După intensificarea provocărilor verbale venite din partea unor reprezentanți ai unor partide, a fost semnalată și o creștere a numărului de incidente violente, îndreptate împotriva unor adversari. Cazul Lina E. a fost poate cel mai mediatizat, după ce extremista de stânga a fost condamnată în luna mai la închisoare, fiind implicată în atacuri violente contra unor activiști radicali de dreapta.
Liderii partidului AfD, în vizorul adversarilor violenți
Atentatul asupra lui Tino Chrupalla, copreședinte al partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), a declanșat diverse reacții și comentarii. Partidele implicate în campania electorală din Bavaria, unde duminică vor avea loc alegeri pentru Landtag (parlamentul regional), încearcă pe ultima sută de metri să instrumentalizeze incidentul, sperând că vor avea un profit. Reacțiile și sondajele arată că singurele partide care vor profita sunt cele radicale, atât AfD, cât și partidul Alegătorii liberi (Freie Wähler).
Miercuri, după un atac încă neelucidat, liderul AfD, Chrupalla, a fost internat la terapie intensivă. Autoritățile au deschis o anchetă, dar nu oferă detalii convingătoare asupra incidentului, ceea ce a stârnit speculații, multe cu tentă conspiraționistă. Pe rețelele sociale circulă informații fanteziste. Presa germană susține că liderul AfD ar fi fost înțepat cu un ac, probabil otrăvit. Incidentul s-a petrecut în orașul bavarez Ingolstadt, unde a avut loc un miting electoral.
Un publicist de dreapta din Austria, invitat ca vorbitor la miting, a susținut că politicianul atacat de una sau mai multe persoane neidentificate ar fi suferit „un șoc anafilactic”.
Un astfel de șoc se produce în urma unei reacții violente a organismului uman, provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe.
Între timp s-a aflat că Alice Weidel, copreședinta AfD, fiind amenințată, se află sub protecția poliției, care a dus-o într-un loc sigur. Weidel a contramandat participarea la un miting electoral care trebuia să aibă loc în orășelul bavarez Mödlareuth pe 3 octombrie, de ziua națională a Germaniei.
Weidel este una dintre cele mai controversate politiciene din Germania. Deși trăiește într-un parteneriat cu o femeie, ea nu a criticat niciodată linia homofobă a partidului AfD. Într-un interviu ea a declarat că face o diferență între viața privată și activitatea publică a partidului.
Weidel a fost de curând în Austria, unde s-a întâlnit cu liderul formațiunii radicale de dreapta, partidul aşa-zis liberal (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ), Herbert Kickl, discutând tactica de armonizare a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc anul viitor. Tot ea a anunțat că AFD este pregătit să preia conducerea unor guverne din câteva landuri est-germane. Acolo, partidul AfD se află în fruntea intențiilor de vot, depășind toate celelalte partide.
Scandalul Aiwanger și solidaritatea inversă a electoratului
Scandalul antisemit din jurul vicepremierului bavarez Hubert Aiwanger a avut ca efect o mobilizare a unei pârți pasive a electoratului. Acest segment va vota tocmai pe liderul partidului Alegătorii Liberi (Freie Wähler), Aiwanger. Cu alte cuvinte, dezvăluirile despre trecutul antisemit al lui Aiwanger nu au produs o desolidarizare vizibilă a electoratului. Mai mult, partidul care are doar puțini aderenți în afara Bavariei a câștigat o popularitate neașteptată și în landul Hessa. Și acolo vor avea loc duminică alegeri parlamentare regionale.
Dreapta radicală își lărgește aria simpatizanților
Din ultimele sondaje se desprinde o ascensiune fără precedent a partidului Alegătorii Liberi. Potrivit estimărilor, partidul va trece pragul de 5 la sută și va intra în landtagul din Hessa. Partidul radical de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea să obțină 16 % din voturi. Un procentaj similar ar primi și Partidul Social-Democrat (SPD) și cel Ecologist. Pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU) ar vota 31 la sută, iar liberalii (FDP) sunt cotați cu 5%, ca și Alegătorii Liberi.
Ascensiunea partidelor radicale de dreapta din Germania și succesele lor, deocamdată locale, confirmă trendul european și cotitura spre dreapta din țări ca Italia, Finlanda, Suedia, Polonia, Ungaria și, de curând, și din Slovacia.
