Freedom House: „Moldova și Ucraina dau dovadă de maturitate politică și democratică”

În pofida războiului din Ucraina vecină, provocat de invazia Rusiei, R. Moldova a continuat să facă progrese în procesul de democratizare, se spune în cel mai recent raport Freedom House, despre „Națiunile în tranzit” (Nations în Transit).

„Este o dovadă de maturitate politică, de maturitate a democrației, să continue treaba de zi-cu-zi în pofida crizelor”, apreciază Mike Smeltzer, autorul raportului, într-un interviu cu Europa Libera.

Publicat miercuri, 24 mai, raportul analizează evoluția a 29 de state din Europa Centrală și Eurasia, împărțindu-le în cinci mari categorii: democrații consolidate și semi-consolidate, țări cu regimuri „hibride”, și țări cu regimuri semi-autoritare și respectiv autoritare consolidate.

R. Moldova, alături de Ucraina și alte 9 state, se află în categoria țărilor cu „regimuri hibride”, care în pofida unei „evoluții inegale” în 2022, au un numitor comun: agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina care a „arătat clar că UE este singura lor opțiune viabilă”. „Relațiile mai strânse cu UE”, se arată în raportul Freedom House, „par să fie singura cale de urmat pentru statele din regiune care doresc pace și prosperitate”.

Mai mult, sondajele efectuate în aceste țări demonstrează că „ (…) o majoritate a cetăţenilor din statele candidate la UE susțin puternic” aderarea dar „sunt conștienți că este un proces complicat, influențat de un număr de factori interni și externi”.

În cazul R. Moldova, 63% declară că sprijină aderarea la UE dar numai 19% cred că țara va fi admisă până în 2030, anul țintă la care se referă des și conducerea politică de la Chișinău. Ucrainenii pe de altă parte, în plin război, sunt nu numai convinși în proporție de 90% că aderarea este singurul drum pe care-l poate urma țara lor, dar sunt și mult mai încrezători în șansele lor : 87% cred că Ucraina va deveni membru plin al Uniunii Europene până în 2030. La polul opus se situează Serbia, unde numai 38% sprijină aderare la UE (32% din sârbi cred că aderarea ar putea deveni realitate în 2030).

„Moldova, dacă ne uităm la sondaje, seamănă mai degrabă cu Bosnia-Herțegovina sau Macedonia de Nord: majoritatea vede avantajele integrării dar vede și problemele, înțelege că procesul aderării este lung și nu neapărat linear.

În Ucraina, este vorba de „o schimbare de optică a întregii societăți”, a mai spus Mike Smeltzer, în interviul cu Europa Liberă.

Prima linie a democrației

„În ultimii ani, Ucraina, Moldova și Armenia și-au îmbunătățit constant instituțiile democratice” , arată raportul „Națiuni în tranzit”, proces care a continuat chiar și pe fundalul războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, război reprezentând o amenințare constantă la adresa „securității lor de bază”.

Scopul invaziei ruse în Ucraina a fost parțial să distrugă și acest proces de democratizare, readucând țările respective în sfera de influență a Moscovei. Țintă ratată, consideră Freedom House. Agresiunea rusă a obligat în schimb Uniunea Europeană „să recunoască voința de democratizare a acestor țări ”și faptul că „atragerea lor cât mai aproape de UE este esențială și pentru securitatea blocului comunitar”.

R. Moldova

În 2022, R. Moldova a reușit să-și îmbunătățească scorul care reflectă starea democrației în general, de la 3,11 la 3.14 datorită progreselor făcute la capitolul „guvernare democratică la nivel național”. O categorie, care potrivit definiției Freedom House, exprimă „ caracterul democratic al sistemului de guvernare și independența, eficacitatea și responsabilitatea legislativului și executivului”. „Liderii politici ai Moldovei și-au demonstrat capacitatea de a guverna”, se arată în raport, „pe fundalul unei crize naționale de securitate ” provocată de războiul din Ucraina vecină, „a relațiilor tensionate cu opoziția și a corupției profunde”.

În consecință, a crescut cu un punct procentual, la 36% și așa-numitul „procentaj de democrație” – o cifră care nu face decât să traducă pe o scară de la 0 la 100, scorul care reflectă starea democrației.

În pofida războiului: cazul Ucrainei

În Ucraina, „instituțiile democratice au rămas în picioare, în pofida războiului. Au continuat să se prăbușească însă în Rusia”.

Analiza Freedom House arată cea mai dramatică scădere, într-un an, a unei țări, de la lansarea raportului cu 19 ani în urmă : scăderi la cinci din cei șapte indicatori ai democrației, cu un scor final de numai 1,11, pe o scară de la 1 la 7 (în 2022, scorul total al Rusiei era de 1,32).

În Ucraina însăși, războiul a pus la grea încercare voința și capacitatea guvernanților de a respecta principiile democratice, remarcă Freedom House, care dă ca exemplu „îngrădirea libertății de exprimare a mediilor de opoziție”. „Cu toate acestea, ucrainenii și aleșii lor – ținuți în șah de o societate civilă solidă - au respins în general ideea că drepturile politice și libertățile civile ar putea fi anulate pe timpul războiului, demonstrându-și astfel convingerile democratice.”

În loc de concluzie : Ucraina trebuie să învingă

Războiul „nemilos” pornit de Rusia în Ucraina, „ distrugerea fără discernământ a orașelor ucrainene, răpirea a zeci de mii de copii ucraineni și crimele comise împotriva civililor ucraineni pun în pericol grav câștigurile democratice obținute de cel puțin o parte de țările analizate” cu începere din 1995 de raportul „Națiuni în tranzit”. „Pentru ca democrație să înflorească” în această regiune, Ucraina trebuie să învingă în confruntarea cu Rusia, este una din concluziile Freedom House.

Mulți analiști sunt de părere că războiul, într-o formă sau alta, nu se va încheia anul acesta, ar putea continua mult timp. Vor rezita aceste țări cu regimuri „hibride”?

„Da, cred că vor rezista deși democratizarea, când securitatea țării este amenințată, este o mare provocare. Nu știu ce va aduce viitorul, nu sunt expert militar, dar rezultatele ultimului raport, evoluțiile democratice din ultimul an îmi dau speranțe”, spune Mike Smeltzer în interviul cu Europa Liberă.