Congresul a adoptat în decembrie o lege a cheltuielilor care includea un nou ajutor de urgență de 45 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Blinken, care a depus mărturie la 23 martie în fața subcomitetului pentru credite al Camerei Reprezentanților, nu a vrut să spună exact când ar putea fi nevoie ca administrația să ceară mai multe fonduri, dar a declarat că recenta finanțare deja aprobată „va acoperi mare parte din acest an”.
Audierea s-a axat pe cererea de buget a Departamentului de Stat pentru anul fiscal 2024, care reprezintă o creștere de 11 % față de anul fiscal curent.
Unii parlamentari republicani au pus sub semnul întrebării fondurile trimise Kievului, având în vedere deficitele bugetare și discuțiile despre reduceri ale programelor interne americane.
„Bugetul susține securitatea noastră, sprijinul nostru economic și energetic și umanitar pentru Ucraina, astfel încât să ne asigurăm că războiul președintelui [Vladimir] Putin rămâne un eșec strategic”, a declarat Blinken în fața membrilor comisiei.
De asemenea, Blinken le-a spus membrilor subcomisiei că au fost luate măsuri pentru a se asigura că banii trimiși în Ucraina sunt bine cheltuiți. „Avem 45 de persoane la ambasada din Ucraina a căror sarcină este de a supraveghea cheltuirea acestor bani”, a spus Blinken.
El a vorbit, de asemenea, despre preocupările legate de faptul că Statele Unite suportă prea mult din povara financiară și logistică. Până în prezent, Statele Unite au alocat 32 de miliarde de dolari pentru asistența de securitate pentru Ucraina, în timp ce alte țări au alocat 22 de miliarde de dolari, a spus Blinken. Washingtonul a oferit aproximativ 15,5 miliarde de dolari în sprijin economic, în timp ce alte țări au trimis 24 de miliarde de dolari, a adăugat el. La capitolul de asistență umanitară, Washington a trimis două miliarde de dolari în vreme ce alte țări au trimis, în total, 3,5 miliarde de dolari.
„Când vine vorba de Ucraina, împărțirea poverii este reală", a spus Blinken, amintind că țările europene au primit aproximativ 8 milioane de refugiați.
Blinken a sugerat, de asemenea, că diplomația își are rolul ei în determinarea viitoarelor granițe ale Ucrainei, dar a spus că deciziile trebuie să fie luate de Ucraina.
În timp ce Blinken a respins perspectivele pe termen scurt ale unor discuții de pace, spunând că Rusia nu este serioasă și că ar folosi doar o încetare a focului pentru a-și realimenta și reînarma forțele, el a părut să accepte că forțele ucrainene nu vor putea să recupereze tot teritoriul pe câmpul de luptă. „Cred că vor exista teritorii în Ucraina pentru care ucrainenii sunt hotărâți să lupte cu arma în mână; s-ar putea să existe teritorii pe care ar urma să decidă că le-ar putea recupera pe alte căi”, a declarat Blinken. El a făcut acest comentariu ca răspuns la o întrebare a reprezentantului Chris Stewart (republican din Utah) care l-a întrebat dacă Statele Unite susțin obiectivul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a recupera Crimeea.
„Dacă angajamentul nostru și înțelegerea noastră cu domnul Zelenski este: Vă vom sprijini indiferent ce doriți să obțineți, inclusiv să nu mai existe nicio prezență rusă în Crimeea, atunci preconizez că un viitor negru pentru toți”, a spus el. Statele Unite și aliații lor europeni au refuzat să recunoască anexarea ilegală a Crimeei de către Moscova în 2014.
Blinken a subliniat că deciziile privind Crimeea și altele referitoare la teritoriu „trebuie să fie decizii ucrainene cu privire la ceea ce doresc să fie viitorul lor... suveranitatea, integritatea teritorială, independența țării”.
