Guvernul a aprobat, pe 5 iulie, proiectul de lege care prevede vetting-ul mai multor angajați din justiție. Cei care vor pica evaluarea vor fi demiși și nu se vor putea întoarce în sistem, cel puțin, 5 ani.
Сine va fi supus evaluării
Aproximativ 140 de judecători urmează să fie supuși evaluării externe a integrității etice și financiare. Acest număr include toți judecătorii curților de apel, președinții și vicepreședinții celor 15 instanțe de fond, inclusiv cei care au deținut sau dețin interimatul mai mult de un an, începând cu 1 ianuarie 2017.
De asemenea, vor fi verificați toți procurorii Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), procurorul general, adjuncții acestuia, șefii de secții de la Procuratura Generală și interimarii, care au ocupat aceste funcții mai mult de un an, din 1 ianuarie 2017. În total, vor fi evaluați aproximativ 220 de procurori.
Autoritățile estimează că, ulterior, ar putea fi evaluate și 150 de persoane care vor candida pentru funcțiile care vor rămâne vacante după vetting.
Te-ar putea interesa și: CSM a dat start vetting-ului judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție
Pentru ce abateri pot fi demiși procurorii sau judecătorii
Dacă judecătorul sau procurorul a încălcat grav regulile de etică în ultimii 5 ani sau a admis în activitatea sa conflicte de interese în ultimii 10 ani, el urmează să fie demis.
Neregulile financiare tot pot constitui un temei pentru concediere. De exemplu, dacă diferența dintre cheltuielile și veniturile judecătorului sau procurorului din ultimii 12 ani depășește 234.000 de lei (20 de salarii medii pe economie) sau dacă în ultimii 10 ani acesta nu a plătit impozitul pe venit în cuantum de 58.500 lei (cinci salarii medii pe economie).
Autorii proiectului au explicat că impozitul pe venit constituie 12%. Astfel, dacă persoana nu a plătit 58.500 lei, reiese că nu a declarat 485.500 lei.
Comisia specială va lua în considerare nu doar averile, cheltuielile și veniturile celor evaluați, dar și ale apropiaților lor.
Cine poate evita evaluarea
Judecătorii și procurorii care nu vor să fie evaluați își pot da demisia în decurs de 20 zile de la anunțul privind inițierea evaluării. Tot în acest termen, ei își pot retrage cererile de demisie. Cererile depuse după expirarea acestui termen vor fi echivalate cu nepromovarea vetting-ului.
Cei care își vor da demisia în termen urmează să primească indemnizații unice de concediere. Aceasta se calculează din 50% din salariul mediu lunar înmulțit cu anii lucrați în sistem.
Astfel, un judecător al unei curți de apel, cu o vechime de muncă de 20 ani ori un procuror de la Procuratura Generală, cu aceiași vechime pot conta pe o indemnizație de circa 300.000 de lei.
„În lipsa unor date certe privind judecătorii concreți care vor decide să demisioneze și vechimea în funcția de judecător relevantă pentru calculul indemnizației, nu poate fi oferit un calcul precis privind costul acestei opțiuni”, au menționat autorii proiectului.
Ce se va întâmpla cu cei care vor pica vetting-ul
Concluziile comisiei care va efectua vetting-ul pot constitui un temei pentru demiterea din funcție. Decizia finală va fi adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii (în cazul judecătorilor) și de Consiliul Superior al Procurorilor (în cazul procurorilor). Ambele consilii vor putea să dispună, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, iar ulterior să accepte sau să respingă raportul comisiei și să constate promovarea sau nepromovarea evaluării.
Cei demiși în urma vetting-ului nu vor putea să lucreze ca judecători, procurori și să ocupe alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani. Termenul interdicției va fi stabilit în fiecare caz aparte. De asemenea, ei nu vor putea primi pensii și indemnizații speciale.
Deciziile cu privire la eliberarea din funcție vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție.
Cine îi va verifica pe judecători și procurori
Judecătorii și procurorii vor fi evaluați de două comisii separate. Fiecare dintre ele va fi constituită din trei experți naționali și trei internaționali.
Vetting-ul judecătorilor va fi efectuat de aceiași comisie care verifică judecătorii Curții Supreme de Justiție. Aceasta a fost constituită la 15 iunie și din ea fac parte avocatul Andrei Bivol, analistul principal din comisia pre-vetting, Iurie Gațcan, și membrul Comisiei Electorale Centrale, Lilian Enciu, fostul judecător din SUA Scott Bales, fostul procuror general din Estonia, Lavly Perling, și o ex-judecătoare din Italia, Maria Giuliana Civinini.
- Te-ar putea interesa și: Cine sunt membrii comisiei care va verifica averile și interesele judecătorilor CSJ
Fiecare dintre experții naționali va primi un salariu lunar de 63.910 lei. Pentru o perioadă de 6 luni, cei șase membri naționali din ambele comisii de evaluare vor ridica în total peste 2,3 milioane de lei.
Salariul experților internaționali va fi plătit de partenerii externi ai R. Moldova și nu este indicat în proiectul de lege.
Ce se va întâmpla dacă curțile de apel rămân fără judecători
Autorii proiectului au prevăzut și scenariul în care, în urma vetting-ului, curțile de apel nu vor avea suficienți judecători pentru examinarea cauzelor. În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii va putea să transfere temporar la curțile de apel judecători din instanțele de fond.
Transferul va înceta după ce vor fi ocupate cel puțin jumătate din posturile de judecător al curții de apel vizate, iar magistrații transferați vor reveni în funcțiile deținute anterior.
De ce insistă autoritățile pe vetting
Proiectul a fost înaintat de Ministerul Justiției și urmează să fie examinat și supus votului în Parlament. Potrivit autorilor, vetting-ul este necesar pentru că există un risc sporit de influențare a judecătorilor și procurorilor din cauza lipsei de integritate.
În nota informativă a proiectului, ministerul a mai menționat că nivelul încrederii societății în sistemul justiției este scăzut și a amintit că în R. Moldova în unele funcții-cheie din sistemul judecătoresc și din procuratură au fost promovate persoane cu probleme de integritate, iar unii judecători și procurori și-au îndeplinit necorespunzător a atribuțiile.
