturile lor la educație și muncă”, spune Rahimi.

„Astăzi, deși femeile afgane sunt private de dreptul la educație, ele încă studiază în secret și nu-i lasă pe alții să le decidă soarta.”

Atena Sultani este din provincia Herat și este absolventă a Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Herat.

„În Afganistan, femeile au fost și sunt victime ale războiului. În aceste zile, când fetele afgane trec printr-un «război rece» purtat împotriva lor, vreau să le susțin și să vorbească oriunde s-ar afla în lume.”

Sultani nu își poate continua studiile în altă parte din cauza refuzului talibanilor de a le oferi absolventelor diplome.

Maria Hosein-Habibi s-a născut la Kabul și a crescut în Germania. Desenează și pictează încă din copilărie. Are o diplomă de master și din 2020 predă la o universitate artă și engleză la un liceu.

„Prin artă, încerc să scot în evidență problemele legate de Afganistan și să promovez cultura afgană”, spune ea. „Alte subiecte la care mă refer în munca mea artistică sunt chestiunile legate de identitate, presiunea socială și emoțiile individuale.”

Pictura de mai sus este o metaforă despre politicile actuale ale talibanilor și aspirațiile ei.

„Arată o fată cu un chador, dar dedesubt, ea citește o carte care strălucește puternic”, spune ea „Arătă că educația va oferi un viitor luminos. Cartea se numește Viitorul Afganistanului”.

Acest articol a apărut inițial pe site-ul românesc al Europei Libere.