Un controversat proiect de lege aprobat de guvernul Republicii Srpska, care ar obliga organizațiile non-profit finanțate din străinătate și active în entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina să se înregistreze și să raporteze cu privire la activitatea lor, le va obliga să prezinte „fluxurile financiare” Ministerului Justiției din Republica Srpska.
Proiectul de lege, aprobat de executivul Republicii Srpska la 23 martie, este dezbătut, în prezent, de parlamentul entității - Adunarea Națională. După o perioadă de două luni pentru discuții publice, o versiune adaptată a legii ar urma să se întoarcă la Adunarea Națională pentru votul final.
Propunerea a fost aspru criticată de Statele Unite și de Uniunea Europeană, oficialii americani calificând-o drept „o legislație represivă și antidemocratică”.
Cu toate acestea, ministrul justiției, Milos Bukejlovic, a justificat demersul, afirmând într-un mesaj video publicat la 28 martie că scopul legislației este „de a preveni utilizarea abuzivă a organizațiilor non-profit”.
„Există organizații care folosesc aceste fonduri prin fluxuri financiare ilegale pentru degradarea socială, pentru destabilizare și, în cele din urmă, pentru finanțarea organizațiilor teroriste", a declarat Bukejlovic.
Dacă va fi adoptată, aceasta va fi apoi promulgată de președintele entității, Milorad Dodik, care a susținut măsura.
După ce a aprobat proiectul la 23 martie, guvernul a emis o declarație prin care a justificat această măsură ca fiind necesară pentru a acoperi o lacună din legislația actuală, care nu obligă ONG-urilor la transparență financiară.
Guvernul spune că lacuna în reglementare creează o situație care ar putea duce la „prăbușirea sistemului juridic și a cadrului constituțional al Republicii Srpska, cu consecințe dăunătoare pentru instituțiile și organizațiile din Republica Srpska”.
Dodik, care a fost trecut pe lista neagră a Statelor Unite și a Marii Britanii în mai multe runde de sancțiuni pentru presupuse eforturi de destabilizare și corupție, a afirmat că proiectul de lege se bazează pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA).
O lege similară privind „agenții străini” din Rusia a stârnit controverse și a fost folosită pentru a perturba activitatea organizațiilor media, inclusiv a RFE/RL.
Rusia a susținut, de asemenea, că legea sa este un răspuns la FARA.
Oficialii americani susțin că Rusia se folosește de legea privind agenții străini pentru a reduce la tăcere disidența și pentru a descuraja liberul schimb de idei și au afirmat că nu există „nicio echivalență” între FARA și legea privind agenții străini din Rusia.
„Dacă va fi pusă în aplicare, legea va afecta drastic drepturile și libertățile oamenilor care trăiesc în Republica Srpska. Această legislație ar avantaja doar coaliția de guvernare în efortul ei de a-și consolida puterea și le va dăuna tuturor celorlalți”, a declarat ambasada SUA la Sarajevo la 10 martie.
Organizațiile societății civile din Republika Srpska afirmă că legea propusă privind agenții străini are mai multe în comun cu legea rusă decât cu legea americană FARA. De asemenea, acestea au mai spus că este vorba despre „instaurarea unei supravegheri și a unui control total asupra activității societății civile”.
Delegația UE în Bosnia a afirmat într-o declarație că această măsură este „regretabilă, deoarece limitează și mai mult activitatea organizațiilor societății civile și, prin urmare, realizarea libertății de asociere și de întrunire”.
Într-o declarație publicată la 27 martie, delegația și-a exprimat, de asemenea, speranța că autoritățile din Republica Srpska vor retrage legea privind introducerea de sancțiuni penale pentru defăimare și pe cea referitoare la controlul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri).
Conform registrului electronic al asociațiilor și fundațiilor din Bosnia și Herțegovina, în prezent există aproximativ 25 600 de organizații neguvernamentale. Mai mult de 7 500 dintre acestea sunt înregistrate în Republica Srpska. Cu toate acestea, nu există date cu privire la câte dintre acestea sunt finanțate din străinătate.