După o serie de scandaluri declanșate de dovezi de corupție, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că recrutorii militari de rang înalt de la nivel național vor fi demiși. El a mai promis că administrația de la Kiev va atenua problemele cu care se confruntă soldații care ar putea îndura multe luni de luptă, pe măsură ce războiul se prelungește și actuala contraofensivă a Ucrainei aduce rezultate limitate.
Dar un impuls pentru reforme poate fi dificil, nu în ultimul rând pentru că resursele de care dispune Ucraina sunt limitate, la fel ca și numărul de oameni care doresc și sunt capabili să lupte. Pentru că nu este clar când se va sfârși războiul, reformarea sistemului de recrutare s-ar putea transforma într-un test de stres decisiv pentru societatea ucraineană.
O vilă în Spania
Pe fundalul unui război care a ucis zeci de mii de soldați și civili, șeful biroului regional de înrolare militară din Odesa, Evghen Borisov, și-a cumpărat o vilă în Marbella, Spania, la malul mării, în valoare de 4,35 milioane de dolari, dar și un birou în stațiunea spaniolă și o mașină de lux. Dezvăluirile au împins furia publicului până la un punct în care guvernul se pare că a decis că trebuie să acționeze.
Borisov a fost reținut, demis din funcție și supus unei anchete penale. Dovezile despre cheltuielile generoase ale lui Borisov din timpul războiului au fost scoase la lumină de jurnalistul Mihailo Tkaci într-o investigație intitulată „Batalionul Spania”. Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției a Ucrainei a declarat ulterior că Borisov s-a îmbogățit ilegal cu 188 de milioane de hrivne, echivalentul a 5 milioane de dolari.
Potrivit lui Valeri Bolhan, redactorul șef al publicației independente Intent și asociat la Centrul de Investigații Publice, un ONG anticorupție din Odesa, până la 50.000 de oameni plătiseră recrutorii militari de acolo pentru a evita recrutarea sau a pleca în străinătate. „Dacă înmulțești asta cu 5.000 de dolari – și acesta este un preț mediu pentru a „confirma” inaptitudinea pentru serviciul militar – obții o avere”, a spus el pentru RFE/RL.
Unii susțin că emblematicul oraș-port de la Marea Neagră, care are o reputație de corupție excesivă, s-a transformat într-un punct fierbinte pentru schemele de evaziune. Dar Bolhan a afirmat că Odesa nu este foarte diferită de alte regiuni ale Ucrainei, deoarece astfel de practici vicioase au fost raportate în întreaga țară.
În urma acestui scandal, Zelenski a anunțat o inspecție a Centrelor Teritoriale de Recrutare și Asistență Socială din Ucraina, succesoare ale sistemului post-sovietic de comisariate militare care s-au luptat cu o corupție adânc înrădăcinată de decenii. În urma inspecției, Biroul de Investigații de Stat a raportat că împotriva funcționarilor de recrutare au fost pornite mai multe proceduri penale.
Pe 11 august, Zelenski a făcut un pas mai dramatic, anunțând că șefii centrelor de recrutare militară din fiecare regiune a Ucrainei vor fi demiși. Sistemul de recrutare „ar trebui să fie condus de oameni care știu exact ce este războiul și de ce cinismul și mita în timp de război sunt o trădare”, a spus el, promițând că va înlocui oficialii demiși cu soldați care au fost răniți și nu mai pot lupta.
„Mobilizare sălbatică”
La începutul invaziei rusești pe scară largă, rândurile în fața centrelor de recrutare militare erau o imagine obișnuită, odată ce ucrainenii s-au grăbit să-și apere țara. De atunci, națiunea de aproximativ 40 de milioane a adunat o armată de aproximativ 700.000 de soldați, plus până la 250.000 de militari ai Gărzii Naționale, polițiștii de frontieră și polițiști, potrivit ministrului Apărării Oleksi Reznikov.
În același timp, un număr necunoscut de oameni i-au mituit pe recrutorii militari pentru a evita serviciul obligatoriu, în timp ce alții au plecat în străinătate, în ciuda interdicției de a părăsi țara, care este valabilă pentru aproape toți bărbații ucraineni cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
Într-un an și jumătate de război mistuitor, mulți dintre cei care s-au oferit voluntari să lupte au fost uciși sau răniți. Numărul exact al victimelor ucrainene nu este cunoscut public, dar într-un raport din 18 august, The New York Times a citat oficiali americani spunând că aproape 70.000 de soldați ucraineni au fost uciși și între 100.000 și 120.000 de răniți, un număr mult mai mare decât cel dezvăluit de Kiev.
Pe măsură ce războiul se prelungește, bărbații și femeile din Ucraina arată din ce în ce mai puțin entuziasm pentru a se alătura militarilor, în timp ce nevoia de a oferi noi recruți pentru linia frontului de 1.500 de kilometri a Ucrainei este necontenită.
Această cerere, combinată cu corupția sistemică în sistemul de înrolare militară, a condus la „mobilizarea sălbatică”, a declarat pentru RFE Rostislav Kraveț, avocat și șef al Fundației Independente a Avocaților din Ucraina, care reprezintă zeci de bărbați care pretind că au fost convocați sau recrutați ilegal.
Din iarna trecută, au apărut online zeci de videoclipuri în care recrutorii distribuie citații de înrolare în moduri dubioase sau evident ilegale.
Recrutorii din Odesa au distribuit somații direct dintr-o ambulanță pe care au condus-o prin oraș. În Cerkasi, trei angajați ai centrului de recrutare au bătut un civil; unul dintre ei l-a lovit cu piciorul în față. În Ternopil, un grup de femei i-a împiedicat pe recrutori să rețină brusc un bărbat pe stradă. La Kiev, un grup de participanți la curse ilegale pe timp de noapte au primit notificări ca formă de pedeapsă - o practică care a devenit răspândită pentru suspecții de infracțiuni minore sau de infracțiuni, în ciuda criticilor din partea societății civile și a armatei.
Drept urmare, unii bărbați din Ucraina devin nervoși atunci când trebuie să iasă din casele lor și sunt furioși din cauza imprevizibilității și a tratamentului dur.
În orașele mai mari au apărut diverse chaturi pe Telegram cu date anonime despre patrulele ofițerilor de recrutare, iar anecdotele despre bărbați scoși de pe străzi și duși în armată sunt transmise din gură în gură. Canalele Telegram pro-ruse și conturile Tiktok au amplificat astfel de mesaje și le-au amestecat cu dezinformări, căutând să semene frică.
În prima linie: Contraofensiva ucraineană avansează cu pași mici
Potrivit lui Kraveț, recrutorii militari nu au dreptul de a reține bărbați sau de a-i duce cu forța la centrele de recrutare și nu există temeiuri legale pentru a folosi citațiile ca pedeapsă. „Dar recrutorii fac asta tot timpul pentru a arăta că sunt eficienți și, în același timp, pur și simplu se îmbogățesc prin corupție”, a spus el.
Mai mult, afirmă acesta, modificările succesive ale legislației generale de mobilizare a Ucrainei au lărgit puterile centrelor de recrutare fără a oferi mai mult control asupra procesului sau instrumentelor care ar ajuta bărbații vizați să-și apere drepturile. Inițial, somațiile puteau fi livrate la adresele de domiciliu; acum pot fi emise fără restricții geografice, și sunt mai mulți oficiali care au voie să le distribuie.
În teorie, distribuirea unei citații nu înseamnă trimiterea imediată în front. Însă toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani pot fi chemați pentru serviciul militar dacă nu au niciun temei legal pentru amânare sau pentru excluderea din serviciu, cum ar fi boala și handicapul reprezentantului sau al unei persoane aflate în întreținere sau o situație familială specifică, cum ar fi cea de părinte singur sau trei sau mai mulți copii aflați în întreținere.
Iulia Zasoba, avocat de la organizația de susținere a drepturilor omului Iuridicina SotnIa, spune că adesea bărbații chemați în armată nu-și cunosc drepturile, iar multe centre de recrutare îi mobilizează pur și simplu fără a oferi informații relevante.
Evghen Havrilciak s-a oferit pentru prima dată să lupte voluntar împotriva forțelor susținute de ruși în regiunea Donbas la vârsta de 18 ani, în 2017, și de atunci a fost implicat într-un război continuu. După invazia pe scară largă, el s-a alăturat unității de apărare teritorială a Kievului și a luptat apoi în regiunile Herson și Donețk. Acesta a declarat pentru RFE/RL că nu știa că a fost mobilizat oficial până la sosirea unei scrisori acasă. „În acel moment, am vrut să părăsesc armata, dar era prea târziu”, a spus el.
Vitali, în vârstă de 47 de ani, care a preferat să-i fie ascuns numele, temându-se de pedeapsă, a fost calificat drept apt pentru serviciul militar, în ciuda faptului că avea patru hernii de disc care îi restricționau mișcarea picioarelor. A fost de acord să se alăture armatei după ce i s-a promis că va fi repartizat pe o poziție din spatele frontului. După două luni de antrenament, a fost trimis pe front în regiunea Donețk.
Aproape nicio ieșire
Oricât de epuizați ar fi, fizic sau psihic, soldații nu pot părăsi armata decât dacă comisia medicală militară declară că nu mai sunt apți pentru serviciu. Comandanții lor îi pot lăsa să plece într-un concediu de până la 30 de zile pe an din motive familiale sau de sănătate. În practică, după cum spune o zicală, există două căi de a ieși din armată: moartea sau rănirea.
Toamna trecută, Havrilciak a început să sufere de tuse constantă și dureri în piept. A fost diagnosticat cu astm, dar comisia medicală militară a decis că poate continua serviciul militar. El își injectează steroizi pentru a trata atacurile de astm și spune că și-a „acceptat” situația și „va continua până la sfârșit”.
Vitali a petrecut trei luni pe front înainte de a fi lovit de o grenadă declanșată de o dronă rusă și a suferit mai multe leziuni osoase, o leziune cerebrală și a pierdut vederea la un ochi. Familia sa a fost informată în mod eronat că a dezertat și l-a găsit doar când voluntarii i-au ajutat rudele să identifice spitalul în care a fost tratat.
Zasoba a declarat pentru RFE/RL că o parte substanțială a problemelor soldaților sunt cauzate sau agravate de comisiile medicale militare care sunt stimulate să mențină soldații în armată și sunt uneori netransparente. Chiar dacă o comisie califică un soldat ca fiind parțial inapt, comandanților le ia adesea luni pentru a-l muta într-o poziție mai puțin riscantă.
O femeie care are peste 50 de ani și a cerut ca numele ei fie păstrat anonim pentru că se teme de pedeapsă, a petrecut șase ani într-o slujbă administrativă în armată. Ea a spus că a avut o criză nervoasă vara trecută și a fost diagnosticată cu boli neurologice de mai mulți medici civili. La început, comisia medicală i-a respins cererea de demobilizare, dar i-a permis într-un final după ce i-a prezentat un teanc de acte și a amenințat că va aduce un avocat.
„Am fost eliberată pentru că sunt femeie; bărbații sunt supuși la prea multă presiune pentru a-și apăra drepturile”, a spus ea pentru RFE/RL, adăugând: „Frontul enorm al Ucrainei necesită o armată uriașă, iar ritmul ostilităților înseamnă că nu este suficient timp pentru antrenarea și vindecarea oamenilor.”
Pe 14 august, la scurt timp după ce a promis că va reforma sistemul de înrolare, Zelenski a vizitat trupele din regiunea Donețk și a spus că a discutat cu comandanții brigăzilor și batalioanelor despre provocările militarilor. El a afirmat că „apar o mulțime de probleme din cauza calității proaste a muncii comisiilor medicale militare” și a promis că „pregătește o soluție”.
A doua zi, viceprim-ministrul Irina Vereșciuk, care conduce și Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar, a declarat că „drumul spre victorie va fi lung și dificil”, deoarece, contrar speranțelor exprimate de mulți ucraineni, războiul cu Rusia nu se va termina până la sfârșitul anului sau până în primăvara viitoare.
„Factorul decisiv”
Deocamdată, mii de militari ucraineni se întreabă cât timp vor mai trebui să lupte, în timp ce cei care nu au fost încă mobilizați se tem că ar putea fi chemați.
„Ucraina trebuie să aleagă între nevoile armatei, nevoile economiei și drepturile omului – nu le poate avea pe toate”, a declarat Kravets pentru RFE/RL. El crede că promisiunile de eliminare a corupției se vor dovedi lipsite de sens, deoarece acestea se vor limita cel mai probabil la schimbări de personal.
Alții sunt mai optimiști. Vladislav Greziev, CEO-ul Lobby X, o agenție de resurse umane care a fost activă în proiecte ale societății civile aproape un deceniu și care acum recrutează pentru unele posturi de înaltă specializare în armată, a declarat pentru RFE/RL că sistemul de înrolare militară s-a îmbunătățit de când a început invazia pe scară largă.
„Dacă există voință politică, reforma pe termen lung este posibilă și avem nevoie de ea pentru că nu vom depăși niciodată Rusia în termeni cantitativi”, a declarat el pentru RFE/RL.
Agenția a efectuat cercetări care arată că aproximativ jumătate dintre bărbații obligați să servească sunt pregătiți să se alăture armatei, dar ar dori să aibă mai mult control asupra procesului de recrutare și a potențialelor lor cariere militare.
„Pentru a merge mai departe, trebuie să facem mai ușor transferul de soldați între unități, să introducem un mecanism de demobilizare și să optimizăm recrutarea pentru roluri specifice”, a spus Greziev.
Potrivit lui Mikola Bielieskov, analist la Institutul Național de Studii Strategice din Kiev, politicile de personal din armata ucraineană nu sunt ideale, dar cazul Ucrainei nu este unic în lume. „O mulțime de războaie au început cu o masă de voluntari gata să se alăture rândurilor militarilor, dar apoi recrutarea și-a jucat rolul”.
El a spus că recrutarea anumitor persoane pentru anumite roluri este importantă pentru moralul și coeziunea atât a armatei, cât și a societății în general, dar, în cele din urmă, factorul decisiv pentru disponibilitatea oamenilor de a se alătura efortului de război este șansa de a se întoarce în viață, ceea ce depinde în cele din urmă de pregătirea și armamentul adecvat.
„În ultimele 18 luni, sacrificiul de vieți umane a compensat lipsa puterii de foc – nu e de mirare că entuziasmul oamenilor a scăzut”, a spus el, ca un ecou al declarațiilor conducerii Ucrainei despre ritmul lent al aprovizionării militare occidentale. „Dar nu vom face compromisuri și vom face totul, vom continua să luptăm și vom îndemna aliații să ne susțină lupta. Așa cum s-a întâmplat primăvara trecută”.
Traducere și adaptare de Cristina Popușoi.
