În 2001, cu doar câteva luni înainte ca talibanii să fie înlăturați de la putere, gruparea islamistă dură a distrus cu buldozerele istoria preislamică a Afganistanului.

În primăvara acelui an, statuile Buddha din Bamiyan, care au stat în picioare timp de peste 1400 de ani, au fost reduse la ruine în decurs de câteva săptămâni, după ce luptătorii talibani le-au aruncat în aer cu artileria, înainte de a le dinamita.

Acest abominabil atac care a lovit drept în inima istoriei afgane a făcut înconjurul lumii, dar o agresiune la fel de distrugătoare, mai puțin cunoscută, tocmai fusese comisă la Kabul, transformând în cioburi mare parte din vasta colecție de artă preislamică a Afganistanului.

„În 2001, talibanii au ajuns în Muzeul Național al Afganistanului și au distrus probabil mii de sculpturi", spune Gil Stein, profesor specializat în arheologia Orientului Apropiat la Institutul Oriental al Universității din Chicago. „Iar curatorii muzeului, cu un risc foarte mare pentru ei înșiși... au așteptat până când talibanii au părăsit clădirea și au măturat toate fragmentele, le-au pus în cufere și au ascuns cuferele în subsol.”

Abia după ce s-a părut că talibanii au fost înlăturați cu totul de la putere - și după patru ani de lucru cu conservatorii externi - curatorii au dezvăluit secretul lor, potrivit lui Stein, care a condus eforturile de conservarea culturală în cooperare cu muzeul și cu Institutul afgan de arheologie vreme de peste 13 ani.

Epoca de aur pentru restaurare

Dezvăluirea a deschis calea pentru Proiectul Sculptural Hadda - un efort minuțios de a pune cap la cap peste 7.600 de fragmente de sculpturi rare în stil budist și gandharian, excavate dintr-un sit arheologic din sud-estul Afganistanului și pe care talibanii le-au distrus deoarece grupul consideră că reprezentările de ființe vii sunt idolatre și neislamice.

Acesta a fost doar unul dintre numeroasele și ambițioasele proiecte de restaurare arheologică și culturală lansate pe măsură ce în Afganistan au ajuns fonduri și resurse internaționale după înlăturarea regimului taliban.

Sute de noi situri arheologice au fost descoperite și cartografiate, comorile culturale au fost restaurate, iar antichitățile care fuseseră păstrate în siguranță în străinătate au fost readuse în locul lor de origine.

Rețeaua neguvernamentală Aga Khan Development Network (AKDN), care își începuse activitatea în Afganistan în 2002, a lansat sute de proiecte, inclusiv restaurarea Bagh-e Babur din Kabul, o grădină și un parc care datează din anii 1500 și în care se află mormântul lui Babur, primul împărat Mughal.

Delegația franceză de arheologie din Afganistan, a cărei cooperare cu Kabulul a început în anii 1920, a restaurat cea mai veche moschee din țară, Noh Gonbad (sau „cele nouă cupole”) veche din secolul al IX-lea, situată în nordul provinciei Balkh.

Muzeul afgan în exil, o colecție de peste 1400 de artefacte păstrată în Elveția din 1999, a fost returnată Muzeului Național al Afganistanului reconstruit, după ce UNESCO a stabilit că restituirea se face în siguranță, fără a fi amenințată integritatea obiectelor de artă. Unele dintre acestea fuseseră luate din muzeu și, printre ele, se numără un gargoi reprezentând câinele de luptă al lui Alexandru cel Mare și o piatră de temelie despre care se crede că a fost pusă de însuși regele cuceritor.

Directorul Muzeului afgan în exil, Paul Bucherer, a declarat pentru RFE/RL în comentarii scrise că, încă de la începutul proiectului, a fost „clar că într-o zi toate obiectele de artă vor fi returnate la Kabul”.

De asemenea, au fost returnate obiecte care ajunseseră ilegal din Afganistan în Statele Unite și în alte țări, iar până în 2021, Institutul Oriental a reușit să restaureze parțial peste 480 de sculpturi care fuseseră distruse la Muzeul Național, folosind documentația digitală pentru a realiza modele 3D a ceea ce fusese pierdut.

De asemenea, institutul, în cooperare cu Departamentul de Stat al SUA, a alăcuit o bază de date cu antichități pentru cercetări științifice și a cartografiat digital siturile arheologice din Afganistan.

Apoi s-au întors talibanii.

Vechile năravuri

Chiar înainte ca talibanii să preia puterea în august 2021, conducerea acestora își afirmase angajamentul de a conserva și proteja patrimoniul cultural al Afganistanului și interzisese jefuirea siturilor arheologice și contrabanda cu artefacte. După ce a preluat controlul asupra Kabulului, talibanii au înființat o forță de poliție specială ca să supravegheze siturile de patrimoniu pentru a preveni jafurile și săpăturile ilegale.

„Emiratul islamic al Afganistanului protejează cu multă atenție locurile și monumentele culturale și istorice”, a declarat purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, folosind numele oficial al guvernului taliban, ca răspuns la întrebările adresate de Radio Azadi al RFE/RL în această lună. „Toate siturile istorice sunt în siguranță și nu există niciun pericol pentru ele”.

Cu toate acestea, eșecul talibanilor de a îndeplini multe dintre celelalte promisiuni, inclusiv respectarea drepturilor femeilor și a libertății presei, precum și istoricul său de distrugere a siturilor istorice și a relicvelor, îndreptățește temerile că ar putea reveni la vechile sale obiceiuri.

„Suntem cu toții extrem de conștienți de evenimentele petrecute nu demult”, a declarat Ajmal Maiwandi, șeful Aga Khan Cultural Services, Afganistan. „Noi, toți cei care lucrăm în domeniul conservării în Afganistan, ne-am ținut respirația în primele clipe așteptând să vedem cum vor aborda talibanii problema de astă dată”.

Dar Maiwandi spune că până acum organizația sa nu i s-au pus opreliști în activitatea de conservare culturală. „Am descoperit este că au adoptat o politică diferită care acceptă tot patrimoniul, islamic și preislamic, ca parte a patrimoniului național al Afganistanului”, a declarat Maiwandi.

Munca continuă

Unul dintre proiectele actuale ale AKDN este restaurarea și dezvoltarea cetății Bala Hissar, o fortăreață care ocupă 55 de hectare și despre care se crede că datează încă din secolul al V-lea, fiind considerată una dintre cele mai vechi arii ocupate continuu din Kabul.

În provincia vestică Herat, AKDN repară unul dintre cele cinci minarete care au supraviețui. Acesta era pe punctul de a se prăbuși și face parte dintr-un complex madrasah, sau seminar islamic, construit de regina timuridă Gawhar Shad în secolul al XV-lea.

De asemenea, AKDN a încheiat un parteneriat cu Fundația elvețiană Aliph pentru a restaura Stupa-e Shewaki, un sanctuar budist din primul secol al erei comune, situat la nord de Kabu. Această stupa era unul dintre popasurile de reculegere pe traseul pelerinajului din India către Valea Bamiyan din centrul Afganistanului.

Iar în octombrie, talibanii au aprobat un proiect finanțat de Fundația Aliph pentru a preveni prăbușirea sinagogii Yu Aw din provincia Herat, construită la începutul secolului al XX-lea, deși aproape toată populația evreiască din regiunea de nord-vest, care număra cândva zeci de mii de persoane, a fugit în străinătate în ultimele decenii.

AKDN a fost fondată în 1967 de Aga Khan IV, actualul lider al ismailiților, o ramură a islamului șiit. Majoritatea ismailiților trăiesc în Africa și Asia, inclusiv în Afganistan, Pakistan, Iran și Tadjikistan.

Întrebat dacă rolul AKDN ca organizație șiită proeminentă a afectat activitatea sa în cadrul talibanilor, un grup sunnit radical, Maiwandi a declarat că organizația pe care o conduce „este formată din agenții de dezvoltare neconfesionale care lucrează în mai multe regiuni ale Afganistanului, iar activitatea noastră are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață și a mijloacelor de trai ale unei game largi de afgani din diferite comunități și etnii".

Obstacole uriașe

În ciuda eforturilor depuse de organizațiile străine, conservarea patrimoniului cultural rămâne în pericol.

Finanțarea și resursele au scăzut drastic, iar jefuirea siturilor arheologice și contrabanda cu artefacte afectează țara sub regimul taliban.

Stein spune că imaginile din satelit au dezvăluit că zeci de situri arheologice sunt exploatate ilegal, unele la o scară industrială implicând utilizarea de echipamente grele pentru a descoperi artefacte.

„Este foarte greu de știut care este statutul actual al patrimoniului din țară”, a declarat Stein, al cărui Institut Oriental și-a închis birourile din Kabul înainte de revenirea talibanilor, continuând eforturile de informare din străinătate. „Un lucru pe care am continuat să îl facem este să obținem imagini de teledetecție destul de actualizate. Astfel, suntem de fapt capabili să monitorizăm starea multor situri arheologice majore din întreaga țară și putem vedea dacă sunt jefuite.”

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Mujahid, a negat că ar avea loc astfel de jafuri. „Nu avem niciun caz în care cineva să fi făcut săpături ilegale în situri arheologice sau să fi jefuit antichități”, a declarat el pentru RFE/RL, susținând că orice amenințare la adresa monumentelor istorice și culturale trebuie atribuită „dezastrelor naturale”.

Dar Stein spune că, în realitate, chiar dacă talibanii au emis decrete împotriva jefuirii siturilor arheologice, acest lucru nu înseamnă că acestea sunt aplicate în întreaga țară.

Dezvoltarea - cel mai mare pericol

Potrivit lui Stein, proiectele la scară largă și nevoia disperată de venituri a talibanilor reprezintă pericole și mai mari pentru conservarea patrimoniului cultural afgan.

El dă exemplu situl Mes Aynak, situat la sud de Kabul, în provincia Logar. Mes Aynak este locul unei vechi așezări budiste, dar se află și pe a doua cea mai mare sursă de cupru de pe Pământ, o resursă care ar putea valora miliarde de dolari și pe care Afganistanul încearcă să o valorifice de mai bine de un deceniu.

Proiectul de exploatare a sitului, câștigat prin licitație de o companie minieră chineză în timpul guvernului anterior, a fost suspendat în 2019. Dar discuțiile sunt în curs de desfășurare, acum cu implicarea AKDN, la cererea talibanilor.

Mujahid spune că talibanii organizează întâlniri cu AKDN „din când în când”. „Unele locuri culturale și istorice de care se ocupă [AKDN] sunt, de asemenea, monitorizate și noi lucrăm îndeaproape cu ei”, a declarat el pentru RFE/RL. „Vrem să ne asigurăm că artefactele antice și patrimoniul istoric din Mes Aynak sunt fie păstrate în siguranță în aceeași zonă, fie transferate într-un alt loc unde li se asigură conservarea de către profesioniști, vrem să fie complet sigure.”

„Având un cuvânt de spus, înseamnă că ne putem asigura, acolo unde există o operațiune de salvare la scară largă, că acea operațiune ar putea fi făcută bine, ar putea fi făcută la standarde", a mai spus Maiwandi. „Ar putea fi întreprinsă în consultare cu diferite grupuri și diferite interese.”

Gazoductul TAPI este un alt proiect care amenință și el de multă vreme. Conducta ar urma să transporte gaze naturale din Turkmenistan către India prin Afganistan și Pakistan. Și acest proiect ar putea pune în pericol siturile arheologice, ceea ce a determinat Institutul Oriental să încurajeze talibanii să ia în considerare posibilitatea de a permite o zonă tampon de 5 kilometri lățime de o parte și de alta a conductei.

Dar și proiectatul sistem de irigații pe scară largă Khush Tapa, care, potrivit talibanilor, va reprezenta cel mai mare canal din Afganistan care va duce apa către câmpurile fermierilor din provinciile Jawzjan, Balkh și Kunduz, i-a făcut pe specialiștii în conservare să încerce să-i convingă pe talibani să ia în considerare faptul că sistemul ar putea distruge siturilor antice de-a lungul drumului.

„Acest tip de abordare personală pare să funcționeze”, spune Stein.

Sub radare

Stein are speranțe pentru viitor. Spune că fost „uimit” de cooperarea talibanilor cu AKDN în ceea ce privește cetatea Bala Hissar din Kabul.

„Așadar, sunt lucruri care se pot face, dar nu va fi așa cum era înainte”, a spus el. „Talibanii vor fi foarte selectivi cu persoane cărora sunt dispuși să le permită să lucreze acolo.... dacă ar exista mai multe exemple de acest gen, ar fi minunat”.

În ceea ce privește sculpturile care abia au scăpat de ultima perioadă de putere a talibanilor, Stein este, de asemenea, de un optimism prudent spunând că autoritățile „se comportă bine” deocamdată.

Aproape toată arta budistă și alte opere de artă preislamică au fost scoase din expoziția de la Muzeul Național, spune el. Dar, din câte a înțeles, muzeul este păzit de talibani, iar exponatele au fost depozitate, deși nu este sigur în ce stare se află.

„Este într-adevăr cel mai bun lucru la care se poate spera, că nu deteriorează lucrurile, deși nu sunt expuse”, a spus Stein.

El spune că talibanii par să urmeze o veche zicală printre pashtuni, etnia multor membri ai grupului: „Un lucru rușinos care nu este văzut de nimeni nu rușinează pe nimeni”.